332 matches
-
iau nici după cărți, Nu după babe sau cafea... Se vor iubi la infinit Ea pe El și EL pe EA! POETA ȘI MUZA Fierbinte noapte de iubire, O poetă și o muză.... Luna strălucea în noapte... Focul, pălpâia în spuză... Ea, îl căuta de-o viață Rătăcind din loc în loc... El, se ascundea de teamă Să nu-l ardă al ei foc... Dar a fost așa să fie... Clipa oarbă a venit... L-a atins doar cu o suflare Și
MELANCOLIE DE VARA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ada_segal_1439022848.html [Corola-blog/BlogPost/379539_a_380868]
-
ne mai trece oarecum din drum. Zi! - Cum să încep, ca să înțelegi? Direct! În Joia Mare, înainte de... cum ți-am spus, oamenii, fac niște azime, un fel de pâini coapte, fie în tuciul fierbinte, fie pe vatra încinsă, acoperite cu spuză. ...Adică, înțelegi, cenușă și cărbuni! Unul, Tingirică ăl bătrân, zicea că așa le-ar fi spus și Moise la evrei când au scăpat din Egipt, de la Jupân. Se spune că ei au copt pâinile pe pietre. Mai mult nu prea
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
mărturisitori întru Adevăr ca fundament experențial duhovnicesc, au tratat superficial secolul IV, cu Epoca de Aur a Marelui Constantin-epocă deschizătoare a milenarismului constantinian, au netezit calea oponenților și detractorilor Augustului Împărat, cei drept toți apuseni, rămași în agonia fumigenă de spuză, dar însutit responsabili de discordia științifistă intenționat creată. Este cunoscut faptul că începând cu secolul al XVIII-lea, diferiți istorici din Apus care au îmbrăcat haina ghiftuitoare a împrejurărilor favorite calomniei, au disprețuit cu toată ura lor izvoarele istorice creștine
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1700 din 27 august 2015 Toate Articolele Autorului Cavale tânguie prin munte, Brăzdând cu mult prea lungi suspine, Tăcerea crestelor cărunte, Eu plec, gândindu-mă la tine. Chiar valea, iată, lăcrimează, Subt spuzele de reci lumine, Bocesc pâraie la amiază, Și plec, gândindu-mă la tine. Se-aude peste deal un clopot Chemând creștinii să se-nchine, La mine-ajunge doar un șopot Când plec, gândindu-mă la tine. Se-aude ceasul hohotind, Plecarea
ROMANŢĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1440658315.html [Corola-blog/BlogPost/343968_a_345297]
-
strigăt: „Mi-e dor de o țară, ce mamă îmi este,/ Mai mult decât ieri, mai puțin decât mâine,/ Mi-e dor de pământ legendar, de poveste,/ De macii din holde, de-o coajă de pâine// Coaptă pe vatră, în spuza fierbinte/ Pe-o frunză de varză sfârâind pe tăciuni./ Mi-e dor de bătrânii-nțelepți, dinainte,/ De țăranii onești, de românii mai buni,// Mi-e dor de-un meleag mângâiat de visare,/ De Iancu Avram și de Ștefan, Mihai,/ De
ANOTIMPURILE RĂTĂCITE ALE GEORGETEI RESTEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_anotimpurile_rataci_octavian_curpas_1345604868.html [Corola-blog/BlogPost/355236_a_356565]
-
de rostul înalt și fundamental al iubirii aproapelui, s-a dus cu privirea mai ales spre lucrarea binelui, cea care înalță și duce pe drumul Mântuirii. Harul vederii luminii din om se însoțește cu darul zăririi scânteierii bunătății chiar în spuza focului gata, gata, să se stingă. Dăltuitorul empatizează totdeauna cu subiecții săi. Se bucură și se întristează din toată inima de ce li se întâmplă fericit sau nu eroilor lui. Lucrează cu tenacitate la dăltuirea în marmora eternității și plăsmuirea e
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
ochiul meu bătrân Nu mai știe să iubească, încă? Ce bucurie sinceră mă îndeamnă Să ies în lume să să strig flămând- Nicio frunză n-a plecat din toamnă, N-a plecat din viață niciun gând... Focul viu mocnește-acum în spuză, Și o spun în văzul tuturor, Primăvara tremură sub bluză, Nu-i așa că mugurii te dor? Referință Bibliografică: Nu-i așa că mugurii te dor... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1531, Anul V, 11 martie 2015. Drepturi
