665 matches
-
adevăratului prilejuitor al biruinței sale o rugăciune de mulțumire. Apoi a descoperit Constantin tuturor semnul cel mântuitor- și a înălțat chiar în inima orașului împărătesc un monument triumfal în amintirea biruinței asupra dușmanului, monument pe care a scris cu litere săpate, că acesta se dovedise să fie semnul izbăvitor al statului roman și ocrotitorul împărăției întregi. Și a mai pus în mâna statuii sale, înălțate într-unul dintre locurile cele mai umblate ale Romei, o lance lungă în chipul crucii, poruncind
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
de mai multe ori printre scaieți și boscheți de măceși. Ce va face însă mai departe? Foarte aproape se vedeau corturile mari și întunecate. Mai încolo, spre dreapta, exista, i se păru, o viroagă adâncă, o râpă cu malurile lutoase, săpate demult, de pe vremea inundațiilor. Se gândi să încerce mai întâi să ajungă acolo, că la adăpostul malurilor, pe care și le amintea ca fiind înalte, ar fi fost mai în siguranță. Se îndreptă, așadar, să ajungă cu ultimile erforturi spre
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
Ce tot urli? Eu am examen peste două ore, și n-am închis un ochi din cauza ta!” M-a dus să îmi arate motivul suferinței ei. Puii pe care-i avea, destul de mici, fuseseră prinși de ploaie într-o groapă săpată tot de ea sub placa turnată în jurul căminului. Nu putea ajunge la ei, că nu încăpea, terenul era alunecos, iar ei nu știau să iasă. Tocmai mă întrebam cum voi putea s-o ajut, când a apărut, din căminul de
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408549822.html [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
a pălăriei sau a umbrelei, traversând floarea de mâner, foarfecele zgârceniei face ce vrea și lasă să cadă picătură valului, pana divinizează îndepărtarea.) Toate unghiurile infinitului sunt guri ce scot porți și ochi și le lasă reci. și distilata și săpata și moarte și umbrele rănite și vorbe seci desupra pielii sfârșite. Cine, în realitate ne dezvăluie ale noastre degete? Pentru ce această moștenire singură de absențe, singura de ziduri. Singură de cenușă. Mereu, mă dezbraci în această țelină precară din
ERRÁTICAS, RATATE, POEZIE DE ANDRÉ CRUCHAGA, TRADUSĂ DIN LIMBA SPANIOLĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ DE ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1441747112.html [Corola-blog/BlogPost/343271_a_344600]
-
lăsați în viață”. Zâmbi cu tristețe. Umerii îi păreau apăsați de o nevăzută povară, Își ridică apoi privirile blânde spre Arina și continuă: “După ce ne-au scos din oraș, ne-au despărțit; tata a trebuit să plece în spatele frontului la săpat tranșee, iar eu am rămas împreună cu frații tăi. Ce foamete am avut de îndurat, cum ne-au mai mâncat păduchii... Și, nu după multă vreme, mi-am dat seama că urma să mai am un copil. Eram disperată. Cum, cu
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
pe poteca, ce lucea în ultimele raze ale soarelui.Caii păreau turbați, scoțând aburi în amurg. -La o parteee! se auzi vocea autoritară a unuia dintre călăreți. Talestri și prietenele ei se feriră în ultimul moment. Aela căzu în șanțul săpat de-a lungul potecii. Prințesa imediat se aplecă și o ajută să se ridice. -Ești bine, draga mea? întrebă Talestri, vădit marcată de incident. Ce oameni iresponsabili mai sunt și ăștia, tulbură o seară atât de frumoasă, într-un loc
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
transporta și mâncarea pe poziție. Am ajuns la OBSERVATOR, m-am prezentat, am arătat Ordinul Diviziei și am început discuția ca între camarazi. Era o zi cu liniște pe FRONT, era cald și bine, iar ostașii se relaxau în adăposturile săpate. Am privit și prin luneta foarfece - poziția inamică se vedea ca în palmă cu nemții care unii se odihneau, alții scriau scrisori sau stăteau de vorbă. Am intrat în vorbă cu unii și cu alții, care mi-au cerut informații
