7,854 matches
-
fac o zi , care poate fi lundi, mardi , mercredi, jeudi ...! Raul , fratele mai mare al Oanei , învață la școală morfologie și sintaxă , dar și Oana le-a „prins„ din mers. M-a întrebat doar ce este „ sustantivul„ . Forma corectă e „substantivul„ zic eu și aleg varianta cea mai simplă , definind : „Tot ce se vede și se poate pipăi este substantiv„ . Deci „masă, covor, scaun, televizor, calculator„ sunt substantive. S-a bucurat Oana și a numit mai toate substantivele din casă în
ȘI IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487157610.html [Corola-blog/BlogPost/372506_a_373835]
-
morfologie și sintaxă , dar și Oana le-a „prins„ din mers. M-a întrebat doar ce este „ sustantivul„ . Forma corectă e „substantivul„ zic eu și aleg varianta cea mai simplă , definind : „Tot ce se vede și se poate pipăi este substantiv„ . Deci „masă, covor, scaun, televizor, calculator„ sunt substantive. S-a bucurat Oana și a numit mai toate substantivele din casă în romană și-n franceză, în engleză și-n germană . Apoi, rotindu-și ochii în cap, a avut o întrebare
ȘI IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487157610.html [Corola-blog/BlogPost/372506_a_373835]
-
prins„ din mers. M-a întrebat doar ce este „ sustantivul„ . Forma corectă e „substantivul„ zic eu și aleg varianta cea mai simplă , definind : „Tot ce se vede și se poate pipăi este substantiv„ . Deci „masă, covor, scaun, televizor, calculator„ sunt substantive. S-a bucurat Oana și a numit mai toate substantivele din casă în romană și-n franceză, în engleză și-n germană . Apoi, rotindu-și ochii în cap, a avut o întrebare mai subtilă. „Și iubirea? „ „Și iubirea...„ „Substantiv !„ zic
ȘI IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487157610.html [Corola-blog/BlogPost/372506_a_373835]
-
Forma corectă e „substantivul„ zic eu și aleg varianta cea mai simplă , definind : „Tot ce se vede și se poate pipăi este substantiv„ . Deci „masă, covor, scaun, televizor, calculator„ sunt substantive. S-a bucurat Oana și a numit mai toate substantivele din casă în romană și-n franceză, în engleză și-n germană . Apoi, rotindu-și ochii în cap, a avut o întrebare mai subtilă. „Și iubirea? „ „Și iubirea...„ „Substantiv !„ zic , într-un târziu , prinsă în capcană. „Nu , nu e bine
ȘI IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487157610.html [Corola-blog/BlogPost/372506_a_373835]
-
sunt substantive. S-a bucurat Oana și a numit mai toate substantivele din casă în romană și-n franceză, în engleză și-n germană . Apoi, rotindu-și ochii în cap, a avut o întrebare mai subtilă. „Și iubirea? „ „Și iubirea...„ „Substantiv !„ zic , într-un târziu , prinsă în capcană. „Nu , nu e bine ! Să-l întrebăm pe bunicu' !„ „Hai, lasă, că el nu știe substantivul !„ „Ba da ! el știe TOA-TE substantivele !„ „Păi cum așa? eu nu cred...” Mă lămuri apăsând cuvintele
ȘI IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487157610.html [Corola-blog/BlogPost/372506_a_373835]
-
germană . Apoi, rotindu-și ochii în cap, a avut o întrebare mai subtilă. „Și iubirea? „ „Și iubirea...„ „Substantiv !„ zic , într-un târziu , prinsă în capcană. „Nu , nu e bine ! Să-l întrebăm pe bunicu' !„ „Hai, lasă, că el nu știe substantivul !„ „Ba da ! el știe TOA-TE substantivele !„ „Păi cum așa? eu nu cred...” Mă lămuri apăsând cuvintele, cu mândrie : „El a fost fotbalist !„ Și, văzând că nu m-a convins, adăugă , țuguindu-și buzele : „Și ju-de-că-tor !„ crezând că nu știu
ȘI IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487157610.html [Corola-blog/BlogPost/372506_a_373835]
-