NU-I AȘA CĂ MUGURII TE DOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1426054348.html [Corola-blog/BlogPost/344115_a_345444]
-
memorialiști, prozatori, precum alți trei-patru critici recunoscuți în revistele literare din țară. Dacă în poezie și proză, aici la Buzău, unii dintre ei și-au căpătat un renume, teatrul a părut a fi cenușăreasa lăsată la gura sobei să întoarcă spuza din vatră, fiind lipsită de la marele bal: cultura buzoiană (care între timp s-a stins și ea). Nu sunt chiar surprins de apariția lui Dumitru Istrate Rușețeanu în aceste vremuri cu această nouă carte de teatru intitulată ca un poem
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxv_tudor_cicu_ioana_voicila_dobre_1336575873.html [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
T'UTLAIT TA MAZIGHT ). Yennayer, Anzar, Tsebyita, Taâachourt = sărbători specifice Kabyliei legate de calendarul agricol (Anzar, spre exemplu, cade pe 1 februarie - 21 yennayer). Aghroum= pâinea tradițională kabilă (o turtă delicioasă din griș de grâu, sare și apă coaptă în spuză sau pe plită. Specificul ei este dat însă de către utilizarea uleiului de măsline care îi conferă un gust plăcut și o face să reziste fragedă mai multe zile. zit uzzemur= uleiul de măsline supranumit astăzi și aurul verde. Conform tradiției
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sotul_sotiei_mele_fragment_de_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
de cunoaștere a oricărui amănunt semnificativ din mediul rural, mai cu seamă din ograda, livada și ulița copilăriei. Etapele vieții scriitoarei sunt depănate molcom, constituindu-se în istorisiri la gura vetrei, uneori încinse cu câte un buștean, alteori torcând în spuză. Condiția esențială: profesionalismul jurnalistului și sinceritatea și onestitatea respondentului, capitalul de interes fiind când de o parte, când de alta, dar în aceeași măsură, ca într-un joc sportiv în care fair-play-ul este imperios necesar. Menuț Maximinian îi adresează colegei
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
Ediția nr. 744 din 13 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Apoteoza poetului Dincolo de zariștea liniștei ziua fulguia faianța Acul ceasornicului indică hartă întâlnirii, Așchiile întârzierii îmi alunga orice speranță A luminii de la capătul firii. Sub spuza așteptării nerăbdarea dădea peste privire Berbecul dorinței scăpa coarnele mentalității Când istovit de atâta iubire Îmi pierdeam fărâme de timp la ceasul universității. Aroma sângelui sfidă culorile zădărniciei Popasul meu retrage însemnele, inspirația Își ascunde confidenta cu purpura viei Când
APOTEOZA POETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Apoteoza_poetului_al_florin_tene_1358065181.html [Corola-blog/BlogPost/345183_a_346512]
-
această poreclă, omul nu mai înjura astfel decât arareori, și atunci - când se scăpa. Sase își datora porecla faptului că, până prin adolescență, nu putea pronunța șase, ci sase. Mama lui era poreclită Băloasa, deoare¬ce, atunci când vorbea mai mult, se spuza în colțurile gurii. Băloasa avea pruni mulți și vin- dea țuică la litră și la fele, adică la sticle de 250 și respectiv - 500 de mililitri. Uneori ea își transforma casa în cârciumă - clandestină, se- nțelege -, și atunci vindea țuica
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
sfântă curățenie și naturalețe! nimeni nu se vaită că nu-i ajunge, chiar dacă, să zicem, sunt zile când mănâncă doi dintr-un ou, când mănâncă doar foi de ceapă cu mămăligă și sare, doar un cartof fiert sau copt în spuză, doar gorgoaze...și, uneori, chiar nimic!...doar apă! apă din budăi sau direct din izvorul căruia îi facem produșcă din clisă și țeavă de cucută! sau din ulciorul adus de acasă! sau direct din ploaia care, iată, vine ca din
