41 matches
-
reacții, vibrații sufletești ale autoarei, în raport cu natura, cu viața socială și problematica cu care s-a confruntat în decursul timpului. Autoarea nu a fost și nu este o personalitate izolată de viața cotidiană, de realitățile Cetății, de tendințele tehnicizării și stereotipizării vieții sociale, de implicațiile nocive ale poluării naturii și a societății umane și morale, în societatea globalizată. Lirica poeziilor doamnei profesor Catinca Agache este, sui generis, emoționantă, captivantă, ideile „curgând fluent și muzical”, după cum remarcă și reputatul scriitor ieșan Daniel
GÂNDURI DE NISIP-POEZII DE CATINCA AGACHI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1410808335.html [Corola-blog/BlogPost/362162_a_363491]
-
imperială, gen etc., și să ratăm exact înțelegerea atentă a „mecanismelor dominației și modurilor lor de manifestare”. Să ne reamintim așadar, că în buna tradiție a artei și discursului antiimperialist, primii satirizați sunt chiar agenții imperialismului! Or, în Toni Erdmann, stereotipizarea antiimperialistă se manifestă aproape exclusiv împotriva localnicilor complici, agenții occidentali fiind investiți cu trăiri complexe, eventual certați cu tandrețe, și până la urmă exonerați de răspundere. Despre regizoarea Maren Ade - ce spune și ce presupunem noi că spune Una dintre acuzele
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
l-a recunoscut drept corect. Corectitudinea politică și globalizarea tind să pună presiune pe instituții, culturi și persoane să accepte în contradicție cu propriile valori morale diferite practici care lezează libertatea exercitării actelor de cult conform principiilor morale și religioase. Stereotipizarea este o formă de discriminare. Mulți oameni devin țapi ispășitori pentru problemele care nu sunt din vina lor. Acest lucru este comun atunci când două grupuri etnice defavorizate concură cu alta pentru recompense economice. Acest lucru este în mod normal, îndreptat
Discriminare () [Corola-website/Science/319283_a_320612]
-
devenind pasive. În teoria androcentrică freudiană a personalității, masculinul este norma, faptul de a avea sau nu penis este central în dezvoltarea psihologică ulterioară a copilului. La nivelul limbajului, androcentrismul se recunoaște prin trei trăsături esențiale: ignorarea femeilor, deprecierea și stereotipizarea. Ignorarea femeilor este percepută mai ales prin prezența normei gramaticale și lexicale exclusive masculine, de la pronumele el, ei generice, până la numele de ocupații și meserii prezente majoritar la masculin. Limbajul androcentric afectează și percepțiile oamenilor cu privire la care meserii sunt potrivite
Androcentrism () [Corola-website/Science/325260_a_326589]
-
muncă dar reușește să câștige și suplimentar, dar conotațiile termenului includ adesea și sensul de o persoană care eludează legea, sau alte coduri societale, asigurându-și lui, și familiei un trai mai bun decât al majorității). Un alt caz de stereotipizare prin limbaj este referirea la femei prin intermediul numelor soților- doamna Ion Popescu, sau chiar al funcțiilor lor (situație mai puțin prezentă în româna contemporană). Trivializarea prin limbaj a femeilor este evidentă și în apelarea lor cu numele mic, în situații
Androcentrism () [Corola-website/Science/325260_a_326589]
-
de gen, relații de putere și sexualitate. Pe langă producția unei critici a acestor relații sociale și politice, o mare parte din teoria feministă se concentrează și asupra promovării drepturilor și intereselor femeii. Teme explorate în teoria feministă includ discriminare, stereotipizare, objectificare (în mod special obiectificare socială), opresiune și patriarhie. La nivel militantist, organizații precum Femen s-au aflat, de curând, în atenția mass-media prin acțiunile lor reprezentând pop feminismul. În România, studiile Mihaelei Miroiu și ale Laurei Grunberg sunt printre
Feminism () [Corola-website/Science/311008_a_312337]
-
sunt amândouă esențiale în elaborarea unor politici publice bune. Este „rasismul de maturizare”, rasismul cu care creștem de mici, un discurs care ne influențează negativ emanciparea politică? Prin ce credeți că un film că Școala noastră poate genera o de-stereotipizare a percepțiilor sociale? Creștem toți cu acest rasism. Important este ce facem cu el când suntem mari. Dar ia mai mult decât un singur film pentru a schimba ceva atat de înrădăcinat. Mesajele pe care le transmitem prin media despre
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
tip la cel de-al doilea (unele dintre aceste concluzii par să fie similare cu cele prevăzute - este adevărat, mult mai limitativ acțional - de către paradigma sociocognitivă). Astfel, după autorii citați, o complexitate cognitivă scăzută are următoarele efecte: - tendința categorizării și stereotipizării; structurile cognitive depind de reguli fixe și simple; - conflictele interne care apar sunt simplificate; doar puține alternative relaționate sunt generate, iar închiderea problemei este rapidă; - comportamentul este aparent ancorat în condițiile externe; contribuția persoanei este minimă; - câteva reguli acoperă o
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
