34 matches
-
se- nțelege -, și atunci vindea țuica la păhăruț. La fel făcea și Gheorghe Trocaru, zis Trocărel, un om mic de statură, îndoit de spate și cam bolnăvicios, care, având mulți copii, dar puțin pământ, doar cu asta se ocupa: din Tarapana, adică din satele comunelor Boișoara, Titești și Perișani, cum-pă¬ra en gros țuică, pe care apoi o vindea en detail, adică la ciocan, mic-50 de mililitri, sau mare-100 de mililitri. Se-ntâmpla asta în special seara, când în casa lui
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
Teocrit... Dar vai!... Necunoscuta se vindea Nu numai mie, dar și altora!... Și-azi un ciocoi, Iar mâine un calic O cumpărau la fel - mai pe nimic - Căci ea - flămândă veșnic - se grăbea Să-și vândă gura dulce ca la tarapana!... Eu singur doar nu m-am sfiit să-i spun Că-s gata să-i ofer un preț mai bun - Dar cum îi luase mintea Dumnezeu, Necunoscuta s-a spălat pe mâini cu prețul meu... Și-atunci - De teamă să
ROMANŢA TINEREŢII de ION MINULESCU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_minulescu_romanta_tineretii_ion_minulescu_1335742204.html [Corola-blog/BlogPost/361969_a_363298]
-
în localitatea Curciu, județul Sibiu, România, fiica lui Viziteu Vasile și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 2340 Modling, Achsenaugasse 17, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bistrița, aleea Greuceanu nr. 2, sc. A, ap. 5, județul Bistrița-Năsăud. 84. Tarapana Mariana, născută la 3 august 1949 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Cirisan Frideric și Ecaterina, cu domiciliul actual în Austria, 1110 Viena, Etrichstr. 15/1/44, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Orșova nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131124_a_132453]
-
domiciliul actual în Austria, Viena, Goldschlagstr. 108/9. 313. Velan Marius Gheorghiță, născut la 24 octombrie 1960 în localitatea Jupânești, județul Gorj, România, fiul lui Paralescu Nicolae și Minodora Doina, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Hamburgerstr. 12/6. 314. Tarapana Octavian, născut la 4 august 1947 în localitatea Cernaia, județul Mehedinți, România, fiul lui Tarapana Ion și Zamfira, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Bahnsteggasse 5/ 17. 315. Tarapana Niculina, născută la 12 februarie 1949 în București, România, fiica lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
octombrie 1960 în localitatea Jupânești, județul Gorj, România, fiul lui Paralescu Nicolae și Minodora Doina, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Hamburgerstr. 12/6. 314. Tarapana Octavian, născut la 4 august 1947 în localitatea Cernaia, județul Mehedinți, România, fiul lui Tarapana Ion și Zamfira, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Bahnsteggasse 5/ 17. 315. Tarapana Niculina, născută la 12 februarie 1949 în București, România, fiica lui Țițirigă Gligoria, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Bahnsteggasse 5/ 17. 316. Demeter Gheorghe, născut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
Doina, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Hamburgerstr. 12/6. 314. Tarapana Octavian, născut la 4 august 1947 în localitatea Cernaia, județul Mehedinți, România, fiul lui Tarapana Ion și Zamfira, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Bahnsteggasse 5/ 17. 315. Tarapana Niculina, născută la 12 februarie 1949 în București, România, fiica lui Țițirigă Gligoria, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Bahnsteggasse 5/ 17. 316. Demeter Gheorghe, născut la 8 decembrie 1951 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Demeter Gheorghe și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
spunând: „Să se decoreze mai întâi națiunea cu împlinirea promisiunilor”. Avea multe de spus președintele și ar fi fost ascultat și auzit. Cum să intre în istorie cu hăhăitul de la Țebea ? Păcat, mare păcat, de neamul nostru. 24 septembrie 2008 Tarapanaua Motto : „Non olet” (lat - „Banii n-au miros”) Hârjoana electorală a actualului guvern de-a „na și ție, dă-i și lui” care s-a dovedit a fi o joacă cu focul, are ascendență în stânga socialistă și social-democrată, de la începuturile
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
toată doctrina socialistă și social democrată la bani. În viziunea lui, îmbunătățirea situației economice a clasei muncitoare se putea face prin „fabricarea” a cât mai mulți bani (semne bănești, hârtie fără valoare) de către fabrica de bani a statului, numită atunci Tarapana. „Filosofia” lui Pițurcă, înrudită îndeaproape de concepția Conului Leonida a lui Caragiale, care vedea în stat o vacă bună de muls, fără măcar să-i dai de mâncare, are demni urmași în politicienii de astăzi, în liberalii de dreapta, fiindcă e
