37 matches
-
Acasa > Poeme > Dorinte > IUBEȘTE ȘI IARTĂ! Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1342 din 03 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Îmbracă-l pe astăzi în haină de flori Și prinde-i și fluturi la subsiori, Brodează-i la poale un zâmbet din soare Cinstește-l ca ziua de sărbătoare. Ieri e trecut și prinde-l în ramă Cronos acasă copilul își cheamă. Frunzele toate își țin legământul În valsul lor sărută pământul. Mâine pe luntre
IUBEŞTE ŞI IARTĂ! de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1409763609.html [Corola-blog/BlogPost/352184_a_353513]
-
prin interior ești arătoasă Cum pui chiar lucrurilor modeste valoare Că spui ca sfințenia în viață-ți să coboare.. Aevea aș avea ce dragani pe la fața ta Chiar bătrânică mereu veselă ar fi ea Te-aș pupa și strânge de subsiori Ca de trecerea anilor să nu te înfiori.. " Nimic nu poate înlocui lipsa iubirii, dar iubirea înlocuiește toate neajunsurile!" - Pr. Arsenie Boca https://www.youtube.com/watch?v=zEJNevoHqE 4 Referință Bibliografică: Te-aș iubi.. / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN
TE-AȘ IUBI.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1456268980.html [Corola-blog/BlogPost/383961_a_385290]
-
plăcut cartea” “Lui i-o plăcut cartea de când era mic. Citea toată ziua, iar seara se chinuia la lumina lămpii cu petrol. Îmi amintesc că și când mergea cu vacile la păscut, își lua cărțile cu el. Și le îndesa subsioară, lăsa vacile la păscut, iar el se punea jos și citea. Foarte mult i-o plăcut cartea”, își amintește Alexandru Pop, fratele cu 5 ani mai mic decât Ionică. Ion Simion Pop s-a născut în 7 ianuarie 1948, la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/in-memoriam-ioan-simion-pop/ [Corola-blog/BlogPost/92546_a_93838]
-
singur viața. În Bonțida, părinții lui Ionică, de peste 80 de ani, și frații lui, Elena și Alexandru, parcă așteaptă și-acum să vadă pe ulița satului cum trece cireada de vite, mânată din spate de un copil cu cărți doldora subsioară, care mai degrabă soarbe din ochi buchiile, decât să fie atent la animale... „El era vedeta” Pentru Horea Pop, tatăl său a însemnat enorm. „Era stâlpul financiar și șeful casei, solistul familiei și geniul ei protector. El era vedeta. Dacă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/in-memoriam-ioan-simion-pop/ [Corola-blog/BlogPost/92546_a_93838]
-
Of, domnule Mihaly, dumneata știi ce e fericirea?” Domnule, mă gândii eu, toată lumea pune această întrebare și nimeni nu-i dă răspunsul. “Ascultă și dumneata, zice ea , și începe să-mi citească dintr-o carte pe care o scosese de subsioară, fericirea e o pasăre albastră iar lăcașul ei este în inima noastră...” Scăpasem de Peter Bacsi care îmi vorbea de credință că e tot în inima nostră și acum venea această doamnă să-mi spună alte bazaconii. “Mai lăsați-o
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1442040483.html [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
Însă din urmă nu l-a prins. ‘Napoi se-ntoarse rușinat / Și zise: „Da’ iute băiat Ai omule! Nu am putut / Nicicum să îl fi întrecut.” „Păi de, așa e el - știu bine - / Pentru că seamănă cu mine, Cu aripi pe la subsiori! / Spune-mi, mai vrei să te măsori?” - Mai întrebă Dănilă-apoi. / „În trântă să ne-ntrecem noi!” - Răspunse dracul. „Te-nvoiești?” / „Măi drace, da’ glumeț mai ești! Cred că te-ai săturat de viață!” Zise privindu-l drept în față Dănilă
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
