20 matches
-
timp, cel românesc și cel rom. Și asta la toate conjugările pers. III sg! Dacă un rom vorbitor al acestui dialect ar vorbi cu un rom arli sau un rom spoitor, și ar folosi acest VA, rezultatul ar fi că spoitorii sau arlii ar înțelege cu totul altceva. Exemplu: Intenția corbeanului: „Vo va kerela” (el va face). Arli și spoitorii ar înțelege: „el vorbește”, pt. că „vakerela” este o conjugare autentică romă. În vorbirea rapidă a romilor rezultatul ar dezastruos. Sursa
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477230598.html [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
acestui dialect ar vorbi cu un rom arli sau un rom spoitor, și ar folosi acest VA, rezultatul ar fi că spoitorii sau arlii ar înțelege cu totul altceva. Exemplu: Intenția corbeanului: „Vo va kerela” (el va face). Arli și spoitorii ar înțelege: „el vorbește”, pt. că „vakerela” este o conjugare autentică romă. În vorbirea rapidă a romilor rezultatul ar dezastruos. Sursa: https://www.jw.org/jw-rmr/lila/lila/Sar-diches-o-viitorii/diches-o-viitorii/ Spoitorii și arli La căldărari, după cum am zis mai sus
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477230598.html [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
corbeanului: „Vo va kerela” (el va face). Arli și spoitorii ar înțelege: „el vorbește”, pt. că „vakerela” este o conjugare autentică romă. În vorbirea rapidă a romilor rezultatul ar dezastruos. Sursa: https://www.jw.org/jw-rmr/lila/lila/Sar-diches-o-viitorii/diches-o-viitorii/ Spoitorii și arli La căldărari, după cum am zis mai sus, viitorul pers. III sg. se formează prin adăugarea sufixului -a după conjugarea -el. Dar spoitorii, arlii și alte grupuri rome folosesc acest -ela pt. conjugarea verbelor la prezent. Iar viitorul se
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477230598.html [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
rapidă a romilor rezultatul ar dezastruos. Sursa: https://www.jw.org/jw-rmr/lila/lila/Sar-diches-o-viitorii/diches-o-viitorii/ Spoitorii și arli La căldărari, după cum am zis mai sus, viitorul pers. III sg. se formează prin adăugarea sufixului -a după conjugarea -el. Dar spoitorii, arlii și alte grupuri rome folosesc acest -ela pt. conjugarea verbelor la prezent. Iar viitorul se formeaza prin plasarea prefixului -kam înaintea conjugării la prezent. Imaginați-vă o judecată inter-țigănească: Căldărar învinovățit că a fiul său a înjurat un spoitor
Editura BabelUL LIMBII ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477230598.html [Corola-blog/BlogPost/383290_a_384619]
-
prezent) , pentru că sufixul de formare a viitorului din căldărărească corespunde conjugării verbelor la prezent din spoitorească. Spoitoreasca formează viitorul prin adăugarea prefixului KA înaintea conjugarii verbului la prezent. Romii ciubotari formează și ei viitorul verbelor în același mod ca și spoitorii, dar pronunță cuvintele ca și căldărarii. Spoitorii pronunță majoritatea cuvintelor ca ursarii și romii arli din Serbia. Corbenii formează viitorul ca romii arli din Serbia, deși vorbesc un dialect căldărăresc, căldărarii nu pot înțelege tot ceea ce vorbesc corbenii sau ciubotarii
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
din căldărărească corespunde conjugării verbelor la prezent din spoitorească. Spoitoreasca formează viitorul prin adăugarea prefixului KA înaintea conjugarii verbului la prezent. Romii ciubotari formează și ei viitorul verbelor în același mod ca și spoitorii, dar pronunță cuvintele ca și căldărarii. Spoitorii pronunță majoritatea cuvintelor ca ursarii și romii arli din Serbia. Corbenii formează viitorul ca romii arli din Serbia, deși vorbesc un dialect căldărăresc, căldărarii nu pot înțelege tot ceea ce vorbesc corbenii sau ciubotarii. Sunt SUTE de diferențe între graiuri, diferențe
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
pătrunjel, usturoi, mărar, este împărțită semenilor, neoprindu-se nimic. Fiecare mănâncă ce i s-a împărțit de către ceilalți. Organele se fierb cu mațele și intestinele, se toacă mărunt cu verdeață și drobul țigănesc se împarte copiilor pe stradă. După-amiază toți spoitorii se strâng în cartier, fiecare aducând de acasă masă, băutură și mâncare. Femeile împart cele aduse celorlalți și primesc urarea "Să fiți sănătoși!". Finii au obligația dată de respectul ce-l poartă nașilor ca și îndrumători spirituali ai lor să