situarea individului însuși în această ordine, (auto)plasarea în cutare sau cutare categorie (grup), în funcție de obiectivele sale. Aceasta presupune și diferențiere și/sau distanțare de unele categorii, precum și accentuarea apartenenței sale la un grup ales - desigur, o sistematizare simplificatoare, o stereotipizare, absolut necesară însă pentru a se situa, plasa, integra. Operația presupune și atribuirea unor trăsături de personalitate celorlalți, împărțirea acestora în buni, dezirabili (ai noștri) și răi, adică cei care nu sunt ca noi sau cu noi - o polarizare care
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care categorizăm și etichetăm. Un anumit „cadru social” constrânge la utilizarea unui mod specific de a gândi și scrie, de a interacționa și comunica cu ceilalți. Se formează standarde, cadre, mecanisme prin intermediul cărora recepționăm și interpretăm evenimentele, situațiile, actorii sociali. Stereotipizarea este un proces de generalizare, pornind însă de la informația cu care individul a fost alimentat, de la experiențele pe care le-a avut. Tiparele de gândire, structurile mentale se formează printr-un proces de „impregnare” (îndoctrinare) generat de context. Ipoteza noastră
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și nu le conferă valoare și semnificație. Nici desenul nu Începe să capete organizare lineară, iar obiectele nu sunt redate prin contururi, care ar trebui să aibă funcții de simboluri sau să fie Încărcate proiectiv. Există Însă o tendință de stereotipizare În care copilul utilizează aproximativ aceeași formă (clișeu) În desene și jocuri, specific celor de 3-4 ani. O particularitate a copiilor cu deficiențe asociate constă În gradul accentuat de imaturitate, labilitate manifestate prin crize de plâns, negativism față de anturaj, indiferență
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
imaginar apare apoi țigara. Vreau să spun că există și În conduitele publicitare un mod de orientare a publicului și, aș spune, de creare a lui. De aceea imaginea publicitară merge totuși pe o gramatică a recentrării. Nu neapărat prin stereotipizare, prin repetare, ci prin modul În care este concepută reclama. Asta este interesant, cum ai aplica tu anarhetipul În cazul unor postere cu imagini publicitare. Nu vorbesc de imaginea publicitară narativă, ci de imaginea În flash-uri, care este afișată
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prin aceasta un domeniu inaccesibil mijloacelor de investigație ale metodei științifice. Transcendentul se poate experimenta subiectiv, pe calea suprasensibilă a intuiției spirituale, dar acest mod de experiență e prea subtil pentru o metodă împrumutată din domeniul fizicii cu tendința de stereotipizare a celor mai înalte fapte sufletești. Izvorul atâtor explicații fanteziste stă în metoda cu totul inadecvată la obiect, dar nu mai puțin în orgoliul savant. Pe de o parte știința nu poate explica totul, dar pe de altă parte ea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu apar noutăți pentru primitor - noutatea informației este ceea ce atrage atenția în primul rând. Ignorarea informațiilor ce contravin celor ce „știm” sau credem că știm - în general, oamenii evită, resping, uită sau distorsionează informațiile disonante. Evaluarea sursei - ideile preconcepute, fenomenul stereotipizării, respectiv al proiecției influențează evaluarea sursei, iar mesajul implicit va fi altfel perceput. Percepțiile diferite - modul în care oamenii organizează și interpretează informația recepționată influențează felul în care o înțeleg. Distorsiunile semantice - pot fi cauzate de folosirea unui limbaj specializat
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cu circumscriere precumpănitor etică homo balcanicus se încarcă și cu o seamă de atribute străine de el, ca să se întoarcă, iarăși, ca un bumerang, crucificând astfel arealul de origine. Conotațiile în bună măsură negative fac parte, de altfel, dintr-o stereotipizare a termenului de balcanism ce, "creată și importată din Occident a fost complet asimilată"1 de mentalitatea vestică și, prin ricoșeu, de aceea sud-est europeană. Dincolo însă de poncife cu accente incriminatorii există cu siguranță un arhetip comportamental, cu numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
rol și comportamentul efectiv; în acest caz, grupul relevă decalajul, eventual sancționează și cere ajustarea; b) suprapunerea cvasitotală între așteptările grupului și conduitele liderului, acesta făcând din respectarea cerințelor și prescripțiilor un scop în sine, ceea ce duce la rigiditate, rutină, stereotipizare, deci la incapacitatea de a face față unor noi împrejurări; c) situația cea mai frecventă este cea în care individul răspunde cerințelor funcției, rolului prescris de colectiv, dar încearcă să îmbogățească, în același timp, conținutul și forma lor, cerințele fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fie ca gen de obiectiv, adică rezultatul obținut, fie prin procedura aleasă în vederea obținerii unui astfel de rezultat"76. Ritualul nu reflectă toate aspectele unei instituții, doar pe acelea care îi caracterizează pe toți membrii săi. Fiind o simplificare și stereotipizare a unor simboluri, ritualul nu reflectă realitatea, ci o deformează și o recreează. Regulamentele penitenciare pot fi privite ca un totem, datorită procesului de fetișizare a lor. Fiecare se agață de ele, pentru că reprezintă instrumentul care poate pune ordine în