-mă, dezleagă-mă în ploaia cu stropii galbeni. În ploaia de aur. Mi-a înflorit cafeaua! Insinuantă, galeșă, ușoară, Dă primăvara târgului târcoale. Desculță, visătoare, suverană Încurcă colțul ierbii în cafele. Zglobie, zâmbitoare și vioaie Desprinde de pe umeri toporași Din subsiori culege viorele Și le presară tainic peste-oraș. Desface de la șolduri ghioceii, De pe genunchi, plăpândele zambile, Iar din legatul gleznelor subțire, Incendiază gândul meu cu tine. Referință Bibliografică: poeme / Lucia Bibart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1529, Anul V, 09
POEME de LUCIA BIBART în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/lucia_bibart_1425884661.html [Corola-blog/BlogPost/353689_a_355018]
-
de păpădie C-o să dureze florile de mai De mii de ori decât o primăvară În care stele-n suflet îmi puneai. Chipul tău a înflorit în roze, Parfumul dulce mă-mpresoară Cu vise tumultoase strălucind De câte ori te prind de subsioară. O să păstrăm această amintire Și-n toamna care se arată Cu pașii repezi, pe furiș Intrând aiurea în ogradă? Vreau să înghețe în clepsidre Nisipul precum chipul tău În amintirea tinereții Ascunsă-n noi de Dumnezeu! Marin Moscu Referință Bibliografică
AMINTIRE ASCUNSĂ-N NOI DE DUMNEZEU de MARIN MOSCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_moscu_1462345121.html [Corola-blog/BlogPost/376529_a_377858]
-
Poezie > Pamflet > O BOALĂ MODERNĂ ! Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1682 din 09 august 2015 Toate Articolele Autorului - Să trăiți, Dom' Doctor! Pentru-ntâia oară Iată-mă-s aici cu dureri acute ! - Dar ce se întâmplă de ții subsioară Mâna ce nu cred să te mai ajute ?! - Să vă spui, Dom' Doctor, mai acum vreo oră Mă suii, grăbit, dintr-un prun în... vișin, Tocmai când vecina merse la o noră ! Zic, acu-i momentul, n-am cum să
O BOALĂ MODERNĂ ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1439133977.html [Corola-blog/BlogPost/377356_a_378685]
-
aprig rafale de vânt/ Alunec pe iarbă-n sărut de pământ/ Mi-e sufletul searbăd și ochii-mi sunt goi.// Rămân neclintită și-mi las fruntea lin/ Să-și spele tristețea în lacrimi de flori/ Culeg cu iubire și-așez subsiori/ Petale rănite din cupe de crin...// Mă-nvăluie apele tulburi ce curg/ Șuvoaie m-acopăr dar eu le ignore/ Mi-e gândul durut de tristețe și dor/ Îmi tremură trupul în tristul amurg.// Deodată potopul din jur se oprește/ Dar stau
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_o_preoteasa_a_cuvantului_si_odiseea_ei_su_none_1327654101.html [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
zori În părul meu purtam camelii Sublime fee printre flori. Acum, în arșița amiezii Când pescărușii călători Pe-albastrul mării se răsfață Eu îți așez pe umeri flori. În sân mi-am pus crini albi Și nuferi am adunat la subsiori Doar iasomie strâng în liniști Când împletesc cununi de flori. De dorul tău amurgul arde Cu maci zâmbind ocrotitori Îmi simt iubirea ce-mpletește Pentru iubire punți din flori. Mă mângâie cu ele stihul Și mă străfulgeră fiori Iubite, de
PUNŢI DE FLORI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 by http://confluente.ro/Punti_de_flori.html [Corola-blog/BlogPost/367223_a_368552]
-
un brâu colorat de lână și un chimir; peste cămașă ei îmbrăcau vara laibărul (o vestă scurtă din dimie) și un suman scurt, iar iarna pieptare (bunde din blana de oaie, înfundate la piept și încheiate peste umar si la subsioară) și cojoace scurte pe sub sumanul scurt sau un suman lung peste care se încingeau. Legăturile cu Transilvania s-au manifestat și ele în ciuda izolării comunei, mocanii aducând din Brașov mintene (sumane de sărbătoare); cei înstăriți purtau la sărbătoare în picioare
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