HÂDERLEZUL LA CĂLĂRAŞI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1459796136.html [Corola-blog/BlogPost/368655_a_369984]
-
cu abisul (iubitor de pulberi, de fulgere frânte) cu mâna străină ce te-a smuls din rădăcină și necuvântului te-a dat spre „îmbălsămare” fără podoabe și fast.... coboară înserările-n fântână și eu veghez „vânzările” făcute-n taină de spoitorii vorbelor mărunte... mărunte... 18 ianuarie 2013 Referință Bibliografică: Când vorbele sunt mari / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 765, Anul III, 03 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CÂND VORBELE SUNT MARI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cand_vorbele_sunt_mari_valentina_becart_1359922267.html [Corola-blog/BlogPost/341345_a_342674]
-
O MASEK E’ DRAKHENQO < o masik o drakhenqo (literal "luna strugurilor" = luna septembrie) • O MASEK E’ MISIRENQO < o masik o misirinqo (literal "luna porumbilor" = luna octombrie) • O MASEK E’ JIVENQO < o masik o jivenqo (literal "luna zăpezilor" = luna decembrie) - la spoitorii din Călărași, idiolectal • (O) PISAM < (o) pisam = pàlma | biś ćentimetroja (palmă | 20 cm: distanță dintre vârful degetului mare și vârful celui mic depărtate la maximum unul de altul în lături) - la spoitori - din (paleo)grecescul
CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVĂ A LIMBII RROME A REUNIUNII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1434805190.html [Corola-blog/BlogPost/372397_a_373726]
-
panj (ceasuri) - Pe la orele 5. Articolul hotărât OL este folosit pentru a exprima pluralul românesc "orele 5". Deobicei romii nu mai adaugă românescul "ceasuri", el fiind exprimat prin articolul hotărât pt. plural, OL. Vorbim deci de o calchiere. Ceea ce Arli, Spoitorii și Ursarii au făcut când folosesc ERONAT articolul OL, este că l-au prescurtat în O. Acest O este folosit în toate dialectele pentru a articula substantivele masculine la singular, iar articolul I/ E este adăugat în fața substantivelor feminine iarăși
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
circa 40 de grupuri, structurate în funcție de legăturile familiale, de profesii, de dialecte, de modul de viață sedentar sau nomad. Principalele grupuri sunt "ursarii" (dau spectacole cu urșii), "căldărarii" (confecționează și repară vase de aramă), "fierarii" (potcovarii), "crăstarii" (vânzătorii de cai), "spoitorii" (spoiesc tigăi și tingiri de bucătărie), "rudarii" (lucrători în lemn), "boldenii" (vânzători de flori), "argintarii" (bijutieri), "zlătarii" (extrag aurul din albiile râurilor) etc. Între grupuri există foarte importante diferențe lingvistice.
Țigani () [Corola-website/Science/297477_a_298806]
-
geamgii, purtând pe spate lădița cu foi de sticlă, ciocănaș, clește, cuișoare și vestitul diamant pentru tăiatul sticlei, apoi reparatori de butoaie și putini, purtând în sacul cu unelte „gheara” de tras afară doagele și câteva fire de papură, apoi spoitorii de vase de aramă (specializări țigănești). După primul război mondial, odată cu înmulțirea piețelor de la orașe și înființarea de magazine evreiești în satele învecinate Gloduri, Colonești, Stănișești sau Parincea, numărul acestor negustori ambulanți a scăzut. În anul 1934, primăria emite o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
devenite anacronice și inoperante social“ (după Vasile Burtea). Unele neamuri, cum sunt netoții sau ciurarii, au dispărut aproape complet. Cei mai mulți dintre cei care Încă se consideră parte dintr-un neam sunt: vătrașii (13,8%), căldărarii (5,9%), rudarii (4,5%), spoitorii (3,7%), mătăsarii (3,2%), ursarii (2,7%), cărămidarii (1,5%), gaborii (1,4%), florarii (1,2%). Drapelul oficial al rromilor a fost propus și aprobat În 1971 la primul Congres Mondial al Rromilor de la Londra. Roata cu spițe chakra
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
