72 matches
-
Dumas père, Braille, Marie Curie...) → Saint Etienne (biserică superbă) → Musée de Cluny (foste terme galo-romane; muzeul național de artă feudală, tablouri, tapiserii (Doamna cu Licornul), sculpturi; grădina ...) → Sorbona (1253, R. Sorbon, preotul lui Louis IX; aici a studiat Dante) → Saint Suplice (sec. XVII, fresce de Delacroix, turle) → Pont de Montebello → Ile de la Cité: Notre Dame → Saint Gervaise (1601; concerte la marea orgă) → Tour Saint Jacques (52 m)→ Primăria (a ars în 1871, reconstruită; în față era spânzurătoarea - instituție civilizatoare vreo cinci
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
apărut la 1 Iulie 1887 al ”Convorbirilor Literare”. Un fapt mai puțin cunoscut: Mult hulitul doctor Iszak adresa ministrului liberal de finanțe, Constantin Nacu, o cerere prin care se propunea acordarea unei pensii pentru Eminescu, însă motivându-se lipsa fondurilor, suplica este respinsă. La rândul ei, Harietta adresa 3 petiții către Ministerul de Finanțe, Prefectura Botoșani și Regina Carmen Sylva, în octombrie 1887, toate soldate cu un răspuns negativ. ” Cu durerile iubirii. Voind sufletu-mi să-l vindec, L-am chemat
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! by http://uzp.org.ro/o-noua-ipoteza-privind-cauzele-mortii-lui-eminescu-tratamentul-cu-morfina/ [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
de o tainică suferință, părea bolnav. Se recomandase Petru din Amiens, nobil scăpătat picard, supranumit și Pustnicul, nu se știe dacă în urma unei porecle sau a unei practici. Spunea că făcuse o călătorie în Palestina, de unde se întorcea cu o suplică din partea patriarhului Ierusalimului către pontiful roman, fapt ce i-a înlesnit pe dată întrevederea dorită. Petre Pustnicul-căci cu acest nume a rămas în istorie-, în cursul pelerinajului său, a trăit toate greutățile pe care turcii selgiucizi le făceau pelerinilor europeni
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
să fie pe deplin conformă cu vederile opoziției. Pe de altă parte auzim și comunicăm sub rezervă că și din partea izraeliților avem a ne aștepta la o manifestare. {EminescuOpX 326} Acum câteva zile ni s-a pus în vedere o suplică, adresată Camerei, prin care mai mulți izraeliți din Dorohoi se rostesc în următorul mod: Cu inima sfâșiată de durere venim subsemnații izraeliți, născuți și crescuți în România, de-a aduce la cunoștință reprezintanților națiunii, ca să vadă ce piesă joacă confrații
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
români. Îngădui-va țara aceasta? Trece-se-va cu vederea de către aceia în mâna cărora se află soarta Romîniei? Lăsa-se va nepedepsit un asemenea abuz? Oricât informațiunile petiționarilor ar fi supuse erorii, aflăm totuși că adunarea izraeliților despre care suplica vorbește a avut loc într-o casă alături cu hala vechiturilor. În acea adunare, compusă și din delegați izraeliți de prin districte, s-ar fi hotărât de-a se adresa o petițiune Adunărilor legiuitoare prin care să se declare că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din oameni fără caracter. Astfel un individ de la Pitești în ajunul alegerilor promitea cetățenilor că nu numai nu va da nimic evreilor, dar va propune gonirea lor din țară. Acelaș individ, ales deputat, făcea parte din susțiitorii categoriilor. Există o suplică a alegătorilor din Pitești care denunță duplicitatea deputaților din acel județ. Alături apoi cu neonestitatea pe teren teoretic, vine cea pe terenul practic, unde exemplele sânt înspăimîntătoare. De aceea nu lauda "Romanului" că roșii sânt adevărații conservatori, ci objecțiunea noastră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
strălucit. Modul de-a face politică a acestor d-ni e în adevăr ciudat și merită atenție. Se face de ex. o petiție către guvern ținută în termeni echivoci și capabili de-a li se da o dublă esplicare. Această suplică se colportează printre cetățeni, spunîndu-li-se că e în contra guvernului. Cetățenii liniștiți iscălesc, încrezîndu-se în vorbele colportorilor, și a doua zi se pomenesc că suplica se publică în organul roșu cu semnăturile cetățenilor, dar c-o introducere cu totul în alt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
guvern ținută în termeni echivoci și capabili de-a li se da o dublă esplicare. Această suplică se colportează printre cetățeni, spunîndu-li-se că e în contra guvernului. Cetățenii liniștiți iscălesc, încrezîndu-se în vorbele colportorilor, și a doua zi se pomenesc că suplica se publică în organul roșu cu semnăturile cetățenilor, dar c-o introducere cu totul în alt senz decât acela pe care i-l dădeau ei. Și astfel oameni buni nevinovați sunt pecetluiți ca aderenți ai guvernului. Oamenii protestează, aleargă la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