de ope retă, îi amintesc că trăiește; o supără, îi fierb că într-un ceaun cu untura dată în undă. Simte pe viu descăr narea pe oase, suporta căldură care i-a aburit ochii, a făcut-o să transpire la subsioara așa că o jupâneasa pe care o strivește, între pernele patului, fiul stăpânului paralitic. De ce, atunci, trupul său tremura că sub ger teribil? I s-a făcut iar piele de găină pe brațe, pe gât, pe coapse... Nu mai este sigură
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
ca jertfă a mântuirii celor care vor să-i slujească: „Batem în lemnul verde al schitului/ cu rana vie din pumnii genunchilor/ Ochii închiși simt săgeata chivotului/ Mâinile tremură în desprinderea lor de pe cruce/ Trec roți prin sângele inimii/ spre subsioara cuvântului răstignit...// Strâng sub pleoapă somnul sfinților/ jinduind tăcerea icoanei/ În rama ei îmi măsor creștetul”.( În herbul firului de iarbă). În tăcerea icoanei, care e și venerație și rugăciune, își derulează Valentin Marica și rostirea și rostuirea poetică. Iar
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
de o jalbă... și râde, gândindu-se la mutra Padișahului. Tăutule! Peana și calamara! În timp ce-și adună gândurile plimbându-se încoace și încolo, Tăutu își scoate de grabă calamara de la brâu, peana de gâscă de după ureche, pergamentul de la subsioară, și așteaptă cuvântul Domnului. Scrie! poruncește și începe să dicteze rar, apăsat: "În ghenarie curent, niște oameni răi și fără căpătâi din Țara turcească, tâlhari și hoți, au venit de-au prădat Țara Moldovei, desigur, fără știrea și porunca Luminăției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fel de iluminare, apoi începe încetișor, cântat, psalmodiat: "Prichindei, mititei, Spiriduși sprintenei, Căutați-l, Cercetați-l! Și de l-ați găsit Pe al meu iubit, De ursitori menit Foc să-i dați! Pe sus să-l umflați! Cu fiori, De subsiori! Și șoareci, Prin cioareci! Și furnici, Prin opinci! Să n-aibă stare! Nici alinare! La a ei chemare, La cuvântul ei, La ochișorii ei, La gurița ei, La inima ei, La trupușorul ei, La toate ale ei, Să n-aibă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de bara de sus, din fericire o măicuță bătrână m-a despovărat de rucsacul din spate, Dă să ți-l țin eu, maică! Mirosul de zăpușeală ce se ridică în valuri succesive la orice hurducătură a autobusului, praful insinuat prin subsiorile aproape dezgolite ale roților fac aerul irespirabil, nu mă mir că fetei cu fața albă ca varul i-a fost rău, stă acum lângă șofer și, ori de cite ori oprește autobusul într-o stație, se dă jos și-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
legătură totuși cu plimbarea care face parte din programul de slăbire. Cei aflați în hoinăreala oficială poartă pe cap un melon, ca semn distinctiv pentru a-i deosebi de ceilalți membrii ai societății. La prima plimbare, protagonista este luată de subsiori și târâtă, amintind de arestările forțate, iar slăbirea fizică ține locul celei psihice, un instrument des folosit de anchetatori. Dacă la început numărul purtătorilor de meloane este mic, cu timpul vine rândul tuturor: societatea se plimbă în tăcere, având încredere
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
vreun sfânt inventând... descoperind ceva? Nici pomeneală! " Și BĂTRÂNUL știe?...", întrebai alarmat... - Știe, cum să nu știe, mă încredință Omicron. Dar se face că nu știe, și lasă frâul liber, până la un punct... Afară doar dacă -, adăugă scărpinându-se la subsioara aripii drepte cu vârful celeilalte -, afară doar dacă imaginația... neregulile "creatoare", maimuțărelile persoanei al cărei nume începe cu S. nu fac parte, ca o obscură Addenda divină, la excepțiile ivite pe parcurs. Fără ca acest S. să știe că este de
