754 matches
-
artei și a umanității și o excentrică desfătare vizuală, impresionantul Goltzius and the Pelican Company urmărește povestea lui Hendrick Goltzius, tipograf și gravor de printuri erotice, din Olanda sfârșitului de secol 16. Influențate de studiile sale de pictură, de teoria structuralismului lingvistic și filosofie, filmele lui Peter Greenaway traversează adesea teritorii neexplorate, respingând structurile narative convenționale în favoarea unui univers vizual fascinant, testând limitele și canoanele limbajului cinematografic. Nouă ediție a Festivalului Internațional de Film Experimental București BIEFF va avea loc în
"Goltzius and the Pelican Company" în închiderea BIEFF by http://www.zilesinopti.ro/articole/4098/goltzius-and-the-pelican-company-in-inchiderea-bieff [Corola-blog/BlogPost/98445_a_99737]
-
anul 1983, la Editura Dacia din Cluj-Napoca, numit Critică la persoana întâi, este ilustrativ pentru mobilitatea și lipsa de rigoare sistematică a lui Nicolae Steinhardt. Cuprinsul volumului relevă impunerea ca metodă critică a lipsei de sistem. Eseurile de teorie literară (Structuralismul, Structuralismul și Boccaccio, Forma) se îmbină, conform unei rațiuni subtile, interioare, cu reportajul cultural (Parisul viselor, Metroul din New York), cu critica de întâmpinare (Ileana Mălăncioiu, Vlaicu Bârna, Vasile Igna, Liviu Ioan Stoiciu, Cinci tineri poeți), cu interpretarea entuziastă și inedită
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
1983, la Editura Dacia din Cluj-Napoca, numit Critică la persoana întâi, este ilustrativ pentru mobilitatea și lipsa de rigoare sistematică a lui Nicolae Steinhardt. Cuprinsul volumului relevă impunerea ca metodă critică a lipsei de sistem. Eseurile de teorie literară (Structuralismul, Structuralismul și Boccaccio, Forma) se îmbină, conform unei rațiuni subtile, interioare, cu reportajul cultural (Parisul viselor, Metroul din New York), cu critica de întâmpinare (Ileana Mălăncioiu, Vlaicu Bârna, Vasile Igna, Liviu Ioan Stoiciu, Cinci tineri poeți), cu interpretarea entuziastă și inedită a
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
conexiuni dintre cele mai neobișnuite, grație erudiției și memoriei incontestabile. Marcel Proust este asociat cu Henry James, Serghei Esenin cu Ioanichie Olteanu, Mihail Sadoveanu cu Lucian Raicu, Charlie Chaplin cu Buster Keaton. Culegere de eseuri asumate responsabil, generate de „actualitatea" structuralismului și de orientarea anti-structuralistă a autorului, Critică la persoana întîi neagă șabloanele și modelele ca forme de înțelegere a literaturii. Înțelegerea se produce „așezat", echilibrat, prin analiza temeinică și pertinentă a unor opere ce au caracter individual. Nu interesează șablonul
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
o mare problemă de rezolvat. Contribuția românească la proiectele de ameliorare culturală, ecologică, politica, religioasă și istorică a națiunilor din Comunitatea Europeană (PACEPRINCE - “ATLANȚII DIN CARPAȚI “): A) Ameliorează conflictele dintre lumea est-europeană și lumea vest-europeana, dintre bogați și săraci, dintre structuralism și ecologie, dintre familii, clanuri, triburi și națiuni; B) Stabilește și identifică legături de dezvoltare durabilă intre produsele culturii, care sunt valorile umanității, și produsele civilizației, care sunt bunurile materiale; C) Formează spații noi, transfrontaliere, de interferență între lumea vest-europeana
PROIECT-PILOT PENTRU AMELIORAREA UMANITATII de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 by http://confluente.ro/Proiect_pilot_pentru_ameliorar_constantin_milea_sandu_1375211521.html [Corola-blog/BlogPost/360379_a_361708]
-
anul 1983, la Editura Dacia din Cluj-Napoca, numit Critică la persoana întâi, este ilustrativ pentru mobilitatea și lipsa de rigoare sistematică a lui Nicolae Steinhardt. Cuprinsul volumului relevă impunerea ca metodă critică a lipsei de sistem. Eseurile de teorie literară (Structuralismul, Structuralismul și Boccaccio, Forma) se îmbină, conform unei rațiuni subtile, interioare, cu reportajul cultural (Parisul viselor, Metroul din New York), cu critica de întâmpinare (Ileana Mălăncioiu, Vlaicu Bârna, Vasile Igna, Liviu Ioan Stoiciu, Cinci tineri poeți), cu interpretarea entuziastă și inedită