decât acela pe care i-l dădeau ei. Și astfel oameni buni nevinovați sunt pecetluiți ca aderenți ai guvernului. Oamenii protestează, aleargă la toate ziarele spre a-și retrage iscălitura, declarând c-au fost amăgiți, dar nu le ajută nimic. Suplica s-a espedat deja marelui rabin C. A. Rosetti, care le și mulțumește ca unor "oameni rămași de la 1848" și veterani în lupta pentru buget. Degeaba lumea se zvârcolește, arătând că la 1848 nici nu era născută, că, de când e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
știe nevinovată de conivență or complicitate cu birourile de împămîntenire, că-i e silă de onoarea problematică de a fi priviți de concetățenii lor ca spioni ai guvernului central sau ca agenți electorali ai lui Warszawsky! Toate sunt în zadar. Suplica măsluită se publică în "Romînul" și vorbe oncțioase de gratitudine curg asupra nefericiților subscriitori, cari se zbat ca creștinii cărora ai vrea să le aplici circumciziunea cu de-a sila. Și cu astfel de panglicării cred d-lor a forma
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
transilvani erau glebae adscripti. După ce și iobagilor din Transilvania li s-a dat libertatea de a se muta a încetat și răscoala. De altfel rebeliunea a fost îndreptată în contra funcționarilor, nu în contra împăratului. Când Horea a fost trimis cu o suplică la împăratul a trebuit să jure comitenților săi nu numai că va da suplica în propria mână a împăratului, dar că va stărui ca împăratul să și citească hârtia în fața lui; căci, ziceau ei, ni se face multă nedreptate pentru că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de a se muta a încetat și răscoala. De altfel rebeliunea a fost îndreptată în contra funcționarilor, nu în contra împăratului. Când Horea a fost trimis cu o suplică la împăratul a trebuit să jure comitenților săi nu numai că va da suplica în propria mână a împăratului, dar că va stărui ca împăratul să și citească hârtia în fața lui; căci, ziceau ei, ni se face multă nedreptate pentru că împăratul n-a citit plângerile noastre; el are mult de lucru și ceilalți nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
probeze că numai d-lor singuri voiesc binele localității. {EminescuOpXII 262} Acest act al consiliului contra unei legi binefăcătoare a adus mare pagubă comunei și ș-a atras dezaprobarea marei majorități a locuitorilor acestui oraș, după cum se probează și prin suplica primită la minister, subscrisă de 331 cetățeni, contra procedării Consiliului comunal. A refuzat cu stăruință d' a recunoaște dreptul de cetățenie acordat la mai mulți străini de către puterea legiuitoare, pe baza Constituțiunii, criticând pururea legile respective și atrăgând prin discursuri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sus, a supus orașul la darea fonciară de care acesta era scutit. Ceea ce se dădea comunei li se lua contribuabililor; prin urmare nu există nici o cauză pentru care comuna Iași ar putea fi mulțumitoare guvernului d-lui Rosetti. Cât despre suplica de 311 iscălituri pe care cetățenii ieșeni i-ar fi adresat-o d-sale, trebuie să constatăm că d. ministru de interne nu se sfiește a cita în raporturile sale cătră rege acte apocrife, cu iscălituri căpătate prin subrepțiune și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trebuie să constatăm că d. ministru de interne nu se sfiește a cita în raporturile sale cătră rege acte apocrife, cu iscălituri căpătate prin subrepțiune și escrocherie. O mână de oameni fără căpătâi și fără meserie hotărâtă au colportat o suplică cu două înțelesuri, căreia d. Rosetti [î]i dă înțelesul ce voiește d-sa. O sumă de persoane onorabile și-au retras prin declarații publice iscălitura de pe acea suplică colportată de niște înșelători, încît trebuie în adevăr cineva să aibă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de oameni fără căpătâi și fără meserie hotărâtă au colportat o suplică cu două înțelesuri, căreia d. Rosetti [î]i dă înțelesul ce voiește d-sa. O sumă de persoane onorabile și-au retras prin declarații publice iscălitura de pe acea suplică colportată de niște înșelători, încît trebuie în adevăr cineva să aibă lipsa de pudoare a șefului uliței și pungașilor Bucureștilor ca să citeze un asemenea act într-un document oficial. Un act de rebeliune numește d. Rosetti opunerea consiliului comunal de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
instrucția superioară și stabilește că atât diplomele de bacalaureat cât și gradele academice să se confere de cătră autoritățile scolastice ale statului său sub privigherea lor. Instrucția clericală din Franța nu putea fi mulțumită cu aceasta, din care cauză multe suplici din provințiile legitimiste cearcă a opri votarea acelor măsuri. Cu toate acestea legea se va vota și aceste petiții vor rămânea mai mult un protest decât o piedică. Altfel lumea politică e mișcată de schimbările din Orient. [23 mai 1876
