29 matches
-
Văzu ca prin ceață că acesta împinse înainte-i și un ceas. Ultimul. Micuț cât unghia, de argint, acoperit cu un căpăcel încrustat cu puzderie de pietricele verzi, strălucitoare. Un ceas-medalion. Iar în loc de lanț, trona grosolan o fâșie cârpoasă și surie, ceea ce mai rămăsese dintr-o bentiță de rips negru de odinioară. Îi plăcu. Îl cercetă scurt, dar îl puse alături, pe taraba umezită bine de stropii reci ai ploii căzute. Scotoci prin poșeta veche de scai, scoase banii - prețul "SIMBOLURILOR
CEASUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1416777868.html [Corola-blog/BlogPost/371858_a_373187]
-
și l-a rugat respectuos să o viziteze pe nevasta sa, care e bolnavă și pe care excelența sa, prea poate, să-i reușească s-o înveselească în meteahna ei care, probabil, este foarte serioasă. Castelul Guiccioli, o construcție voluminoasă și surie, era situat la câteva sute de metri de hotel. Byron sosi imediat, iar ceea ce văzu îl emoționă. Nimic nu-l lega mai profund de o femeie decât neputința ei. Teresa stătea în pat și tușea, tușea cu sânge. El s-
RELIGIA DRAGOSTEI. (1) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_mircea_1478647470.html [Corola-blog/BlogPost/342044_a_343373]
-
uriașă. Da, se găsea pe-un mal! Și nici o trecere deasupra prăpăstioasei cave! Încurcat, își trecu mâinile peste față. Răstimpul câștigat îl afundă mai mult în loc să-l dumirească. Își simți chipul cotropit de o barbă deasă lăsată peste rasa devenită surie de lucrătura ploilor, a soarelui și de atâta purtat! Prin ferezitele încălțări din sfoară, simțea în tălpile bătătorite friptoarea tinei, dinspre care tocmai se ridicase ducând către gură un smoc de ierburi cu degetele înnegrite, crăpate. În mirarea clipei, se
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1405444346.html [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
Un frison încolțește-n răstimpuri. În supliciul eternului fumuriu se diminuează orice formă. Și trup, și minte, și suflet sunt absorbite-n neant... * Mă uimește persistenta senzație că viața e doar gri pentru mine. Orice trăiesc deviază de la alb către suriul ăsta blestemat! „Bate ora-n alt tărâm,/ Zile, nopți trec, eu rămân...” Sunt pe pod. Privesc apa. Sena se prelinge liniștită, fermă. Deasupră-mi norii, la fel. Mă simt potrivnic așezat în fața curgerii universale. „Bate ora-n alt tărâm,/ Zile, nopți
CAPTIV de ANGELA DINA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1465712917.html [Corola-blog/BlogPost/370902_a_372231]
-
cercetat și verificat toate informațiile considerate necesare pentru a stabili nivelul de dumping pentru unicul producător-exportator din Belarus. S-a efectuat o anchetă la fața locului la următoarele societăți: (a) Producători comunitari - Cleveland Potash Limited, Saltburn, Regatul Unit; - Iberpotash, S.A., Suria (Barcelona), Spania; - K + S Kali GmbH, Kassel, Germania; (b) Producători-exportatori din Rusia - JSC Silvinit ("Silvinit"), Solikamsk, regiunea Perm, Rusia; - JSC Uralkali, ("Uralkali"), Berezniki, regiunea Perm, Rusia; (c) Exportator legat de JSC Silvinit și Belaruskali - International Potash Company ("IPC"), Moscova, Rusia
32006R1050-ro () [Corola-website/Law/295378_a_296707]
-
partea din urmă a cozii deseori cuprind coada în direcție transversală formând un inel incomplet. Sfârșitul cozii este sus de obicei negru. Petele întunecate de culoarea neagră, dar arată gri-închis. Culoarea obișnuită a fondului blănii de iarnă este foarte deschisă, surie, aproape albă, de nuanță fumurie, care poate fi bine observată pe spate și pe partea de sus, pe lângă asta se poate observa și o ușoară nuanță de galben deschis. Astfel de colorare este ideală pentru ca animalul să se poată ascunde