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
pântec Pe cât de meschin totuși Avar din cale afară Când un buchet de lotuși Înseamnă primăvară Te miri dacă mai poate La câte furtuni pomul Ispitele cu toate Îngenunchează omul Zadarnică o scuză De neputințe plină Cu jarul tras pe spuză Și vina fără vină Că nimeni nu mai vinde Permise de noroc Și-n traista cu merinde Doar lipsuri se mai coc Războiul care-l poartă Hazardul, călăreții Cu cei ce cad din soartă Pe luciurile gheții Trimiși, cine-i
RĂZBOIUL PERPETUU de ION UNTARU în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/Razboiul_perpetuu_ion_untaru_1361247588.html [Corola-blog/BlogPost/351798_a_353127]
-
CRĂCIUN Azi au căzut zăpezile în mine. Înoată sufletul spre maluri de Crăciuni. Colinda viscolul-n ferestre, Iar tu mă/ndemni în brad ceva să pu. Și urătorii bat în poartă. Spun cronici cu Maria și Isus. Pocnesac colacii în spuza din cuptor, Iar cozonacii de miresme s-au pătruns. Cu creițari cinstesc colindătorii Și-apoi mă rog în noaptea albastră, Căci mai devreme, ori târziu, Se va serba Crociunul cu neființă noastră. Poezie din volumul recent apărut, inspirat din Țară
TITU DINUŢ, TOTEME DIN ŢARA COŞUŞTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Titu_dinut_toteme_din_tara_varvara_magdalena_maneanu_1384863804.html [Corola-blog/BlogPost/363137_a_364466]
-
de foc, executată pe întreg frontul Armatei a 3-a Române, dar cu intensitate deosebită la corpurile 2 și 4 armată, care a durat o oră și jumătate în sectoarele de rupere și trei ore pe restul frontului.” Aliații, cu spuza pe turta lor: „Dimineața am ieșit din pădure și am coborât pantele ca să trecem Siretul lângă Roman. Podul peste Siret era distrus de bombardamente și trecerea se făcea pe un pod de vase. Era gardă germană la pod, nu ne-
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Si_eu_am_fost_la_stalingrad_memorii_din_refugiu_si_razboi_1940_1945.html [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > DE TOAMNĂ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1002 din 28 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului de toamnă Duhul toamnei se strecoară Prin livezi și prin ponoare Și, pe cerul ca o spuză, Gâlgâind îmi trec cocoare. Norii beau din iaz albastru Apa picurând în plete Și, cu trup ca de- alabastru, Trec pe drum fete cochete: Nimfe zvelte și cu nurii Frăgeziți ce dau pe-afară, Dolofani ca și bostanii Și gustoși
DE TOAMNĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/De_toamna_leonid_iacob_1380377476.html [Corola-blog/BlogPost/365104_a_366433]
-
Printre frunzele de tei Te-ntreb, dragă, de mă vrei. De mă vrei, să mă iubești Iar de nu, să te topești Sub al soarelui sărut În izvor neînceput. Cine-și udă-n apă buza Să și-o frigă de la spuza Ce-a rămas din dorul meu Care-i singurel și greu. Să și-o frigă, să și-o ardă Liniștea pe veci să-și piardă Că mi-e dragul un izvor De durere și de dor, E izvor neprihănit, Leac
AȘ VREA, DRAGULE! de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1464117917.html [Corola-blog/BlogPost/381644_a_382973]
-
vine, Vrea să se joace cu trecutul, Prezentul, sau neînceputul A tot ce-a fost sau fi-va-n mine. Spun „bun venit”! când simt că muză Cea curioasă răscolește Prin amintiri și izbutește Pe turta ei să-și tragă spuza. Cât zare-mi este universul, Doar teamă poate să mă-ngroape, Strivindu-mi îngerii sub pleoape, Dar, nu îmi rătăcește versul. *** Ciclul "Era să fiu poet" Referință Bibliografica: În vers mă-ncumet / Ovidiu Oana Parau : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎN VERS MĂ-NCUMET de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1416899876.html [Corola-blog/BlogPost/371998_a_373327]