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
activități, se amplifică loialitatea față de grup și șeful grupului, apare un progres evident în ceea ce privește conducerea autocratică a grupului. Și în ceea ce privește relațiile dintre grupuri apar o serie de schimbări: percepțiile se distorsionează și se orientează negativ unele în raport cu altele; se accentuiează stereotipizarea comportamentelor (mai ales a celor ostile), se diminuează comunicarea între grupuri sau se întrerupe total. În fața unor asemenea efecte disfuncționale care afectează productivitatea grupurilor și atmosfera din cadrul lor, managerii recurg la o multitudine de modalități ameliorative. Una dintre acestea o
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
poate rezultate mai bune la învățătură. Acolo unde copiii cu astfel de probleme devin izolați social și intelectual în cadrul claselor din rețeaua de învățământ, există certe posibilități de rezultate negative datorate așa zisei lor integrări. Pot să sufere din cauza stigmatizării, stereotipizării, pot învăța să evite situațiile solicitante, pot suferi respingere socială din partea altor elevi sau pot fi tratați în mod inadecvat. Clasa în care sunt trebuie să le încurajeze succesul școlar și social, iar lucrul acesta se întâmplă în acele clase
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
evenimentele în maniera unui mediu personal. Părintele Conmee nu poate fi purtătorul acestei conștiințe, din moment ce referirea la el în această propoziție indică o perspectivă externă, așa cum s-a întîmplat în citatul anterior. Din această cauză, pasajul trebuie atribuit unui narator-reflectorizat. Stereotipizarea părintelui Conmee prin intermediul unei descrieri repetitive poate fi explicată în același fel. Aceasta urmează imediat după pasajul citat mai jos: "Părintele Conmee zîmbi și dădu din cap, apoi iar zîmbi și merse mai departe". În final, un segment scurt, care
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
moment într-o perspectivă neutru-obiectivă sau într-o perspectivă externă auctorială. Cînd este prezentată moartea unui personaj ficțional care funcționează ca mediu personal, un narator (auctorial) poate, prin urmare, să fie de ajutor oriunde este necesar. În acest fel, pericolul stereotipizării enunțurilor finale, a gîndurilor și a percepțiilor persoanei aflate pe patul morții poate fi evitat. Aici pot fi citate un număr mare de exemple. Moartea lui Ivan Ilici de Tolstoi este, prin urmare, foarte relevantă în acest context, deoarece în
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
situație narativă la persoana întîi, 131-193 trecere la situația narativă auctorială, 277-294 situație narativă, de la auctorială la personală, 277-294 fluctuație a situației narative, 272 skaz, 34, 223 spațiu narat, 185-186, 192 v. și prezentarea spațiului spirit al narațiunii, 39-40, 42-43 stereotipizare, 264, 335 stil indirect liber, 33, 54, 68-70, 72, 97, 103, 114-11, 117-118, 144, 165, 171-172, 178, 184, 201, 206-207, 209, 217, 251, 262-265, 271, 273-277, 282-292, 320-328 în trecerea de la situația narativă auctorială la cea personală, 282-292 la Jane
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
față de altul nu poate fi totală și nici nu este bine să fie așa. În fapt, fiecare, ca individ sau entitate grupală, posedă un fond valoric inconfundabil și insondabil. Relația cu altul - cu străinul - prezintă o dublă dimensiune: cea de stereotipizare, de prejudiciere ca urmare a procesului de categorizare și de atribuire valorică (În concordanță cu reprezentările mele), și cea de menținere a unei distanțe culturale, de conștientizare a diferenței de coduri, de sisteme de valori, de obișnuințe. În legătură cu această distanță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
aceasta în relație cu practica artistică, Hal Foster constată faptul că arta politică era concepută în timpul său mai puțin în termenii reprezentării unui subiect cu privire la clasă, cât în termenii unei critici a reprezentărilor sociale (cum ar fi poziționarea genurilor ori stereotipizarea etnică), ceea ce ar determina o schimbare în ceea ce privește poziția și funcția artistului politic 227. Așa cum, după cum afirmă Foster, artistul politic nu ar trebui să reprezinte reprezentări date și forme generice, ci mai curând să investigheze procesele și aparatele care îl controlează
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
cooperare dintre angajați și birouri, departamente, sunt relații oficiale, impuse de legi, regulamente interioare pe care angajații trebuie să le cunoască și să le respecte întrucât ele legitimează și instituționalizează autoritatea, asigură aderența indivizilor la grup, disciplina în organizație și stereotipizarea. Organizarea formală, căreia îi este specifică activitatea a două sau mai multe persoane, orientată și coordonată în mod conștient de către un obiectiv dat, cuprinde ansamblul elementelor organizatorice stabilite de către management, vizează cadrul normativ care face probabilă și reglementează cooperarea
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]