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
Toate Articolele Autorului Azi m-am izbit de vocea ta cea rece Și m-a pătruns neliniștea-n șuvoi, Prin ochii tăi o lună neagră trece Și-un uragan se zbate-n amândoi. Mă năpădesc dramatice vedenii: Pe chipul tău săpate-s răni adânci. Escaladez pierdutele domenii Ale iubirii-ascunse printre stânci. Înfășurată-n pletele de ploaie, Te urmăresc, ca un spion fidel, Și pescuind cuvinte-ntre șiroaie, Mă strânge noaptea-n chinga-i de oțel. Aș vrea să sparg tăcerea ce
IUBIRE MURIBUNDĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1428054245.html [Corola-blog/BlogPost/374500_a_375829]
-
Rădiței, însă în ultimul timp intrase la griji, pentru că începuseră așa deodată să se țină lanț pagubele la ușa casei sale și începuseră și discuțiile între ea și Gheorghe din cauza aceasta și temea făcăturile vrăjitoarei. Găsise într-o dimineață pământul săpat proaspăt la temelia casei și neexplicându-și fenomenul, răscolise puțin pământul. Nu mică i-a fost uimirea când a găsit o oală de pământ îngropată acolo, în care erau tot felul de spurcăciuni: oase, legături cu sfoară scrum și un
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
pământ se ascund rupte de realitate păstrează eroii valori nu pată din vremuri te judeca în timp trecutul cel falnic pentru totdeauna copilului de mâine lasă-l să crească el ar putea urca în vârful muntelui din vale cu noroi săpata de voi astăzi. Referință Bibliografica: Ferestre deschise / Gheorghe Șerbănescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1197, Anul IV, 11 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
FERESTRE DESCHISE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_serbanescu_1397193135.html [Corola-blog/BlogPost/347791_a_349120]
-
ierni prin crivăț ca niște anonimi, visăm plecând spre labirinturi sacre cu suflete vibrând ca niște mimi. vom trece peste veacuri spinări de arse dealuri ne vom întoarce iarăși spre-nceput vom căuta prin ceață idealuri și vom veni străbuni săpați în lut. strivește-mi, dragă, visele în palmă și chipul între genele-ți de vis aș vrea să mai apuc încă o toamnă să ne-ntâlnim în dulce paradis. strivește-mi chipul cu a ta căldură să văd cum inima
FLOARE DE COLŢ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Floare_de_colt_ion_ionescu_bucovu_1354965762.html [Corola-blog/BlogPost/351589_a_352918]
-
trei rânduri. Porumbul se ridicase ca la o palmă de pământ și am pus mâna pe sapă. Curăț pomii de ultimele crengi crescute mai dezordonat dar și de cele uscate. Am și un petecuț de vie care trebuie și ea săpată și în plus, aracii. M-am dus să inspectez gardul și am constat că lipsea o porțiune de vreo cinci metri în partea dinspre râpă. Sârma tăiată cu patentul, bucata lipsă făcută sul și plecat cu ea la spinare în timpul
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_12.html [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
noi copiii, fără să facem nici un fel de mătreață sau alte boli ed piele. Se trezea natura la viață, înverzeau câmpurile. Începea apoi lucrul în grădină, punea lumea ceapă, usturoi, ridichi, verdețuri, praz, napi dar și la câmp, arat semănat, săpat, apoi ochii pe cer, plouă sau nu plouă în mai, avem sau n-avem la toamnă mălai? Nu apuca omul să respire că lumea că începea secerișul, treieratul cu batoza la izlaz, adusul recoltei, culesul porumbului, pregătirea pentru o nouă
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