a avut o întrebare mai subtilă. „Și iubirea? „ „Și iubirea...„ „Substantiv !„ zic , într-un târziu , prinsă în capcană. „Nu , nu e bine ! Să-l întrebăm pe bunicu' !„ „Hai, lasă, că el nu știe substantivul !„ „Ba da ! el știe TOA-TE substantivele !„ „Păi cum așa? eu nu cred...” Mă lămuri apăsând cuvintele, cu mândrie : „El a fost fotbalist !„ Și, văzând că nu m-a convins, adăugă , țuguindu-și buzele : „Și ju-de-că-tor !„ crezând că nu știu. „A avut ciocănel pe masă , la Apel
ȘI IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487157610.html [Corola-blog/BlogPost/372506_a_373835]
-
degetul pus pe buzele strânse. Divinitatea greacă, de fapt de origine egipteană și adoptată mai târziu, a fost apoi preluată și de Romani, spre a fi adorată ca zeiță a liniștii, Tacita, nume propriu ce a constituit rădăcina lingvistică a substantivului existent în limba română; „tăcere”. O credință foarte răspândită cerea ca într-o anumită zi Cupidon să dăruiască un trandafir lui Harpocrate, drept răsplată că păstrase tăcerea asupra faptelor și purtării mamei sale, Venus, și pentru a-l stimula să
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
a minunatului om de cultură românească, George Filip, om care și-a petrecut peste 35 de ani în exil, la Montreal. «Stimați cititori, țin să precizez că nu exită pe lumea asta, mai ales a scrisului, o meserie de PREFAȚATOR. Substantivul acesta, cam flasc, este aproape intraductibil». Deci, fac și eu ce este mai ușor pe lumea asta de făcut, să-mi dau cu părerea. Domnul academician Dumitru Radu Popescu, îmi spunea odată: « Dragă, o carte nu se termină niciodată. Oricând
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -ƷIS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2123 din 23 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Sufixul -ʒis/-aʒis/-(a)nʒis provine din turcă (-ci). Se adaugă la substantive și rădăcini verbale de origine turcă sau rromă (genuine și integrate). Este productiv. Formează substantive de declinarea V̀/s, -des, ce pot avea și funcție adjectivala. Se pot obține forme distincte de feminin, cu terminațiile -a la sg. și
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2123 din 23 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Sufixul -ʒis/-aʒis/-(a)nʒis provine din turcă (-ci). Se adaugă la substantive și rădăcini verbale de origine turcă sau rromă (genuine și integrate). Este productiv. Formează substantive de declinarea V̀/s, -des, ce pot avea și funcție adjectivala. Se pot obține forme distincte de feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la pl., prin atașarea sufixului moțional -ka. La adjective formele de feminin pot coincide
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
obliga”, „a angaja” și „a îndatora”. Dar acestea nu mai sunt simple sinonime cu același înțeles. Limba română s-a îmbogățit cu trei cuvinte de bază, din care s-au format trei familii de cuvinte, verbele suferind și transformări în substantive: obligație, angajament, îndatorare și datorie, pe baza cărora s-au dezvoltat limbajele din diferite domenii: economic, juridic, social-cultural și chiar sportiv, cu diferite sensuri și înțelesuri. Sensuri folosite în diferite situații cu mesaje asemănătoare, dar nuanțate, în funcție de contextul cerințelor limbajului
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
Când au fost adoptate franțuzismele, a operat eliminarea articolului de la începutul cuvintelor, vocala „e” mut, sufixe și prefixe nefolosite de ea și a adăugat sufixele și prefixele specifice structurii sale de scriere și pronunție, precum și particule cerute de cazurile declinării substantivelor sau conjugarea verbelor. Numai după o astfel de „tratare” românească cuvântul străin intră în limba română, pieptănat și frezat românește. Să exemplific o asfel de „frezare” românească a unui cuvânt străin, foarte mult îndrăgit și folosit în comunicare de români
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
