66 matches
-
se vorbea de muncitori, ci de un lucrător abstract, standardizat, cu capacități și nevoi fizice uniforme. Considerat inițial un mod de a spori, pe timp de război, eficiența În luptă și În industrie, Kaiser Wilhem Institut für Arbeittsphysiologie, ca și taylorismul, se baza pe un proiect de raționalizare a corpului. Lucrul cel mai remarcabil În ceea ce privește ambele tradiții descrise este, din nou, faptul că erau credințe larg Împărtășite de elite, educate care, altminteri, se situau la poli opuși ai spectrului politic. „Taylorismul
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
taylorismul, se baza pe un proiect de raționalizare a corpului. Lucrul cel mai remarcabil În ceea ce privește ambele tradiții descrise este, din nou, faptul că erau credințe larg Împărtășite de elite, educate care, altminteri, se situau la poli opuși ai spectrului politic. „Taylorismul și tehnocrația erau cuvintele-cheie ale unui triplu idealism: eliminarea crizelor economice și sociale, creșterea substanțială a productivității datorită științei și reînvestirea tehnologiei cu valențe extraordinare. Ideea unei societăți În care conflictul social era eliminat În favoarea imperativelor de ordin tehnologic și
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Viziunea pe care o avea Lenin asupra viitorului se aseamănă foarte tare cu cea lui Rathenau, dacă lăsăm, desigur, deoparte aspectul, deloc minor, al preluării puterii prin revoluție. Lenin și-a dat repede seama cât de multe avantaje oferea aplicarea taylorismului În fabrici din punct de vedere al controlului socialist asupra producției. Deși denunțase Înainte acest gen de practici, numindu-le „o modalitate științifică de a extorca sudoarea”, la momentul revoluției el era un susținător Înfocat al controlului sistematic practicat În
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
norme de lucru rigide și, dacă era nevoie, reintroducerea mult-detestatului sistem de muncă În acord. Primul Congres al Tuturor Rușilor pentru Inițiative În Domeniul Managementului științific a fost organizat În 1921 și În cadrul lui s-au purtat dezbateri Între adepții taylorismului și cei ai energeticii (numită și ergonomie). În acel moment, cel puțin douăzeci de institute și tot atâtea publicații din Uniunea Sovietică erau dedicate managementului științific. Simbioza dintre o economie planificată la nivel macro și principiile lui Taylor privind coordonarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
caz, neimportantă și, În cel mai rău caz, o superstiție periculoasă. Relația dintre cunoașterea științifică și cea practică face parte, după cum vom vedea, dintr-o luptă politică pentru hegemonia instituțională a experților și a instituțiilor lor. Văzute din acest unghi, taylorismul și agricultura științifică nu sunt doar strategii de producție, ci și metode de control și apropriere. Mētis: definiția cunoașterii practice Citind excelentele studii semnate de Marcel Detienne și Jean-Pierre Vernant, găsim În conceptul grec de mētis un mijloc de comparație
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
apărarea cunoașterii practice Howard, Ebenezer Vânătoare protejarea de către stat Hyden, Goran Iakovlelv, A. Identitate documente de India efectul sedentarizării politica silvică În Indonezia căpitanii Bugis popoarele meratus Agricultura industrială ferma Campbell „lanțuri de ferme” planul pentru o corporație agricolă națională taylorismul În Statele Unite programul de schimburi Între Statele Unite și Uniunea Sovietică Inocularea practica tradițională Insecticide Vezi Pesticide Irlanda harta cadastrală practici de măsurare locale Iwo Jima memorialul Jacobs, Jane formația arhitecturală diversitatea ca „funcționalistă” mecanismele informale ale ordinii sociale cartierele multifuncționale
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
de Dezvoltare Ruwuma Impozite sistemul absolutist avantajul supranumelor și hărțile cadastrale forma colectivă de și managementul forestier taxa pe uși și ferestre din Franța și plantațiile și țăranii proprietari ruși și standardizarea unităților de măsură Taxidermie urbanismul ca Taylor, Frederick Taylorism În agricultura industrială În comparație cu cunoașterea practică Tehne Tennesse Valley Authority, proiectul regional Thailanda tatuajele de identificare a persoanelor Thünen, Johann Heinrich von Tilly, Charles Tolstoi, Lev Torrens, sistemul de atribuire a titlurilor de proprietate Transporturi centralizarea Tribe, KEith Troțki, Leon
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Post-Fordism” În Theodore R. Schatzki și Wolfang Natter, ed., The Social and Political Body, Guildford Press, New York, 1996, pp. 181-219. Rabinbach, The Human Motor, p. 272. Rabinbach parafrazează aici concluziile unui articol de căpătâi aparținând lui Charles S. Maier, „Between Taylorism and Technocracy: European Ideologies and the Vision of Industrial Productivity in the 1920s”, Journal of Contemporary History 5, nr. 2, 1970, pp. 27-63. Thorstein Veblen a fost cel mai cunoscut specialist În științe umane din Statele Unite care a analizat această
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