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
Duhul pământului, iar la Editura Universal Dalsi volumul de nuvele și povestiri Noaptea ușilor deschise, proiectând o lumină inedită asupra celor mai sensibile reacții sufletești În lumea anilor de după 1990. Devenise Între timp o figură emblematică. Purta o barbă mare, surie, mergea Încet și apăsat, se interesa de tot ce-l Înconjura. Când venea pe la Iași, Își vizita foștii colegi și prieteni, reconstituia segmente din tinerețe, părea mulțumit. Părea numai. (Psihologia socială, 16/2005) Mielu Zlate - așa cum l-am cunoscut! Mi-
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ani. Aceste straturi se află pe coasta anti-Carpaților, în înălțimea muntelui ca de 600 palme. Muntele de sare se compune din un amestec de lut săros, ipsos și merghel, așezat fiind între piatră arinoasă. Colorul lutului săros se schimbă între suriu, albăstriu și verziu până în negru castaniu. Ist color se trage din o parte de gaz carbonic și de oxid de fier, căci, arzând, disvălește un miros bituminos (de rășină) și de pucioasă, ce pot atrage magnetul. Sarea de la Ocnă, de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
văioage bat dealuri și munți, aval de Deda aer încețoșat cu două biserici, Aluniș dacă ești din munte nu mai știi altceva, de la șes munții sînt basm, Moș Cocoș Cocoloș, grădina raiului nu formă este, ci bunătate de gust, ceață surie, nimic pe ochiul Jumătate Peisaj, în dosul caselor stuf, lăstari din pîraie și ogoare, Deleni 4 km, ceața vătuiește în tuse mai seacă, mai bine podul, la Reghin lama de zăpadă la camion pe rampă, Tîrgu Mureș Brașov Tîrgu Mureș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
năframă; neajutorat; neajutorată; necaz; nepăsare; neplăcere; nepot; nevoie; nuci; oboseală; octogenară; orb; păr; păr alb; părul cărunt; pensie; persoană; persoană în vîrstă; pieptăn; proastă; răposată; regret; rural; sat; sărmană; scîrbos; scorpie; scundă; sexy; sfat; simpatie; slută; sobă; spray; stradă; străbunica; surie; știrbă; tanti; tare; termen de valabilitate; tinerică; toiag; a trece prin viață; trecere; trecerea anilor; trecerea timpului; tristă; uitat; unica; unt; urîcioasă; urîțenie; uscată; vale; veche; vecina; vergeturi; viață lungă; viitor; vreme; vremuri; yagă; zbîrcit; zgîrcitură; 10 minute (1); 810
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nefolositor; neigienic; nene; nespălat; Noe; noiembrie; nu; obraz; ochi; om neîngrijit; omăt; omenesc; organ; oribilă; parte a corpului; o parte a feței; pieptene; pirat; plăcere; popa; putere; puternic; puturos; rade; rară; rea; rece; roșie; scurtă; serios; spumă; stufos; sumbru; sur; surie; școală; știe; tata; tuns; țap; țepoasă; urîtă; urîțenie; viking; virilitate; vîrstnic; voievod; zgîrcită (1); 783/186/62/124/0 bate: vîntul (43); violență (37); lovește (36); vînt (36); durere (30); toba (30); lovi (28); tare (22); covor (19); răutate (17
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