urmă mulțumiți de ceea ce capturaseră de la tâhari. Aur și argint sub formă de monede sau bare topite în ateliere clandestine, vase scumpe ori pietre prețioase. Pe lângă acestea romanii mai descoperiră turme de oi și vite, ascunse în peșteri de pământ săpate chiar de tâlhari în coastele versanților dincolo de niște intrări foarte strâmte, unde se deschideau încăperi vaste, grote naturale cărora, unora dintre ele, ei le săpaseră doar intrările, descoperind sub versanții aproape verticali cavități subterane în care mai apoi cetele de
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
susține autorul!) Societatea, poliția, mă-sa, toată lumea se agită ca să-l salveze pe bietul și simpaticul Milică: “Pilică, maică, dă-te la fund, că au trecut doi pe-aici, întrebau de tine, cu niște mutre care miroseau a mormânt proaspăt săpat...” Iată și poliția: - Pilică, fii fără grijă. Te pun la păstrare. Vei locui o perioadă nedeterminată la noi, la I.G.P. Avem în subsol niște celule discrete, primitoare și extrem de sigure. N-au cum să te dibuiască acolo... Ancheta poliției este
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica_margineanu_serban.html [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
tineri, eroina ajunge la gesturi disperate, ceea ce dovedește că era vorba de iubitul și nu de prietenul ei. În această ipostază mai credibil devine, în timp, Eliade decât Maitreyi care, după 40 de ani, infirmă legătură intimă atât de adânc săpata în inima lui Mircea-Allan. De altfel, chiar jurământul ei, cănd iubirea sporise în intensitate, o contrazice: "Mă leg de tine, pământule, că eu voi fi a lui Allan și a nimănui altuia. Voi crește din el că iarbă din tine
DESPRE POVESTEA UNEI IUBIRI MISTERIOASE ȘI INTERZISE. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1472579741.html [Corola-blog/BlogPost/375519_a_376848]
-
aveai voie să ridici privirile și nici măcar să gândești.” Pe scurt, naziștii îi aduseseră pe evreii polonezi în starea de animale de povară. Prima misiune a lui Maor a fost de a îngropa cadavrele basculate de naziști în gropile comune, săpate proaspăt chiar de evrei. Erau cei care fuseseră gazați recent în cele 13 camere de gazare ale lagărului. Scena este terifiantă. În atari condiții inumane, mulți evrei considerau moartea ca pe eliberarea supremă. Cu un deosebit simț realist, Aurora Cristea
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
poiana și niște iepurași... După o iarnă lungă, natura iar renaște Zăpezile au început de mult să se topească Copacii înverzesc și-au prins să-nmugurească Iisus, Blândul Pastor, invie-n zi de Paste... Grădinile sunt verzi și via e săpata... Brazdele sunt pline de ceapă și-usturoi... La omul gospodar, recolta e bogată... Clipul video al poeziei se poate viziona aici: http://www.youtube.com/watch?v=5xFjylMqCDQ Referință Bibliografica: Primăvară. / Cristian Gabriel Groman : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PRIMĂVARA. de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/cristian_gabriel_groman_1488388515.html [Corola-blog/BlogPost/355942_a_357271]
-
și după o scurtă slujbă, ă vorbit doctorul Neagoe, unul dintre foștii prieteni de pe vremea studenției de la Viena, aducându-i un ultim omagiu. Studenți Școlii Normale, șase la număr, au luat pe umere sicriul și l-au dus lângă groapa săpată proaspăt sub un tei; patru dintre ei l-au coborât ușor în hăul pământului. Maiorescu cu câțiva prieteni au aruncat primii bolovani care au sunat straniu peste cutia de brad, care-i purta rămașițele pământești ale poetului. Așa s-au
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Moartea_poetilor_dragi_emine_ion_ionescu_bucovu_1370958254.html [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