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604283.html [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
1983, la Editura Dacia din Cluj-Napoca, numit Critică la persoana întâi, este ilustrativ pentru mobilitatea și lipsa de rigoare sistematică a lui Nicolae Steinhardt. Cuprinsul volumului relevă impunerea ca metodă critică a lipsei de sistem. Eseurile de teorie literară (Structuralismul, Structuralismul și Boccaccio, Forma) se îmbină, conform unei rațiuni subtile, interioare, cu reportajul cultural (Parisul viselor, Metroul din New York), cu critica de întâmpinare (Ileana Mălăncioiu, Vlaicu Bârna, Vasile Igna, Liviu Ioan Stoiciu, Cinci tineri poeți), cu interpretarea entuziastă și inedită a
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604283.html [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
conexiuni dintre cele mai neobișnuite, grație erudiției și memoriei incontestabile. Marcel Proust este asociat cu Henry James, Serghei Esenin cu Ioanichie Olteanu, Mihail Sadoveanu cu Lucian Raicu, Charlie Chaplin cu Buster Keaton. Culegere de eseuri asumate responsabil, generate de „actualitatea" structuralismului și de orientarea anti-structuralistă a autorului, Critică la persoana întîi neagă șabloanele și modelele ca forme de înțelegere a literaturii. Înțelegerea se produce „așezat", echilibrat, prin analiza temeinică și pertinentă a unor opere ce au caracter individual. Nu interesează șablonul
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604283.html [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
1943, studiile vor fi complet diferite deși titlul se păstrează același. În 1941 tipărește Arta prozatorilor români, poate cea mai cunoscută și mai comentată dintre cărțile sale, un exemplu de analiză stilistică în care este anticipată acribia formalismului sau a structuralismului. În 1942 publică la Editura Cugetarea volumul Introducere în teoria valorilor, întemeiată pe observația conștiinței. După reforma învățământului din 1947 este scos de la catedra sa de Estetică și preia cursul de istorie a literaturii universale, devenind un precursor al comparatismului
TUDOR VIANU -POETUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1422687131.html [Corola-blog/BlogPost/377039_a_378368]
-
contribuțiile aduse de Marino criticii și teoriei literaturii. Pronunțându-se pentru „critica totală”, el a practicat, pentru interpretarea vieții și operei lui Macedonski, o critică literară care includea mai multe domenii: critică, istorie literară, comparatism, tematologie, istorie a ideilor literare, structuralism, semantică, psihanaliză. Marino a dorit o maturizare a culturii literare românești prin apariția unor lucrări de referință, în care reflecția critică să fie originară, nu compilată, nu încropită din citatele criticilor străini, demodați în țara lor. În sinteza sa de
„UN CĂLĂTOR ÎN UNIVERSUL CĂRŢILOR – ADRIAN MARINO” de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_negoita_1462193865.html [Corola-blog/BlogPost/344074_a_345403]
-
studii culturale la Universitatea din Montréal (1981-1986) apoi la universități din Statele Unite: Santa Cruz (California) (1986-1989) și Princeton (1989-1999). Actualmente este profesor, șeful Departamentului de Limbă Franceză de la Universitatea din Chicago. Prima sa carte publicată în străinătate, încă marcată de structuralism, reprezintă, până astăzi, una dintre foarte puținele tentative reușite de a introduce rigoarea, dacă nu formalismul, în studiul textului dramatic: "La syntaxe narrative des tragedies de Corneille", Paris, Klincksieck, 1976. Se desparte însă curând de principiile unei analize pur formale
Thomas Pavel () [Corola-website/Science/297618_a_298947]
-
una dintre puținele tentative originale de a defini pur și simplu literatura la sfârșitul secolului al XX-lea. Au urmat apoi "Le mirage linguistique" (Paris, Ed. du Minuit, 1988)(trad.rom. "Mirajul lingvistic") , poate cea mai inteligentă privire critică asupra structuralismului, carte ce a stârnit entuziasmul lui Jean-Francois Revel ori Roger-Paul Droit; apoi "L'art de l'eloignement" (Paris, Gallimard, 1996)( trad. rom. "Arta îndepărtării", exegeză care, în lunga serie de sinteze asupra clasicismului, ocupă un loc distinct și proeminent. Ultimele