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce apare în Constantinopole face următoarea descriere: Funcționarii din vilaieturile Aleppo și Damasc se servesc de orice nedreptățire și arbitrarietate și comit toate vexațiunile posibile față cu poporul. Cu fiecare poștă primim plângeri în contra funcționarilor și un număr mare de suplici s-au dat Porții tot asupra acestui obiect. Înalta Poartă să ni permită a o întreba dacă aceste plângeri a unei populații întregi se consideră, sau se pun ad acta. Sigur este că această stare de lucruri produce o nemulțămire
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se repetau tot mai des, încît pedagogul și maistrii s-au văzut siliți a raporta consiliului de disciplină că nemulțămiții nu primesc pedepsele ce li se impun, nici se supun la ordinele superiorilor lor. Totodată direcția se pomeni c-o suplică din partea câtorva elevi, prin care ei declarau că n-au lucru și cer să li se deie. Față cu această suplică maistrii au declarat contrariul, că aceste ar fi numai un pretest de-a face neorânduieli, că fiecare din ei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
primesc pedepsele ce li se impun, nici se supun la ordinele superiorilor lor. Totodată direcția se pomeni c-o suplică din partea câtorva elevi, prin care ei declarau că n-au lucru și cer să li se deie. Față cu această suplică maistrii au declarat contrariul, că aceste ar fi numai un pretest de-a face neorânduieli, că fiecare din ei are de lucru, dar că nu voiesc să lucreze. În fine consiliul de disciplină s-a văzut silit să ceară concursul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să intre în institut și nimeni nu-i oprește să iasă. Să recugete însă că, dacă părăsesc școala, o părăsesc fără consimțamîntul direcției și că vor {EminescuOpIX 334} avea să sufere urmările". Totuși acești cincisprezece au dat un fel de suplică, iscălită de toți, prin care declară că părăsesc școala. Consiliul de disciplină a încheiat la moment un proces verbal, prin care s-a relatat și aceste neorânduieli ministeriului. În urma acestora ministeriul a dat direcției putere discreționară de-a esclude pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
originea și ființa poporului român. Prima lucrare - Brevis historica notitia origines et progressu nationis daco-romanae (1778) - este cunoscută și citată de istoricii contemporani lui M. După câteva variante succinte și după un Răspuns la critica lui Iosif Carol Eder privind Suplica românilor din Transilvania (redactat în latină, tradus și publicat abia în 1971), alcătuiește, între 1800 și 1806, marea sa operă, Istoriia și lucrurile și întâmplările românilor, rămasă în patru volume manuscrise până în 1995, cu excepția a două fragmente tipărite în „Calendarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
care se află în afară”, adică a păgânilor, expresie cu atât mai dură cu cât aceste legi sunt, de fapt, promulgate de către împărați creștini. Ioan aplică aceiași termeni de egalitate sau de inegalitate sexelor față de adulter. Astfel, atunci când Atenagora, în Suplica 33 vorbește de „femeia căsătorită după legile stabilite de noi”, nu este necesar să se schimbe acest „noi” în „voi”, așa cum fac unii traducători recenți, din fericire izolați, fără a exista o variantă textuală și fără aviz. Deoarece creștinii primelor
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
decât să preia ce le aparținea de drept, pentru că îl aveau din timpul papei Inocențiu VII (1404-1406), Martin V (1417-1431), Grigore XIII (1572-1585), Clement VIII (1592-1605)... 3. (Referitor n.n.) La lipsurile Confesorilor s-a răspuns suficient mai sus, în cealaltă suplică, mai precis că mânăstirea nu a rămas niciodată fără unul, doi sau trei frați, după cum se poate vedea din progresele și relațiile trimise de Prefecții și Provincialii, care făcuseră acea vizită. 4. Cât privește fondarea Conventului, construită după cum spun aceștia
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
băuturi alcoolice și le interzice stabilirea în oraș. Cu siguranță că o anume conștiință confesională înrădăcinată contribuie la luarea deciziilor. Nu sunt singurele împrejurări în care evreul e silit să trăiască în zona extra muros sau la țară. La Alba-Iulia, suplica adresată în 1729 de Compania comercială a evreilor Guberniului Transilvaniei arată alte samavolnicii, de data aceasta ale judelui și ale consiliului orășenesc. De fapt, se încerca eliminarea evreilor din Alba, contrar tuturor prevederilor princiare și ale articolului LXXXII din Approbatae
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]