obiect dur; om; penetrare; piatră; piedică; pietricele; pietriș; Pietroasa; povară; problemă; probleme; puncte; puternică; răcire; rezistent; rigid; la rinichi; rotundă; roză; sacru; sărăcie; scrisă; sfărîmicios; smarald; soare; solidă; spargere; stană; statornic; statornicie; stîlp; stînci; stînga; Stonehenge; stradă; strălucitoare; strămoșesc; subt; suriu; șopîrlă; tare, rocă; de temelie; trăinicie; trist; țară; țiglă; uriașă; ușoară; vacă; var; vatră; veșnic; veșnică; veșnicie; vînătaie; zbor (1); 811/204/62/142/0 picior: mers (69); mînă (50); membru (36); corp (30); pantof (29); pas (23); talpă (22
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
toți banii câștigați. Îi bea cu dușmănie parcă...Nimic nu se schimba în viața lui. Doar părul de pe cap, care ședea precum coama unui cal sălbatec, mustățile de un cot și sprâncenele cât streașina casei au început să bată în suriu, până ce au ajuns albe... Mai trăiește? - a întrebat un mușteriu, care ședea la o masă alăturată cu încă un tovarăș.. Apoi îi oale și ulcele de multă vreme. Eram eu flăcăiandru când o murit. Uite așa cum era, dar nimeni nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
nu-l mai cerea, ci numai un zîmbet de batjocură (s. n.) i se așeza pe față. Și era ceva curios de tot zîmbetul acesta pe obrajii pământii (ca rănile lui Bator?!..., n.n.), mîncați de vărsat, ca două lespejoasre de piatră surie pe care au picat mulți picuri grei de ploaie, găurindu-le.” Obrajii ei iau aspectul unui peisaj, cu „părăiașe adînci”. Este curios cum, printr-un straniu izomorfism, trupul femei, chipul ei, ia chipul tărîmului de piatră, în care viermuiesc cu toții
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
taur) sau este tras de Sf. Ilie „cu un bou” (20, pp. 144-145). De asemenea, în popor, la negură („norul lăsat pe pământ”) i se mai spune și „buhaiu”, iar în cimilituri negura sau pâcla e desemnată printr-o „vacă surie” (20, p. 64). Când norul nu este negru, ci cenușiu, ființa demonică își schimbă și ea culoarea : vaca devine „surie” sau „grivă” (cenușie, pes triță), iar apelativul ei nu mai e Murga, ci Griva, ca în recita- tivele magice infantile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lăsat pe pământ”) i se mai spune și „buhaiu”, iar în cimilituri negura sau pâcla e desemnată printr-o „vacă surie” (20, p. 64). Când norul nu este negru, ci cenușiu, ființa demonică își schimbă și ea culoarea : vaca devine „surie” sau „grivă” (cenușie, pes triță), iar apelativul ei nu mai e Murga, ci Griva, ca în recita- tivele magice infantile de alungare a ploii : Ado, moașe, druga, S-omorâm pe Griva. Griva a murit, Coada i-a-nflorit, Copiii s-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
efasează. Bem-Hassan. Vorbim acuma despre a 4[-a] și [a] 5[-a] dinastie manitonică. Egiptenii aveau puține colori precise, deci le puneau pe toate - dar știau a le pune astfel încît raportul lor e frumos. Pe un grund roșietic sau suriu. Făceau o armonie înaintea ochilor. Și amestec de colori provine însă mai rar. Însă pe consistența colorilor dădeau mult, așa încît pe unde nu venea aer și străini colorile până azi au rămas proaspete. În morminte a aflat și L
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fiartă în dogorile verii, alunecau într-o parte și-o alta cutii de tablă ruginite, scufundate în clisa vânătă. Peste capul lor trecură muștele, o pânză de bîzani, albaștri și grași cât greierii. Aerul suna sub lamele aripilor. 50 - Cu suriul știi să dai? mai întrebă Stăpânul cu glas răgușit, și o clipă cercelul de argint, legat cu ață roșie de ureche, sclipi în lumina focului. Avea niște ochi mohorîți'și blânzi, mai negri și mai adânci. Era spătos și pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