Thomas Pavel () [Corola-website/Science/297618_a_298947]
-
și ultimul om"(1991), unde sunt descrise, în spirit postmodern, condițiile sociale, economice, psihologice care impun deplasarea tuturor societăților de azi spre o unică formă de viață politică și socială, pe care el o consideră a fi liberalismul democratic burghez. Structuralismul are o tendință puternică de a fi științifică din dorința de a căuta un cadru stabil al fenomenului observat, o atitudine epistemologică perfect similară cu cea a gândirii Iluministe, incompatibilă cu cea postmodernă. În același timp aceste mesaje poartă o
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
și o critică implicită a gândirii coloniale care era considerată o parte a unui proces de civilizare prin care societățile bogate aduc cunoaștere, maniere și rațiune celor mai puțin educate. Poststructuralismul, care a fost un răspuns la orientarea științifică a structuralismului, a făcut loc relativismului cultural in structuralism, în timp ce nega orientările științifice. Sensul nu e prezent în semn, așa cum se credea în structuralism, căci acesta este răspândit pe tot lanțul de semnificanți și uneori nu poate fi descoperit cu ușurință. Nu
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
care era considerată o parte a unui proces de civilizare prin care societățile bogate aduc cunoaștere, maniere și rațiune celor mai puțin educate. Poststructuralismul, care a fost un răspuns la orientarea științifică a structuralismului, a făcut loc relativismului cultural in structuralism, în timp ce nega orientările științifice. Sensul nu e prezent în semn, așa cum se credea în structuralism, căci acesta este răspândit pe tot lanțul de semnificanți și uneori nu poate fi descoperit cu ușurință. Nu pot descoperi sensul prin simpla adiționare a
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
cunoaștere, maniere și rațiune celor mai puțin educate. Poststructuralismul, care a fost un răspuns la orientarea științifică a structuralismului, a făcut loc relativismului cultural in structuralism, în timp ce nega orientările științifice. Sensul nu e prezent în semn, așa cum se credea în structuralism, căci acesta este răspândit pe tot lanțul de semnificanți și uneori nu poate fi descoperit cu ușurință. Nu pot descoperi sensul prin simpla adiționare a cuvintelor, pentru a avea sens cuvintele ar trebui să poarte urmele celor care le preced
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
Swift. De obicei, aceste aluzii se reduc la jocuri de cuvinte ce modifică citate sau titluri ale operelor autorilor vizați. Opera lui James Joyce a fost supusă unor sisteme de interpretare filozofice sau psihologice specifice secolului al XX-lea, precum structuralismul, post-structuralismul și deconstrucția, psihanaliza, feminismul și post-colonialismul. Lor li se adaugă interpretări legate de poziționarea lui Joyce față de teme ca naționalismul sau catolicismul. Principala arenă de dezbatere este publicația academică periodică "James Joyce Quarterly" înființată în 1963 de Universitatea din
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
texte ca "Veghea lui Finnegan", dar și "Ulise", nu există un consens în ceea ce privește mesajul transmis, semnificația cuvintelor folosite sau chiar identitatea personajelor. Așa cum afirmă Richard Ellmann la începutul biografiei sale despre Joyce, „Încă învățăm să fim contemporanii lui James Joyce”. Structuralismul încearcă să conecteze opera lui Joyce de domenii mai largi precum lingvistica structurală, dezvoltată de Ferdinand de Saussure și antropologia structurală a lui Claude Lévi-Strauss. Cele două științe postulează că organizarea fenomenelor lingvistice, psihice și sociale este bazată pe niște
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