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
individual, dar respectând recomandările și direcțiile impuse de U.E., după cum bine zice președintele Franței, Sarkozy, secondat de cancelarul Germaniei, Angela Merkel. Cu o economia care nu produce pentru noi, nu ne rămâne decât să apelăm la filosofia lui Pițurcă, cu tarapanaua, să se tipărească bani pentru tot românul. Vom trăi și vom vedea. 8 octombrie 2008 Anteriul lui Arvinte Motto: „O, tempora ! O, mores !” (lat.- „O, timpuri! O, moravuri!”- Cicero) Acum, în prejma declanșării campaniei electorale și pe fondul crizei financiar-economice
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Periferiile oferă prozatorilor subiecte și personagii mai suculente decît centrul. Calea Griviței e plină de adevăr și viața în povestirile lui Eugen Barbu. Nu mai puțin Groapă Cuțaridei, din românul aceluiași, situată încă mai mărginaș, pe vremea cînd drumul pînă la Tarapanaua Filantropiei, ea însăși lăturalnica, era o excursie spre centru. Trebuie să înțelegem: mijloacele de locomoție erau precare și lente, ba chiar scumpe, mersul pe jos fiind generalizat. Dacă n-ar fi fost gata să întîrzie, Povestitorul Crailor n-ar fi
Locuri de taină și desfrîu by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7804_a_9129]
-
să caute la țară. De la gară, tocmai la primărie se oprise. Cunoștea. A urcat scările, s-a dus la serviciul vînzări-cumpărări și funcționarii i-au întins pe masă o hârtie pe care era desenat orașul. A ales un loc spre Tarapanaua Filantropiei, la groapa lui Ouatu, unde se ridica o mahala nouă. A umblat apoi pe la tribunal să încheie actele, a plătit și nu i-a rămas decât să se ducă să-și vadă metrii cumpărați. Așa s-a întemeiat. Lucrurile
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
toată firea. Și-i povesti câți oameni au făcut casă de pe urma ei, pe câți îi cununase și câți îi aduceau daruri la lăsata-secului. Vorbea cu însuflețire, repede, aproape fără să răsufle. Auzise el de Mihalache Tobă, de era negustor la Tarapana? Ea îl însurase! Dar de domnul Ilie Mitarcă, impiegatul de la mișcarea Grivița-vagoane? Tot ea îi pusese cununiile. Și de câți alții care n-o mai scoteau din săru mâna, coană Aglăițo! că mult bine le făcuse. Dogarul o ascultă și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
grasă. Mâncare era, slavă Domnului! Rudele dogarului se ridicau, cinsteau în sănătatea nașului, a miresei, a ginerelui și a socrilor. Znovoși ăștia, știau zicale de nuntă! Se ridică nea Ghiță Bîlcu și strigă cu o voce care se auzea până la Tarapana: Ginerică, ginerică, Dac-o fi la o adică, Ia mireasa, pune-o jos Și sărut-o cu folos. Nuntașii bătură din palme, înveseliți, până luă vorba finul Tache, ce avea și el o gură de aur, dulce și parșivă: Fă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o dâră lungă de praf, care se așternea greu peste iarba scurtă a maidanelor. Drumul era lung și pungașul amorțise. II durea spatele și i se făcuse somn, hâțânat pe șira ascuțită a calului. Mânzocul alerga sprinten alături. Trecu de Tarapana, mai mult pe sub ulucile din margini, auzi vioriștii cântând încă chefliilor și se așternu la drum. Frumoasă noapte! Se dezmorțise puțin. Simți mirosul veșted al frunzelor de salcâm, scuturate și împrăștiate. Ca să-i treacă de urât, începu să fluiere. Trapul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
neînțeleasă îl cuprinse. Auzi burlanele casei zuruind. Gurile lor de tablă aruncau în curte cocleala ultimei zăpezi de pe acoperiș, încet, urmele cerului se ștergeau. Nori albicioși călătoreau spre oraș și se pierdeau în sârmele numeroase, împletite peste clădirile depărtate. Dinspre Tarapana veneau căruțe cu cherestea, pline vârf. Caii, cu burțile murdare de clisa neagră, trăgeau greu, biciuiți de căruțași. Grigore avusese dreptate. Cu câteva zile înainte, un funcționar de la primărie se abătuse pe la cârciumă cu vreo câteva registre la subsuoară, socotise
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe tejghea, cu mulțumire, măsurile de rachiu și plecau, unul după altul, parcă vorbiți. După ei picară în Cuțarida și vreo doi precupeți de olteni care n-aveau în ce băga banii, puși pe negustorit. Ăștia își făcură grădinărie spre Tarapana, unde era locul mai gras. Tot cam la vremea aia, Stere află de la Grigore că spre rampă cumpărase o curea de loc unul Bică-Jumătate, de era brutar în Grivița. Se miraseră ce-l găsise, dar nu le trebui multă vreme
