32 matches
-
mănăstirea Surpatele și Govora sau, pe sub poalele Munților Căpățânii, la complexul monahal Horezu, la Mănăstirea Bistrița unde se află moaștele Sfântului Grigore Decapolitul, iar la intrarea în spectaculoasele cheiuri ale Bistriței, Arnota. Apoi pe lângă munte spre Olănești, Mănăstirile Pătrunsa, Jgheaburi, Sărăcinești, Iezer, unde se află moaștele Sfântului Antonie și undeva, mai sus, în surplomba abruptului stâncos se găsește Schitul Pahomie. Toate aceste palate ale creștinismului ortodox românesc, cu istoria lor, sunt construite într-un cadru pitoresc care îți încântă privirile și-
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Un_colt_de_rai_din_arealul_ro_ion_nalbitoru_1364917027.html [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
Surpatele și la Govora sau, pe sub poalele Munților Căpățânii, la complexul monahal Horezu, la Mănăstirea Bistrița, unde se află moaștele Sfântului Grigore Decapolitul, iar la intrarea în spectaculoasele chei ale Bistriței, Arnota. Apoi pe lângă munte spre Olănești, Mănăstirile Pătrunsa, Jgheaburi, Sărăcinești, Iezer, unde se află moaștele Sfântului Antonie și undeva, mai sus, în surplomba abruptului stâncos se găsește Schitul Pahomie. Toate aceste palate ale creștinismului ortodox românesc cu istoria lor sunt construite într-un cadru pitoresc care îți încântă privirile și-
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
chiar și în Câineni de Vâlcea, sat redenumit Câinenii Mari după reorganizarea administrativă din 1968, dar nu chiar colectiv, ci întovărășire, cu doar două suprafețe arabile: prima situată pe Malu’ Podului, iar cealaltă - tocmai în... comuna învecinată, Racovița, în Câmpu’ Sărăcineștilor. Pe de altă parte, Mărian Frântu eșuase lamentabil ca soț și tată, fiind renegat de toți ai lui. De multe ori, câte o nevastă supărată pe bărbatul ei, îi mai strigă și astăzi, furioasă: - Tu nu iești om, mă, iești
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1431618923.html [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
de vizibilitate al eclipsei din 1999 - mânăstire în care au fost încantați de părintele Galaction Zelig , care le-a cântat, le-a recitat și cu, care au avut discuții de neuitat, redându-le multă căldură sufletească și lumină ), la Schitul Sărăcinești din Păușești-Maglași, la care au fost primiți cu mult drag, primind și iconițe sfințite drept talismane și la Mânasătirea Govora, la care există singura icoană a Maicii Domnului cu aripi , unde florile au parcă mai multă strălucire, culoare și miros
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442316963.html [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
chiar și în Câineni de Vâlcea, sat redenumit Câinenii Mari după reorganizarea administrativă din 1968, dar nu chiar colectiv, ci întovărășire, cu doar două suprafețe arabile: prima situată pe Malu’ Podului, iar cealaltă - tocmai în... comuna învecinată, Racovița, în Câmpu’ Sărăcineștilor. Pe de altă parte, Mărian Frântu eșuase lamentabil ca soț și tată, fiind renegat de toți ai lui. De multe ori, câte o nevastă supărată pe bărbatul ei, îi mai strigă și astăzi, furioasă: - Tu nu iești om, mă, iești
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477326880.html [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
de vizibilitate al eclipsei din 1999 - mânăstire în care au fost încantați de părintele Galaction Zelig , care le-a cântat, le-a recitat și cu, care au avut discuții de neuitat, redându-le multă căldură sufletească și lumină ), la Schitul Sărăcinești din Păușești-Maglași, la care au fost primiți cu mult drag, primind și iconițe sfințite drept talismane și la Mânasătirea Govora, la care există singura icoană a Maicii Domnului cu aripi , unde florile au parcă mai multă strălucire, culoare și miros