structurală a lui Claude Lévi-Strauss. Cele două științe postulează că organizarea fenomenelor lingvistice, psihice și sociale este bazată pe niște legi subconștiente, astfel încât „structuri” precum limba, ceremoniile religioase, comunicarea, relațiile familiale preexistă individului și sunt într-o mare măsură izomorfice. Structuralismul pornește de la premisa că în spatele textului aparent haotic al lui Joyce (de exemplu în "Veghea lui Finnegan") se ascunde o „structură”, o țesătură complexă de referințe și trimiteri culturale, lingvistice etc. Legile care guvernează această structură, relația dintre elementele constitutive
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
omul, debordând de individualism și supus unor accese de temperament când voința Lui este încălcată, ci un Dumnezeu care nu este în niciun fel ridiculizat pentru că El este planul universului, sistemul suprem care stabilește modelul tuturor lucrurilor.” Jacques Derrida respinge structuralismul considerându-l o mistificare metafizică, la fel ca întreaga tradiție a filozofiei europene, pentru că impune o „viziune asupra lumii” ("Weltanschauung") unică și determinată. Derrida demonstrează prin diferite exemple din Platon și Rousseau că gândirea filozofică s-a construit în jurul unei
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
cele patru Evanghelii. La fel cărțile Vechiului Testament (cele cinci cărți ale lui Moise, "Profeții", "Psalmii" lui David sau "Proverbele" lui Solomon) ar fi opere tradiționale colective, ajunse la forme definitive în decurs de secole. Folosindu-se metoda studiilor comparate, structuralismul descoperă concordanțe cu scrierile altor culturi, în care se găsesc motive identice. Structuralismul presupune o structură psihologică comună unei anumite perioade istorice în condiții socio-culturale asemănătoare, din care rezultă un mod de gândire similar, ce depășește intențiile autorilor.
Exegeză () [Corola-website/Science/300258_a_301587]
-
Moise, "Profeții", "Psalmii" lui David sau "Proverbele" lui Solomon) ar fi opere tradiționale colective, ajunse la forme definitive în decurs de secole. Folosindu-se metoda studiilor comparate, structuralismul descoperă concordanțe cu scrierile altor culturi, în care se găsesc motive identice. Structuralismul presupune o structură psihologică comună unei anumite perioade istorice în condiții socio-culturale asemănătoare, din care rezultă un mod de gândire similar, ce depășește intențiile autorilor.
Exegeză () [Corola-website/Science/300258_a_301587]
-
ediția din 2005, În traducerea doamnei Mona Antohi, cu un studiu introductiv de Sorin Antohi, Humanitas, 248 pagini). Nu știu dacă fără această tristă (cred, și ireversibilă!) perioadă, ar fi apărut, ori, mai corect spus, Întreținut pentru o vie comunicare structuralismul (În Franța), semiotica (În Italia). La acest capitol, al Înnoirii limbii propriu-zise, nu și al paraziților ei, româna noastră nu sa afirmat... public, cu aceste noutăți lingvistice doar În cercurile restrânse din facultățile de profil - Cluj, București, Timișoara, Iași. Pentru
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_388]
-
cea mai bună introducere autohtonă disponibilă. Studiile sale de filosofie a științei ("Teoria științifică", "Semantica și logica științei") au pus accent mai mult pe instrumentele pe atunci contemporane de analiză a teoriilor științifice. Pârvu poate fi considerat ca aparținând curentului structuralism din filosofia științei, urmându-i pe J. Sneed, W. Stegmüller, C. U. Moulines, W. Balzer etc. Analizele structuraliste ale teoriilor au fost aplicate de Ilie Pârvu în domeniul reconstruirii unor lucrări filosofice cruciale, precum "Tractatus" de Wittgenstein sau "Critica rațiunii
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
cu contribuții la „logica dialectică” marxistă. A fondat Institutul de Logică al Academiei Române, unde au fost reintroduși profesional mulți filosofi interbelici, inclusiv Noica. Un alt personaj marxist a fost Henri Wald (1920-2002), a cărui gândire a fost un amestec dintre structuralismul fracez și marxism, și a scris de asemenea o "Introducere în logica dialectică". Ion Ianoși (n. 1928) este un filosof marxist dintr-o clasă diferită, mai apropiat de literatură, fiind timp de mulți ani secretar al secției de critică literară
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]