The Human Motor, p. 452. Dintre lucrările lui Rathenau, vezi, de pildă, Von kommenden Dingen [Lucruri viitoare] și Die Neue Wirtschaft [Noua economie], aceasta din urmă fiind scrisă după război. Walther Rathenau, Von kommenden Dingen (1916), citat În Maier , „Between Taylorism and Technocracy”, p. 47. Maier observă că, În timpul războiului, aparenta armonie Între capital și forța de muncă din Germania a fost obținută cu prețul unei politici inflaționiste ce s-a dovedit, În cele din urmă, dezastruoasă (p. 46). Michael Adas
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Works, Moscova, 1972, pp. 27-163, citat În Ranier Traub, „Lenin and Taylor: The Fate of «Scientific Managementș in the Early Soviet Union”, traducere de Judy Joseph, În Telos 34, toamna 1978, pp. 82-92 (publicat inițial În Kursbuch 43, 1976). „Bardul” taylorismului În Uniunea Sovietică a fost Alexei Kapitonovik Gastev, ale cărui poezii și eseuri abordau liric posibilitățile de realizare a unei uniuni Între om și mașină: „Multora le repugnă ideea că vrem să tratăm și oamenii ca pe niște șuruburi, piulițe
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
a institutelor de ergonomie au fost Închise, iar specialiștii care lucraseră În cadrul lor au fost deportați sau executați În timpul epurărilor staliniste din anii '30. Lenin, „The Immediate Tasks of the Soviet Government”, Izvestia, 28 aprilie 1918, citat În Maier, „Between Taylorism and Technocracy”, p. 51 n. 58. (Pentru traducerea În limba română: Lenin, „Sarcinile imediate ale guvernului sovietic”, În Opere complete, Editura Politică, București, 1965, p. 200). Graham Burchell, Colin Gordon și Peter Miller, The Foucault Effect: Studies in Governmentality, Wheatsheaf
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Haussmann făcând același gest. Cu mâinile rămase libere, cei trei monarhi ar fi ținut o pancartă cu inscripția: „Munciți pe brânci, pentru numele lui Dumnezeu”. Ibid., p. 27. Ibid., p.187. Ibid., p.185. Ibid., p. 70. Influența fordismului și taylorismului este evidentă și În acest caz. Vezi David Harvey, The Condition of Post-Modernity: An Enquiry into the Origins of Social Change, Basil Blackwell, Oxford, 1989, pp. 35-44. După primele două decenii ale carierei sale, Le Corbusier era un adept convins
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
și să pună pe piață un mare număr de produse identice. Se naște acum societatea industrială, în care marea industrie este forma de producție cea mai caracteristică. Ea presupune (Aron, 1962) acumularea de capital, calculul economic și dezvoltarea mașinismului industrial. Taylorismul se dezvoltă totodată în cadrul unei mișcări de idei care-l va marca în mod considerabil: liberalismul economic (cu refuzul unor corpuri intermediare între stat și cetățean, care ar putea avea interese particulare, și liberul joc al intereselor individuale ca garant
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
al eficacității economice), care conduce la focalizarea pe individ. Scientismul presupune că știința și raționalitatea sunt în măsură să regleze toate problemele lumii în mod neutru, degajând soluții care se impun tuturor. În acest context economic și ideologic se dezvoltă taylorismul. Taylor a fost întâi muncitor într-o întreprindere mecanică, Midvale Steel Company. A cunoscut o ascensiune rapidă în carieră, atingând succesiv mai multe eșaloane: contramaistru, șef de atelier, mecanic-șef înainte să devină inginer, după ce urmase cursuri serale. În cariera
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
fiziologice; recompensele și sancțiunile non-economice afectează în mod semnificativ comportamentul salariaților și limitează profund efectul stimulentelor economice; lucrătorii nu acționează sau nu reacționează ca indivizi, ci ca membri ai unui grup" (1971, p. 68). Diferitele concluzii sunt în opoziție cu taylorismul, chiar dacă interpretarea rezultatelor este foarte contestată (Bert, 1999), până la a se considera că "efectul Hawthorne" ține de mitul științelor umane. De exemplu, în studii, salariaților li se dădeau în mod constant informații despre performanțele lor. Or, se știe că feed-back-ul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
teoria clasică (Taylor). Ideea că omul nu este motivat doar de nevoi economice va suscita numeroase cercetări (a se vedea capitolul despre motivații) care vor servi drept bază pentru aplicații legate de organizarea muncii sau de relațiile ierarhice. Ruptura cu taylorismul rămâne totuși limitată. Apare, desigur, o perspectivă mai complexă asupra omului și a nevoilor lui psihologice: dar viziunea mecanicistă a omului-muncitor se păstrează. Ar fi suficient ca superiorii întreprinderii să ia în calcul aceste nevoi psihologice pentru ca salariatul să producă
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Ele se caracterizează printr-un început de contestare a distincției între direcție și execuție. Se delimitează, astfel, de lărgirea și îmbogățirea sarcinilor. Unii autori (De Montmollin, 1874) consideră că lărgirea și îmbogățirea sarcinilor nu se rup cu adevărat de principiile taylorismului (individualism, productivism, refuzul conflictului, separație între direcție și execuție...). aceste noi forme se înrudesc așadar cu un neotaylorism. Fără îndoială, tocmai fiindcă se poziționează net în ruptură cu taylorismul, experiențele de grup au suscitat puternice rezerve la nivelul personalului de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