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nici orașul ăsta nu stătea pe loc, se lățea. Statul scumpise de la o vreme prețul metrilor de pământ și asta îi plăcea negustorului. "Ce, adică aici nu era bine? se întreba. Ai treabă, te urci în tramvaiul cu cai la Tarapana și până la prânz te-ai și întors înapoi". Stăpânea. Împrejur numai amărâți, se uita la ei cu milă, n-avea ce le face. Chirică acarul ședea într-un fel de magazie de scânduri prin care bătea vântul. Venea seara rupt
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
berzelor. De la scările de ciment se deschideau peluze de iarbă crudă, semănată, și, sub tufișuri de oleandri, se ascundeau bănci verzi sau chioșcuri deschise. Ferestrele aveau perdele bogate, străvezii, cu șireturi și ciucuri în margini, căzând în falduri pe pervaze. Tarapanaua Filantropiei rămânea la mijloc, într-un câmp, despărțind cele două laturi de parcele aliniate de măsurătorii primăriei. Spre capul acestei lungi căi de piatră, se ridicau piețe și maghernițe de lemn. Alți negustori își încercau norocul de-a lungul noului
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
rare, ca niște degete rășchirate. Numai spre groapă nu se îndesa nimeni. Deasupra gurii ei largi, căscate, plutea un abur greu, alb. Drumul camioanelor se schimbase, trecea peste maidan, făcea un ocol spre curtea lui Stere și se întorcea la Tarapana. Toamna noroaiele se întindeau peste tot. Pământul era numai o clisă galbenă. Oamenii își cumpărau cizme și înjurau, abia înotînd în șanțurile alunecoase. Mai veniseră și alți oameni în Cuțarida. Întâi un sifonar, care avea camion și două cârlane de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
verzi și roșii clipeau deasupra liniilor ferate. În dreptul Grantului o cotiră spre mahalaua lor. Simți de departe aerul rece și tăios, plin de miresme, al gropii. - Dii! îndemna iepele vizitiul somnoros. De aici se vedea câmpul acoperit de curți până la Tarapana. Cuțarida rămăsese între aceste două șei bătute, golașă și rară, întretăiată de maidane. La Spiridon ardea încă o lumină. Își aduse aminte că lângă ei ridica de vreo săptămână o casă de paiantă unul Goșnețe, atunci picat în groapa lui
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ofticioasele de fete ale lui Chirică, de le bătea vântul. Naie al croitorului și, încolo, de-ăi mici, nebăgați în seamă. Plecau împreună și nu se întorceau până seara. Colindau mahalalele, pe unde nu-i găseai: la capul Filantropiei, la Tarapana, tocmai la șina Constantei, sau la gârlă la Herăstrău, de dădeau la pește. Înainte mergea Oprică, sorbind dintr-uu muc de țigară, scuipând cu sete. Ăilalți, după el, trăgând cu praștiile în vrăbii. Treceau peste grădina oltenilor, săreau gardurile putrede și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
târziu de ceasurile nouă nu ți-ar fi intrat în gura Filantropiei. Lăsa și ceferiștilor o sută de bucăți și apuca spre groapă cu marfa rămasă. De franzele și de cornuri nu s-atingea. Astea erau pentru pricopsiții de dincolo de Tarapana. La ei pica tocmai pe la unsprezece, unsprezece și jumătate, când făceau cucoanele ochi, că astea dormeau mai mult, de, obrazuri subțiri, nu puteai să le scoli cu noaptea-n cap! Vara și iarna era mai ușor. Iapa trăgea, era o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
biciul, în timp ce mesteca miezul pufos, făcut mai apoi cocă în burtă. Auzea Mielu, îi era milă, le-ar fi dat de pomană o pitușcă, dar cine-o plătea, că avea pâinile cu socoteală! Când stătea soarele sus, proțap, trecea pe la Tarapana înapoi, cu căruța goală. Tabla droaștei zdroncănea pe drumul prost al 169 Filantropiei. Sluga lui domn' Bică se oprea sub un salcâm, la umbră, lega hățurile de un cui bătut anume în capră, se dădea jos, își ștergea frumos fruntea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
băgat deștele, trăgmd afară coca dulce. Gheorghe fluiera alături, numai ochi. - Și cum îti zice, fata neichii? Codana a săltat pieptul tânăr, a lăsat ochii-n zăpadă si-a îngmat: - Sinefta. - A cui ești, mînca-te-aș? - Tata a fost chirigiu la Tarapana, da s-a prăpădit. - Ce spui?! - Da. Mardeiașul a cuprins-o în focul privirilor lui. - Și de sufletu lui dai de pomană? 178 - De sufletu lui și-al mamii... - Muri și mă-ta? - Muri... •>' - Dumnezeu s-o ierte! Și nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și ăl bătrân se uită mai bine spre fată. Codana, să nu-i dai șaptesprezece ani, avea un obraz curat de fată cuminte. Când râdea te-apuca așa, o furnicătură. - Nu mă fierbe, mînca-ti-aș ochii... - De, că-ti spusei, la Tarapana stau. Caută-mă, numai să mă găsești, și să nu te simtă mătuși-mea, că e dată dracului, te bagă-n gura lumii! Și plecă, mișcîndu-și șoldurile lungi și coadele. Codoșul își puse palma la gură. - Ce-ai de zis
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]