LANSAREA ANTOLOGIEI ” LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” – STARPRESS 2015 la RM.VÂLCEA / OSPĂŢ AL CUVÂNTULUI de ZIUA LIMBII ROMÂNE by http://uzp.org.ro/lansarea-antologiei-limba-noastra-cea-romana-starpress-2015-la-rm-valcea-ospat-al-cuvantului-de-ziua-limbii-romane/ [Corola-blog/BlogPost/92619_a_93911]
-
flori, așezată în bară. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ramura de măr, ramura de tei și capul de bovină simbolizează bogățiile pomicolă și zootehnică ale zonei. Crucea evocă Mănăstirea Sărăcinești, declarată monument istoric. Numărul merelor, frunzelor și al florilor de tei semnifică numărul satelor componente ale unității administrativ-teritoriale. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243376_a_244705]
-
Balota este un sat în comuna Racovița din județul Vâlcea, Muntenia, România. Satul Balota a fost denumit până în 1966 "Sărăcinești". Istoria sa amintește de o puternică așezare dacică despre care profesorul universitar și arheologul ieșean Teohari Antonescu (1866 - 1910) în lucrarea “Columna lui Traian” (Iași 1910, P.252) comentând scenele de pe monumentul cu același nume din Roma, menționează: “........la Sărăcinești
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
Sărăcinești". Istoria sa amintește de o puternică așezare dacică despre care profesorul universitar și arheologul ieșean Teohari Antonescu (1866 - 1910) în lucrarea “Columna lui Traian” (Iași 1910, P.252) comentând scenele de pe monumentul cu același nume din Roma, menționează: “........la Sărăcinești, cetățuia vrăjmașului este risipită chiar sub ochii garnizoanei dacice, care se retrage în liniște pe valea pârâului Sărăcinești”. Ruinele zidurilor vechi, urmele de biserici, săgeți în formă dacică, sunt mărturii consemnate în diferite lucrări cu referiri la această zonă și
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
1866 - 1910) în lucrarea “Columna lui Traian” (Iași 1910, P.252) comentând scenele de pe monumentul cu același nume din Roma, menționează: “........la Sărăcinești, cetățuia vrăjmașului este risipită chiar sub ochii garnizoanei dacice, care se retrage în liniște pe valea pârâului Sărăcinești”. Ruinele zidurilor vechi, urmele de biserici, săgeți în formă dacică, sunt mărturii consemnate în diferite lucrări cu referiri la această zonă și la locuitorii săi. Peste localitate s-a abătut o epidemie de ciumă, când satului i s-a dat
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
de către Miloș Logofatu nepotul lui Stochiță Răiășanu și de către Mânăstirea Strâmba deoarece s-au răscumpărat cu 28 de mii de aspri. In 18 octombrie 1604 satul intreg fusese dăruit mânăstirii Strâmba. Despre satul Musculești se știe că purta numele de Sărăcinești și tocmai în sec.XIX a luat numele de Musculești după numele proprietarului Moscu. Din jalba lui Constantin Moscu bivtreti armaș cu data de 17 iulie 1707 se vede că a reclamat caimacanului Craiovei pe "Dragu fiul lui loan Turcu
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
numele proprietarului Moscu. Din jalba lui Constantin Moscu bivtreti armaș cu data de 17 iulie 1707 se vede că a reclamat caimacanului Craiovei pe "Dragu fiul lui loan Turcu, Barbu Margineanu, Gh. Albeanu și Mirciu Dolcu cu cetașii lor din Sărăcinești pe popa Grigore si alții din Purcari că i-au cotropit partea lui de moșie din Sărăcinești". Și pentru că satele Musculești și Petrești au fost stăpânite de familia Moscu, să ne ocupăm puțin și de aceste familii. După C. Moscu
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