lărgirea și îmbogățirea sarcinilor nu se rup cu adevărat de principiile taylorismului (individualism, productivism, refuzul conflictului, separație între direcție și execuție...). aceste noi forme se înrudesc așadar cu un neotaylorism. Fără îndoială, tocmai fiindcă se poziționează net în ruptură cu taylorismul, experiențele de grup au suscitat puternice rezerve la nivelul personalului de încadrare. Ele au pus în discuție principiul ierarhiei. Ar fi necesară efectuarea unor cercetări asupra tuturor acestor experimente de grup pentru a determina dacă ele țin de anecdotică ori
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
acțiuni simple pe care indivizii specializați le pot Îndeplini la nivel de expertiză; b) managementul prin excepție, centrat pe practica reținerii În rapoartele managerilor numai a efectelor agregate ale abaterilor de la normele și standardele care individualizează instituția sub aspect organizatoric. Taylorismul, aplicat inițial numai În mediul industrial, a generat un tip specific de cultură organizațională, cunoscută În literatura de profil sub numele de cultură a puterii (pânză de păianjen). Tipul de manager specific acestor organizații este cel orientat spre putere, capabil
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acțiuni simple pe care indivizii specializați le pot Îndeplini la nivel de expertiză; b) managementul prin excepție, centrat pe practica reținerii În rapoartele managerilor numai a efectelor agregate ale abaterilor de la normele și standardele care individualizează instituția sub aspect organizatoric. Taylorismul, aplicat inițial numai În mediul industrial, a generat un tip specific de cultură organizațională, cunoscută În literatura de profil sub numele de cultură a puterii (pânză de păianjen). Tipul de manager specific acestor organizații este cel orientat spre putere, capabil
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Editura Polirom. În lume, unul dintre cei mai importanți furnizori de sisteme / instrumente de feedback 3600 este PDI -Personnel Decisions International, HYPERLINK "http://www.personneldecisions.com" www.personneldecisions.com Pentru detalii vezi studiul de caz publicat în 1960 (Aitken, H.G.J., Taylorism at Watertown Arsenal; Harvard University Press.) teoria rutei spre obiectiv se bazează pe teoria motivațională a așteptării elaborată de Vroom (engl., expectancy theory); urmăriți capitolul Motivația pentru muncă pentru detalii privind această teorie motivațională. FILENAME \p D:\Carti\Manual de
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a trei lucrări, aproape una după alta: The end of economic man (1939); The future of industrial man (1942); Concept of the corporation (1946). Ca reprezentant al școlii neoclasice în organizare, Drucker se declară nemulțumit de omul economic propovăduit de taylorism și propune înlocuirea lui cu așa-numitul „om industrial”, intuind în felul acesta conceptul de „om organizațional” care va fi introdus mai târziu în 1956 de către W.H. Whyte, Jr. Totodată, el înlocuiește viziunea strict economică de interpretare a omului
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de cooperare etc. Modelul rămâne incapabil să facă față noilor contexte ale piețelor, cu deosebire exigențelor socioumane care impun schimbarea radicală a modului de a concepe și practica activități din „sfera economiei”. Nu ne propunem a trata pe larg caracteristicile taylorismului. Vom prezenta, pe scurt, câteva din elementele sale de bază<footnote Hoffman Oscar, Sociologia muncii, Editura Hyperion, București, 1996, pp. 18, 70-73. footnote>: 1. Disjuncția netă dintre conducere și execuție, golirea execuției de orice autonomie, participare, decizie, interes pentru problemele
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
avea ca explicație, fie o cunoaștere incompletă, fie neluarea În considerare a celor cunoscute. 10. Era un management al continuității, lipsei de incertitudine și risc, urmărind evitarea, pe cât posibil, a schimbării. Aceasta pare a deveni una din carențele fundamentale ale taylorismului: considerarea lumii (a individului, societății, clienților, furnizorilor, competitorilor etc.) ca fiind „Încremenită”, În neschimbare. „O linie invizibilă Îi desparte pe toți managerii de azi. Ea nu ține cont de poziție și funcție, separându-i pe cei ce văd actualele schimbări
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Cele două categorii ar putea fi denumite „a factorilor de decizie ai continuității” și „a factorilor de decizie radicali”. „Un grup profesează continuitatea, celălalt recunoaște importanța crescândă a discontinuității.”<footnote Ibidem, p. 26. footnote> 11. Înainte de a fi o practică, taylorismul trebuie considerat și analizat ca o ideologie, ca o concepție de grup. „Taylorismul a fost pe larg acceptat În lumea industrială ca o practică materială și ca o ideologie”<footnote Deetz Stanley A., op. cit., p. 209. footnote>. Taylorismul oferă, este
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]