Paradoxul lui Ahile by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7085_a_8410]
-
Rusoaica posibilă din imaginație nimerește în sectorul prietenului Iliad, care o întoarce din drum. Există o rivalitate între cei doi în aspirația lor comună. Valia e numele ei, era fiica unui baron exterminat (p. 155) și avea o vioară la subsioară. Sacralizarea ei patetică ("Fața Valiei e o închegare sacră", p. 184) ține de recuzita unei speranțe a mântuirii. Dar, pendulând între extreme, fantezia lui Ragaiac se încinge pornind de la elementele concrete dezvăluite de Iliad: imaginează desmierdări, "pipăie în gol aeriene
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
de }arigrad, fetele din casă au strîns zmerite covoarele și de pe masă, au cădelnițat din cățuie cu smirnă, rumeguș de santal și tămîie, peste domneasca vărsătură ca peste-o sfîntă cuminecătură. A doua zi, în zori, ca ologii, apucat de subsiori, am fost urcat în caleașcă lîngă înălțimea domnească și-am pornit spre "Heleșteu" urmați de fețe simandicoase, vițe domnești, în chervane, calești. Săltam pe hurducate șosele, înnegrite, putrezite, nesupuse și zvăpăiate, puse parcă pe-ncăerate, gata-gata să zburăm din caleașcă. (...) - De ce
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
integrare: bețivul și tâmpitul ăsta ne vatămă prestigiul orașului... - Măcar să-l scoateți naibii din Galerie, se impacientase președintele, până nu află lumea, că rămânem fără vizitatori. Avea dreptate, așa că purceseră la treabă: prinseră mortul, sau ce-o fi fost, de subsiori pregătindu-se să-l târască spre ieșire în timp ce careva suna după ambulanță. Însă... - Ce-i, mă?, s-a ridicat dintr-odată în picioare cadavrul. 'Tu-vă muma voastă de ciumeți! De ce nu lăsați omu' să s-odihnească o țârucă, mă
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
mai rabdă Să treacă peste ele senile și Pașii fetei morgane. Nuntași Întâmplările se desfac din coaja Precum stânjeneii Plantați pe linia orizontului descrescător. În nume propriu Dau alertă maximă Și ...vin contrabandiștii de aur Cu podiumul de premiere la subsioara. Nu dau replică În ziarele cu fiare ucise în lupta inegala! În perechi perfect comestibile Peștii cinei de taină fac volute Prin burtă corabiei militare. Tragem linii franțe În cretă asfaltului. Desenăm din memorie Nuntă universală și... Alaiul asta ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mai rabdă Să treacă peste ele senile și Pașii fetei morgane. Nuntași Întâmplările se desfac din coaja Precum stânjeneii Plantați pe linia orizontului descrescător. În nume propriu Dau alertă maximă Și ...vin contrabandiștii de aur Cu podiumul de premiere la subsioara. Nu dau replică În ziarele cu fiare ucise în lupta inegala! În perechi perfect comestibile Peștii cinei de taină fac volute Prin burtă corabiei militare. Tragem linii franțe În cretă asfaltului. Desenăm din memorie Nuntă universală și... Alaiul asta ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mai rabdă Să treacă peste ele senile și Pașii fetei morgane. Nuntași Întâmplările se desfac din coaja Precum stânjeneii Plantați pe linia orizontului descrescător. În nume propriu Dau alertă maximă Și ...vin contrabandiștii de aur Cu podiumul de premiere la subsioara. Nu dau replică În ziarele cu fiare ucise în lupta inegala! În perechi perfect comestibile Peștii cinei de taină fac volute Prin burtă corabiei militare. Tragem linii franțe În cretă asfaltului. Desenăm din memorie Nuntă universală și... Alaiul asta ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]