vede că a reclamat caimacanului Craiovei pe "Dragu fiul lui loan Turcu, Barbu Margineanu, Gh. Albeanu și Mirciu Dolcu cu cetașii lor din Sărăcinești pe popa Grigore si alții din Purcari că i-au cotropit partea lui de moșie din Sărăcinești". Și pentru că satele Musculești și Petrești au fost stăpânite de familia Moscu, să ne ocupăm puțin și de aceste familii. După C. Moscu care apare in sec.XVIII/1793, urmașul lui îl găsim între 1815-1835, un Hagi Moscu cel mai
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
pisania, eveniment petrecut cândva între anii 1519 și 1536, dacă se ține cont de faptul că în 1519 murea Mihail Sărăcin, iar în 1536 Ioan Sărăcin II. După stingerea ultimului reprezentant al acestei vechi familii românești, în anul 1613, domeniile Sărăcineștilor au devenit motiv de dispută între nobilii Mara și Keresztessy. La sfârșitul aceluiași secol, Samuel Keresztessy, proprietarul lăcașului, dona biserica din Sălașu de Sus iobagilor ortodocși. Edificiul, pictat în 1989 (sub stratul de var anterior s-ar mai putea păstra
Biserica Nemeșilor din Sălașu de Sus () [Corola-website/Science/326920_a_328249]
-
copiilor lui " ocina la Păușești, partea lui toată oricât se va alege". Istoria acestei obști este o permanentă lupta pentru apărarea drepturilor ei strămoșești în fața tendințelor de aservire ale unor boieri vecini sau, mai tarziu, ale Episcopiei Râmnicului și Mănăstirii Sărăcinești. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea documentele vorbesc despre o altă familie de boieri și anume boierii Păușești, familie ce apare și în pisania bisericii Sărăcinești alături de boierii Sărăcinești, ctitori ai acestui lăcaș. Numele boierilor Păușești provine de la întemeietoarea acestei
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
de aservire ale unor boieri vecini sau, mai tarziu, ale Episcopiei Râmnicului și Mănăstirii Sărăcinești. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea documentele vorbesc despre o altă familie de boieri și anume boierii Păușești, familie ce apare și în pisania bisericii Sărăcinești alături de boierii Sărăcinești, ctitori ai acestui lăcaș. Numele boierilor Păușești provine de la întemeietoarea acestei familii , boieroaica Păușa. Un document datat 15 ianuarie 1695 vorbește despre vânzarea unei livezi la Păușești-Măglași. Este prima dată când într-un document apar alături cele
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
unor boieri vecini sau, mai tarziu, ale Episcopiei Râmnicului și Mănăstirii Sărăcinești. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea documentele vorbesc despre o altă familie de boieri și anume boierii Păușești, familie ce apare și în pisania bisericii Sărăcinești alături de boierii Sărăcinești, ctitori ai acestui lăcaș. Numele boierilor Păușești provine de la întemeietoarea acestei familii , boieroaica Păușa. Un document datat 15 ianuarie 1695 vorbește despre vânzarea unei livezi la Păușești-Măglași. Este prima dată când într-un document apar alături cele două nume de
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
piatră pentru construcțiile de primă calitate, care se transporta în cele mai îndepărtate puncte ale Terrei. Biserică din sat a fost construită în anul 1786. Satul își trage numele de la boierii Sărăcin - care cu timpul și-au luat numele de Sărăcinești - primii stăpâni ai acestor locuri. Această familie a ridicat un schit care s-a numit Sărăcinești. Un pergament cu litere slave redactat la București la 22 august, 1580 menționează o întărire domneasca asupra satului, iar la 16 ianuarie, 1615 un
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Biserică din sat a fost construită în anul 1786. Satul își trage numele de la boierii Sărăcin - care cu timpul și-au luat numele de Sărăcinești - primii stăpâni ai acestor locuri. Această familie a ridicat un schit care s-a numit Sărăcinești. Un pergament cu litere slave redactat la București la 22 august, 1580 menționează o întărire domneasca asupra satului, iar la 16 ianuarie, 1615 un hrisov menționează "Slobozire de sat la Sărăcinești". Despre satul Sărăcinești C. Alexandrescu menționează următoarele: "Sărăcinești - comună