tinerii fii și fiice de țărani care frecventează școlile din Sibiu vin acasă moderni, cu bluginși, cu muzica asta infernala din combine etc., în timpul verii nu merg nici la mare, nici la munte, ci merg cu bunicuțele la câmp, la săpat și recoltat. Sper că această atmosferă va rămâne, iar prezența lor în sat va dăinui. Să nu uităm că la noi lumea mai face petreceri de mare sărbătoare, se mai căsătorește cu alai pe ulița satului, se mai adună la
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” by http://uzp.org.ro/tin-la-aceasta-tara-si-stiu-ca-dumnezeu-ma-vrea-aici-aici-ma-cunoaste-dumnezeu-dupa-nume/ [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
urmă mulțumiți de ceea ce capturaseră de la tâlhari. Aur și argint sub formă de monede sau bare topite în ateliere clandestine, vase scumpe ori pietre prețioase. Pe lângă acestea romanii mai descoperiră turme de oi și vite, adăpostite în peșteri de pământ săpate chiar de către tâlhari în coastele versanților dincolo de niște intrări foarte strâmte, de unde se deschideau încăperi vaste, grote naturale, cavități subterane în care cetele de tâlhari se adăposteau acolo cu tot cu turmele lor. Procuratorul Ponțiu Pilat care se și vedea triumfând în fața
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_mihai_condur_1368429396.html [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
eticheta urbană a mediului poetului: „toți încap într-un surâs / la fereastra Raiului meu / de tristeți / așteptând să-mi crească / aripile cuielor / Unii zic că-mi zugrăvesc / într-o Evanghelie sufletul / alții văd că-mi topesc / razele viselor / în cuptorul săpat / sub pereții lacrimei”. Obiceiul modernist al lui Arghezi de a permuta determinantul lingvistic al membrelor umane (pulpa mâinii, de ex.) se regăsește în perimetrul altui deziderat de întrebuințare, când, la un moment dat, verbul umblă, atribuit în mod obișnuit, viețuitoarelor
N.N. Negulescu: Ochiul de foc by http://revistaderecenzii.ro/n-n-negulescu-ochiul-de-foc/ [Corola-blog/BlogPost/339572_a_340901]
-
nu provoacă așa o zguduire în cap! Puiul de șarpe nu cunoaște această spaimă, culmea, pricinuită de om, omului, nu de om șarpelui! Dar, o doctoriță dintre puținele câte or fi în lumea suspinătorilor cu mâna la falcă preschimbă larma săpatului în creier prin canalul măselei, într-o simfonie a oaselor craniene. E așa de frumoasă și delicată doctorița, încât găurirea ori smulgerea măselelor părând aducătoarea morții, aduce durerea de bunăvoie, în tot cazul...! E adorabil de privit într-un minut
DR. DIANA-GEORGIANA TRIFAN. INEPUIZABIL MOTIV DE ADMIRAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_diana_georgiana_trifan_in_aurel_v_zgheran_1386931811.html [Corola-blog/BlogPost/353337_a_354666]
-
Toate Articolele Autorului Azi m-am izbit de vocea ta cea rece Și m-a pătruns neliniștea-n șuvoi, Prin ochii tăi o lună neagră trece Și-un uragan se zbate-n amândoi. Mă năpădesc dramatice vedenii: Pe chipul tău săpate-s răni adânci. Escaladez pierdutele domenii Ale iubirii-ascunse printre stânci. Înfășurată-n pletele de ploaie, Te urmăresc, ca un spion fidel, Și pescuind cuvinte-ntre șiroaie, Mă strânge noaptea-n chinga-i de oțel. Aș vrea să sparg tăcerea ce
IUBIRE MURIBUNDĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1473496200.html [Corola-blog/BlogPost/371394_a_372723]
-
la ibric. Lumea ei e din hârtie fragilă, înmuiată, presată și uscată; pentru muritorii de rând e o apostilă pe viața diurnă, grea, complicată. SFÂNT MEDITÂND Sfântul meditează transfigurat, cu limitele sale se luptă, pe frunte are sânge de spini săpat, din care vampirii cu cravate hulpav se-nfruptă. Se bate cu monstrul feroce, din propriul suflet plângând în barbă, apoi se roagă horcăind să se sufoce în lupta-i sălbatică oarbă. Dușmanul i-a pus pe frunte coarne, seamănă acum
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1474450454.html [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]