scriu cu maci Elimin minciuna cu un verb curajos, Lumea se ascunde în păduri fără copaci, E vremea să iau poteca în spate și să pornesc pe jos S-au să mă refugiez în fraze fără cuvinte, Atunci când tai unghiile substantivului picior, Durere întoarsă pe dos în mănușa pierdută-n pridvor, Negație ce nu neagă nimic pe lume, Acceptare botezată astăzi fără nume. E vremea să privim oglinda oglindită-n alta După ce ieșim din cuvinte minicinoase, Atunci toți zeii se întorc
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408766607.html [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
formația mea de absolvent al Facultății de filologie, secția română-latină, cu o lucrare de licență intitulată „Substratul limbii române. Repartiția lui în dialecte și graiuri” ( Îndrumător științific - prof. dr. Vasile Arvinte) și cu o lucrare de gradul I intitulată „Cazurile substantivului în limba română. Origine, evoluție și aplicații pedagogice” (Coordonator - prof. dr. Corneliu Dimitriu), formația mea lingvistică, zic, m-a oprit brusc situându-mă într-un oarecare conflict cu mine însămi. „E greu de răsturnat convingeri de-o viață, dar hai
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
săgeta inimile cele excluse de la alte dulci alinări. Interesant, îmi zic adesea, cum îi este dat omului să aibă bucurii revelatoare pentru fiecare etapă a vieții! Mă întreb totodată, oare eu produceam același balsam bunicilor mei, la vreme când declinam substantivul bunic la cazul vocativ? O, dar ce mult e de atunci! Vremuri imemoriale... Ei, nu chiar imemoriale, dar aproape uitate. Deși trăinicia nu a fost apanajul memoriei mele - la care se adaugă acum și inamicul care tulbură ținerea de minte
BUNICUL ŞI... PUTEREA UNEI NUCI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1416293066.html [Corola-blog/BlogPost/377901_a_379230]
-
transparență cu care se consumă pernicioasele mocneli din PSD, explodând din când în când, dar mai mult cu fum decât cu scântei care să lumineze cât de cât realitatea, mai scot la iveală un complement circumstanțial de loc exprimat prin substantivul „Dubai”. Și mă-ntreb: Ce i-o fi făcut Ponta lui Giță în Dubai că, la-ntoarcere, ăsta l-a părăsit cu tot cu partid?!... Misterul „Dubai-Ghiță”, condimentat și cu niște învinovățiri pe care prezentul lui Ion Iliescu nu le merita, adaugându-se
PE CAII NĂRĂVIŢI DE ALŢII de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1417955295.html [Corola-blog/BlogPost/367803_a_369132]
-
Legat de viața personală a poetului despre care Nichita s-a pronunțat într-un poem încântător, acesta spunea: “viața personală a poetului este avatarul verbului care se vorbește pe o orbită spațială în jurul subiectului său, în jurul unui nume, în jurul unui substantiv.” În privința autoportretului pe care Nichita și-l face într-un interviu cu Florin Mugur, „Arăt întocmai ca o mirare a mea”, el adaugă: “acel dialog vechi făcut cu Florin Mugur avea ațâțarea colegială a unor schimburi de sentimente, a unui
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
iată motivul pentru care, cu timpul, termenul a ajuns să exprime toate tipurile de scrieri (suluri, cărți, scripturi, documente), ba chiar o colecție de cărți mici dintr-o bibliotecă. Mult mai târziu, termenul Biblía a fost întrebuințat în latină ca substantiv la singular, de unde a pătruns în limba română sub forma Biblie. Vasăzică, ceea ce înțelegem astăzi prin Biblie, în fond este colecția celor 66 de cărți antice, redactate și succesiv compilate în peste 1600 de ani, colecție pe care Ieronim, autorul
DE CE BIBLIA ESTE O CARTE NEPERECHE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1486520521.html [Corola-blog/BlogPost/381044_a_382373]
-