-
pentru odrasle Ataca lovind sub coaste. Ei, săracii, guguștiucii Se luptau ca mamelucii... Ca ostași în apărare Pentru copii și... mâncare. Ceva... ce nu face omul Și nici roade cum dă pomul; Animale, păsări, gâze, Se luptă și... ard în spuze. Noi, oameni, avem pretenții Să trăim doar din subvenții, Iar ei, niște guguștiuci Ne dau „liber„ în... papuci. Cum au dat la puii lor Pe deasupra nucilor Drumul către înălțimi, Unde toți am vrea să fim ! Păsări, ființe-ndrăgostite, Spațiul, ritualuri
GUGUȘTIUCII de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1473144724.html [Corola-blog/BlogPost/375863_a_377192]
-
pe veci din soare sclipește dur în răsărit, vădind a iadului culoare în jar străluce când dogori în roșu negru-l siderează, scântei aruncă ars de sori sau flăcări care-l devorează apoi se stinge și tăcut se risipește-n spuza rece agonizănd ca început al vieții care-n moarte trece *** Referință Bibliografică: cărbune / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1803, Anul V, 08 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CĂRBUNE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1449552956.html [Corola-blog/BlogPost/342671_a_344000]
-
parfumuri sordide, înăbușitoare, lacome totuși noi iubim viața și moartea în egală măsură. La un vecin se-aud trosnind lăstarii de viță, în vie se-împrăștie un miros greu de fum, de cazan neîndulcit de porumbi și cartofi copți în spuză cu veșnicia ascunsă în fiece bute iar firul neiertător ce leagă lumile, șiroind eliptic printre sânii tăi neatinși de scorburile judecății de apoi, devastează potecile dezlănțuite. Și... curge neîncetat tăria subțire ca un fir, mă amețește cu sclipirea argintie a
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
ce stau să vină” (Căsuța cu povești). Nici dimensiunea sapiențială nu lipsește din lirica Ioanei Stuparu și ea se regăsește în unele poeme precum acesta: “Iarăși: Și iarăși vii c-un braț de lemne ude, / Le pui în stivă, peste spuza care / Aprinde doar, din pură întâmplare / O flacără în pâlpâiri zălude. / Când vatra pomosteală nu mai are / Și jarul dispărea-va nu știu unde ... / Scânteia dragostei nu mai răspunde - / Chemată-i de nisipuri mișcătoare. / Și dacă soarele vrea să se-arate, / Iar
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_carte_a_sfintei_lumini_ioana_stuparu_sfesnic_tarziu_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
pentru mine este vrednică de stime fiindcă are profunzime,dar și mari piscuri alpine. Râd nevolnicii de-aceia ce sunt ocrotiți de muze. Minți sărace și obtuze scuipă când zăresc scânteia care aprinzând ideea redeschide-orice ecluze, ruguri vii făcând din spuze,deschizând visuri cu cheia. Sunt poet de spiță-aleasă, am talent superb, cu carul, virtuos mă joc cu harul și-l primesc cu drag în casă. Ce spun unii nu îmi pasă,chiar dacă lovesc cu parul. Îmi alint muza frumoasă și
SUNT POET! de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1433353756.html [Corola-blog/BlogPost/365625_a_366954]
-
În noaptea tristă despărțiți de-un vis, Să ne croim cărare printre stele Și să citești ca magul, ce e scris, În palma rece-a veșniciei mele. Când sfâșiați de doruri ca de lupi, Vom adormi răpuși de-a vremii spuză, Te voi ruga din suflet să nu-mi rupi, Doar să îmi fi prin moarte călăuză. În lacrima durerilor să pier Și să renasc făptură de lumină; Să ne-ntâlnim la margine de cer, Ca două umbre, prinși de-o
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_ieva_1416747896.html [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]