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
familie a ridicat un schit care s-a numit Sărăcinești. Un pergament cu litere slave redactat la București la 22 august, 1580 menționează o întărire domneasca asupra satului, iar la 16 ianuarie, 1615 un hrisov menționează "Slobozire de sat la Sărăcinești". Despre satul Sărăcinești C. Alexandrescu menționează următoarele: "Sărăcinești - comună rurală - plaiul Cozia compusă din două cătune: Sărăcinești și Viezuri. Este situată lângă apă râului Sărăcinești între dealul Coasta Luncii și Pirigu, la 12 km departe de capitală județului și la
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
un schit care s-a numit Sărăcinești. Un pergament cu litere slave redactat la București la 22 august, 1580 menționează o întărire domneasca asupra satului, iar la 16 ianuarie, 1615 un hrisov menționează "Slobozire de sat la Sărăcinești". Despre satul Sărăcinești C. Alexandrescu menționează următoarele: "Sărăcinești - comună rurală - plaiul Cozia compusă din două cătune: Sărăcinești și Viezuri. Este situată lângă apă râului Sărăcinești între dealul Coasta Luncii și Pirigu, la 12 km departe de capitală județului și la 5 km de
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
numit Sărăcinești. Un pergament cu litere slave redactat la București la 22 august, 1580 menționează o întărire domneasca asupra satului, iar la 16 ianuarie, 1615 un hrisov menționează "Slobozire de sat la Sărăcinești". Despre satul Sărăcinești C. Alexandrescu menționează următoarele: "Sărăcinești - comună rurală - plaiul Cozia compusă din două cătune: Sărăcinești și Viezuri. Este situată lângă apă râului Sărăcinești între dealul Coasta Luncii și Pirigu, la 12 km departe de capitală județului și la 5 km de a plaiului. Are o populație
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
București la 22 august, 1580 menționează o întărire domneasca asupra satului, iar la 16 ianuarie, 1615 un hrisov menționează "Slobozire de sat la Sărăcinești". Despre satul Sărăcinești C. Alexandrescu menționează următoarele: "Sărăcinești - comună rurală - plaiul Cozia compusă din două cătune: Sărăcinești și Viezuri. Este situată lângă apă râului Sărăcinești între dealul Coasta Luncii și Pirigu, la 12 km departe de capitală județului și la 5 km de a plaiului. Are o populație de 660 locuitori (în care intră și 18 familii
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
domneasca asupra satului, iar la 16 ianuarie, 1615 un hrisov menționează "Slobozire de sat la Sărăcinești". Despre satul Sărăcinești C. Alexandrescu menționează următoarele: "Sărăcinești - comună rurală - plaiul Cozia compusă din două cătune: Sărăcinești și Viezuri. Este situată lângă apă râului Sărăcinești între dealul Coasta Luncii și Pirigu, la 12 km departe de capitală județului și la 5 km de a plaiului. Are o populație de 660 locuitori (în care intră și 18 familii de țigani)". În dicționarul geografic al județului Vâlcea
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
refăcut-o în forma ei de astăzi. Mănăstirea stăpânește în Bucovina satele: Moldovița, frumosul, Vama, Moldovița Rusească, Berchișești, Oprișeni, Prohorochia, jumătate din Iordănești și Muntele Suhardul Mare. În Moldova se găsesc următoarele sate ale mănăstirii: Fălticeni, Onțeni, Văculești, jumătate Zvoriștea, Sărăcinești zis și Mitești, siliștea Răciuleni cu moară, un iezer la Cohurlui și zece pogoane vie la Cruce [ținutul Putna]”. (Rezumat după Wickenhauser, Moldovița, 214-215 și după Documente bucovinene, vol. V, nr. 2, p. 177-178) 10. Raportul înaintat Consistoriului despre starea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]