grijă și mai zise: - Eu sânt geambaș vechi și, dacă vrei să știi, ăștia-s cai de furat... Uite la părul lor... Gheorghe se lipi și el în stânga mușteriului și zîmbi: - Oi fi de la poliție, nenișorule... 66 67 Starostele scosese suriul său cu prăsele de sidef și scobea gardul iute-iute. Sandu îi ședea în cârcă și omul băgă de seamă. Aruncă repede: - Vă dau patru sute. Îi luați? Hoții râseră ușurați. - Al nostru ești! zise codoșul, bătîndu-l pe umeri. Ce te-apucașeși să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se poate pe deasupra și altceva, om vedea. O să mergem la balul meseriașilor, unde vin toți meșterii din București. Acolo-i rost de cârpeală, dar să nu vă prind! O să lucreze Didina, voi numai să țineți tira și să dați cu suriul dacă se-ntinde vreunul. Pentru asta trebuie să vă încliftați, să nu se cunoască. Vă duceți la Goldenberg să vă unprumute niște țoale mai ca lumea, domni să-mi fiți, să nu se ginească! Sidiliți-vă, treaba voastră ce faceți, altfel
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
la tine? - Îl mint eu și nu mai vine. Stăpânul își simți mâinile amorțite și reci. Își dădu seama că era bătrân. Paraschiv -lar fi omorât acolo dacă -lar fi băgat de seamă. Altădată cum -lar mai fi spintecat cu suriul lui, cum i-ar fi luat mațele-n cuțit, dar acum era moale ca o cârpă, ostenit și scârbit, neputincios. Îl cuprinse o mâhnire ca înaintea morții. Totdeauna fi fusese frică de clipa asta, când or să-l părăsească și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cel tânăr. Stăpânul s-a întors către codoș: - Asta o fi muierea lui, Treanță, că tu mi -lai trimis la însurătoare. Și -la plesnit cu pumnul de -la pus jos. Paraschiv s-a dat doi pași înapoi, a apucat lama suriului și-a așteptat. De-abia se dezmeticise din plăceri și o lene ucigașă fl cotropea încă. Cataroiul râdea sălbatic, clătinând din pieptul lui uriaș. 305 - Zi, d-ăștia mi-ești, ucenicule? Îi trecuse oboseala. La șoseaua Mandravelei, dăduse sluga cfr-ciumarului
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Dacă nu s-ar fi lăsat pe vine, era mort. Sângele zbucni afară prin cămașa tăiată. Paraschiv mai avu timp 306 I să se dea într-o parte și să-l arunce pe staroste la pământ. În mână ținea încă suriul. Ura îl copleșea. Se repezi la cel căzut, dar nu mai avu putere să lovească. Mâna îi era moale și simți cum i se scurge toată puterea din el și înțelese că dacă nu fuge e pierdut. Se aruncă spre
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Hoții s-au privit o clipă drept în ochi. - Gata, Bozonceo? a întrebat ucenicul. Privirile lui verzi îl străpunseră înaintea cuțitului. Călifarul a ridicat repede pumnul, să dea lovitura sa. Paraschiv i-a apucat brațul și i 1-a răsucit. Suriul starostelui a căzut. Era ca și mort. A strigat: - Nu mă lăsați, mă! Sandu n-a mișcat. Parcă-i luase Dumnezeu puterile. Stăpânul a încremenit. Cel tânăr îl mânca din ochii lui veninoși. Dintr-o lovitură i-a găsit inima
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
însuflețit. A mărturisit: - Te-am mințit, mînca-ți-aș ochii! N-am lovit cu cuțitu-n viata mea. Numai gura de mine. Și nici la Ciucea n-am fost. De furat, am furat, nu zic, doar boala asta o am, nu dau cu suriul. Tot de la un zbanghiu am învățat: dacă pui mâna, te mai iartă. Ce zice? N-a avut. E al dracului! Dar dacă iei sufletu omului, nu te lasă, ori te bagă la sare, ori îti găurește pielea... Nu-l mai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]