pocalul bisericesc). Cea mai importantă tehnică de lucru este alămirea țigănească, procedeu vechi, transmis În cadrul familiei și ținut secret, care cuprinde marea măiestrie a ciocănirii aramei. Cositorirea vaselor de aramă este o meserie aproape dispărută, de care s-au ocupat spoitorii. d) prelucrarea metalelor prețioase (aurul și argintul) și confecționarea de podoabe este unul dintre meșteșugurile tradiționale ale rromilor. Argintarii confecționează bijuterii, piese de harnașament (pinteni), piese de Îmbrăcăminte (nasturi, butoni), obiecte de uz casnic (tacâmuri, castroane, tăvi, solnițe aurite, cupe
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
lor n-au mai avut căutare, majoritatea cocalarilor s-au orientat, devenind În special gunoieri sau negustori de fulgi și pene de pasăre și vase de bucătărie. Cocalarii sunt, cel mai probabil, urmașii prelucrătorilor de fildeș din India. 5.7. Spoitorii. Se ocupă cu spoirea (cositorirea) de vase sau cu cerșitul. După colectivizarea forțată Începută În anii „50, cei mai mulți au devenit agricultori sedentarizânduse prin sate, la marginea acestora. Sunt urmașii romilor veniți din Turcia. Erau printre cele mai sărace neamuri de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
vaselor de uz casnic, pentru a Împiedica oxidarea lor În timp. REȚINEȚI ! Prelucrarea aramei - Călire; - Decălire; - Alămire. Verificăți cunoștințele ! 1. Care sunt obiectele realizate de căldărari ? 2. Care sunt principalele unelte folosite În prelucrarea aramei ? 3. Cu ce se ocupau spoitorii ? Curiozități: - cuprul a fost folosit de oameni din cele mai vechi timpuri, arheologii descoperind obiecte din acest metal datând din 8700 Î.Hr.; - filozoful Aristotel scria că În India se găsește un fel de cupru care seamănă foarte bine cu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
pentru curățirea impurităților de pe suprafață; oxid de zinc (tuteaua) pentru ca obiectul spoit cu cositor (arcici) să strălucească după finisare; dornul (zumbas) cu care se dădeau găuri pentru prinderea În nituri a mânerelor sau toartelor obiectelor. În lunile octombrie sau noiembrie spoitorii se retrăgeau spre locurile de baștină pentru a ierna, iar odată cu venirea primăverii plecau din nou. Anul se Împărțea În două perioade: vara (o linaj) propice practicării meseriei și iarna (o ivent) când nu-și pot exercita meseria și consumă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și accesorii pentru Îmbrăcăminte -figura nr. 45-; c) prelucrarea părului de animale, prin care se confecționau perii, bidinele și pensule; d) ursăritul sau umblatul cu ursul, ocupație practicată de ursari, situată Între spectacolul ambulant de circ și vindecarea magică; e) spoitorii sunt din neamul căldărarilor; f) coșarii proveneau din vătrași sau dintre ursari și se ocupau cu curățirea hornurilor (hogegari În Moldova) și a sobelor- figura nr. 46-; g) văcsuitorii sau rromii pantofari, ambulanți, erau o breaslă numeroasă În perioada interbelică
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cu feroneria și lăcătușeria, confecționau unelte din fier și potcoave de cai. - Argintarii - confecționau bijuterii, obiecte de uz casnic și obiecte religioase. De asemenea, unul dintre meșteșugurile tradiționale mai speciale practicate de romi este prelucrarea metalelor prețioase, aur și argint. - Spoitorii - pe vremuri se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal (ocupație aproape dispărută). În zilele noastre, ei recuperează metale feroase și neferoase. - Căldărarii - Meseria lor tradițională este prelucrarea aramei, folosită ca materie primă pentru confecționarea și repararea vaselor de
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
bere, care produceau anual 6.300 litri, două mori cu aburi (în 1898 erau trei, iar la târgul Drânceni funcționa o moară), patru brutării, două simigerii, două mori cu cai, cinci pitării și cinci căsăpii, trei săpunării, două tinichigerii, două spoitorii, două de armurărie, nouă fierării, 10 tăbăcării, 34 ciubotării, cinci pantofării, trei săidăcării, nouă croitorii pentru haine femeiești, 10 pentru haine bărbătești, două strungării, șase stolerii, șase dogării, trei făclării, trei hoteluri, patru cafenele, două cofetării și un atelier de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]