totul altă conotație decât cea pe care o au acum. De câte ori mama mă lua cu ea la piață, știam că vom merge în piața Mihai Viteazul sau în piața Cipariu. Cu toate că în Cluj există numeroase piețe, chiar și astăzi asociez substantivul „piață”, nu cu un spațiu public a cărui arhitectură și destinație îi conferă această denumire, ci cu un spațiu în care se comercializează produse agroalimentare. Pe vremea copilăriei mele, erau patru astfel de spații importante în oraș, de unde populația se
PIAŢA CIPARIU, O LUME DISPĂRUTĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1444285117.html [Corola-blog/BlogPost/381809_a_383138]
-
Numește câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor: curaj și victorie. 2 puncte 2. Explică rolul cratimei în secvența: n-ar extrage. 2 puncte 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul noroc. 2 puncte 4. Menționează tipul de perspectivă narativă din textul citat. 4 puncte 5. Transcrie două cuvinte din text care aparțin câmpului semantic al artelor. 4 puncte 6. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte 7
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-2-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
corectă a verbului încărcat de suferință „a neuita”, s-au regăsit întotdeauna pe afiș în rol principal. Cu toate că filmul, despre care am făcut vorbire anterior, nu e turnat încă pe banda de celuloid, actorul invocat în scena întruchipării reale a substantivului feminin libertate face parte din compoziția contrariantă a lumii din jur, o lume care și-a masacrat aproape totdeauna cu ușurință florile, iertându-și de prea multe ori la rând vampele reci și călăii... Numele lui: Paul Goma - intelectualul alungat
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1435833134.html [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
firesc la libertate, pentru ca, patru ani mai târziu, tot el să își găsească puterea interioară de a înfrunta organul de Securitate sibian cu scopul de a-i fi eliberați grabnic părinții - familia de învățători Goma -, decât prin plinătatea semantică a substantivului defectiv de plural „curaj”?!... „O să vă ne-uit eu!”, rostea cu ani în urmă autorul „Culorilor curcubeului”. Și n-o făcea cu vreun iz suspect de amenințare fățișă, ci cu dorința de a relata în mod exact, matematic, cronica unei
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1435833134.html [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
ne împrietenim cu Eminescu sărutându-i versul / iar nu slăvindu-l de neînțeles / căci ce-a fost el, n-a fost eres / și sărutare de pământ îi fuse mersul”) și - pe ARGHEZI („El este o arcă / a cuvintelor desperecheate, / a substantivelor cu gât de girafă / și a verbului / înșurubat pe ghinturile / gâtului de copil nou născut / urlând și cerând lapte...”) Dacă pentru Nichita, poeticul unduiește-n revărsări de tremolo: „Străvulturul / vulturelui / Străiarba / ierbii / Ochiul deschis / în pântecul / Verbului...” (Teremia), pentru noi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-calator-prin-cuvinte/ [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
-l instituie (cum s-a observat, de altfel) între “scriitura discursivă și simultaneitatea plastică” imprimă stihurilor o structură originală, deopotrivă cursivă și statică. În acest sens, e de reținut numărul mare, în idiolectul autorului, de termeni circumscriși văzului, privirii (contemplative): substantive - ochiul, imaginea, oglindirea, reflexul, vederea (“jindul, care-i o formă/ a vederii”), vizibilul etc; verbe sau locuțiuni verbale - a descifra, a ieși la iveală, a întrezări, a orbi, a privi, a răsări, a reflecta, a vedea, a nu vedea, a
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_andres_snchez_robayna_olimpia_berca_1350917065.html [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]