22 matches
-
tei, Copaci ascult din frunze fredonând, Iar vântul se mai pierde pe ălei; Steluțe albe,-ngălbenind colindul, Din teiul verde îmi aduc sclipire, Ascult, cum iară se intoarce gândul, Ce-a rătăcit, și el pierdut, prin nălucire. Și din colind teios al verii mele Un fir de iarbă verde a -nflorit- Ciudată înverzire, ca de miere!.. Căzând cu flori de tei, am revenit. Asemeni unui zbor de fulgi geroși, Sunt florile de tei, ce-au colindat dintâi, Copacii și-au deshis
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1436093335.html [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
oamenilor. Aceasta pe schimbul de generozitate din partea prelaților, la ocaziile electorale. Întristarea națiunii sub jug, este o lacrimă prea fină pe obrazul gros al politicianului. Societatea românească a ajuns a fi despărțită, sfâșiată, dezmembrată, însă mărul din pomul discordiei e teios ca scoarța. Pe unii îi vor îneaca! Ceea ce nu simt acum ruinatorii de țară este că vremea sosește. Există o memorie instituțională iar istoria nu va uita pe acei care rod țara, organizați în pârghiile puterii angrenate întru funcționarea mașinăriei
VICTOR CIORBEA. LA INTERSECŢII A ALES DEMNITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Victor_ciorbea_la_intersecti_aurel_v_zgheran_1388695175.html [Corola-blog/BlogPost/347465_a_348794]
-
000 mc Oroftiana-Negru SF 907 - 3.000 mc Oroftiana-Potcoava SF 908 - 11.300 mc Baranca ÎI SF 912 - 6.375 mc Baranca I SF 913-914 7.000 mc 14.000 mc Pescăruș SF 915 1.872 mc 6.000 mc Teioasa SF 918 - 5.500 mc Baranca-Burechioaia SF 913 - 3.000 mc Pescăruș I SF 915-916 3.900 mc 29.750 mc Dealul Doamnei SF 908-909 - 45.000 mc Teioasa II-Darabani SF 919 - 16.000 mc 7.3. Coordonatorul phărții ucrainene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202602_a_203931]
-
000 mc Pescăruș SF 915 1.872 mc 6.000 mc Teioasa SF 918 - 5.500 mc Baranca-Burechioaia SF 913 - 3.000 mc Pescăruș I SF 915-916 3.900 mc 29.750 mc Dealul Doamnei SF 908-909 - 45.000 mc Teioasa II-Darabani SF 919 - 16.000 mc 7.3. Coordonatorul phărții ucrainene în Grupul de lucru pentru Tisa a propus părții române să fie partener la două teme de proiecte cu scopul aplicației în comun în cadrul Programului Uniunii Europene de bună
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202602_a_203931]
-
așezare fiind cea de pe Izunie, din perioada neoliticului, acolo găsindu-se și astăzi două vetre de ars ceramică țărănească, adică vase de lut pentru trebuința zilnică a locuitorilor.Altă așezare a satului a fost pe Holmul Bajurii, la hotarul cu Teioasa, dar datorită alunecărilor de teren, partea aceea de sat a fost strămutată peste pârâul Spălătoresei, devenind partea ,din Vale” a satului, unde a fost ctitorită și prima biserică cu primul cimitir al satului Bajura. Bănuim că satul Bajura a fost
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
Bălți, granița de sud este redată de frontiera administrativă a municipiului. În perimetrul sectorului sunt incluse și cartiere Berestecico, Podu Chișinăului și Țigănia (localizate în sudul sectorului), Microraionul III (Cartierele 9 și 10, localizat în nord-est), cartierele Bălții Noi și Teioasa (în vest) și zona industrială adiacentă străzii Ștefan cel Mare. Centrul constituie nucleul orașului, aici sunt amplasate cele mai importante edificii administrative și culturale: Primăria, Judecătoria, Curtea de Apel, Oficiul Stării Civile, Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, cinematorgraful „Patria”, Palatul de
Centru, Bălți () [Corola-website/Science/325055_a_326384]
-
Păltiniș se află cel mai pur zăcământ de gips din Europa iar zăcământul ar putea fi exploatat continuu timp de peste 100 de ani, potrivit autorităților locale. Un grup de stejari seculari (datând din circa secolul XV) se găsește în pădurea Teioasa, la aproximativ 3 km NV de Păltiniș. Original, grupul era compus din patru stejari. Stejarii formau un dreptunghi cu colțurile indicând aproximativ principalele puncte cardinale (N, S, E, V). Trei din acești stejari existau încă în 2013; cel de al
Comuna Păltiniș, Botoșani () [Corola-website/Science/300919_a_302248]
-
km. Municipiul este al treilea centru urban după mărime și populație în Republica Moldova, surclasat doar de Chișinău și Tiraspol. Are în componență comunele Sadovoi și Elizaveta. În context teritorial orașul se împarte în 3 sectoare planimetrice: Centru (inclusiv cartierele Țigania, Teioasa și Berestecico); Pământeni (inclusiv cartierele Jubiliar și Dacia); Slobozia și două formațiuni locuibile Molodova, Bălții Noi. Clima este temperat continentală, iar cele mai importante râuri care trec prin oraș sunt Răut și Răuțel. Ca infrastructură, lungimea totală a drumurilor din
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
mediu a fost puternic modificat de către om prin construcția uzinelor în valea râului, iar albia sa a rămas neamenajată. În cursul inferior râul este îndiguit. Pe cursul Răuțelului s-au construit un lac de acumulare între cartierele Bălții Noi și Teioasa, și Lacul municipal. Asemenea Răutului, apa Răuțelului conține o cantitate înaltă de săruri. Orașul este traversat și de alte râulețe: de exemplu pârâul Flămânda (afluent al Răutului) din nordul cartierului Slobozia; în zona de est a orașului se găsesc doi
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
200.000 m și cu un volum de 2,9 mln m. În nordul cartierului Jubiliar și estul cartierului Bălții Noi se găsesc lacuri mici, însă în afara granițelor administrative al orașului. Toate lacurile din perimetrul orașului sunt artificiale. În cartierele Teioasa, Centru, Podul Chișinăului, Soroca, parțial în cartierele Slobozia, Berestecico, Bălții Noi și Țigania apele subterane sunt la suprafață. Practic, apele freatice sunt stratificate la adâncimi 1-2 m de la suprafața solului. Suprafața spațiilor verzi (scuaruri, bulevarde înverzite) este 262,5 ha
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
partea centrală spre zonele periferice, precum și din contul alipirii localităților limitrofe. Această evoluție în dezvoltarea teritorială a urbei a determinat dezmembrarea acestea în câteva componențe esențiale. În context teritorial orașul se împarte în 3 sectoare planimetrice: Centru (inclusiv cartierele Țigania, Teioasa, Berestecico); Pământeni (inclusiv cartierele Jubiliar și Dacia); Slobozia și două formațiuni locuibile Molodova, Bălții Noi. Fiecare din aceste prezintă o formațiune polifuncțională amenajată cu infrastructura respectivă. Sectoarele nu reprezintă unități administrative în cadrul municipiului și nu au personalitate juridică. Sectorul „Centru
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
și Dacia); Slobozia și două formațiuni locuibile Molodova, Bălții Noi. Fiecare din aceste prezintă o formațiune polifuncțională amenajată cu infrastructura respectivă. Sectoarele nu reprezintă unități administrative în cadrul municipiului și nu au personalitate juridică. Sectorul „Centru” include câteva formațiunile locuibile - Centru, Teioasa, Țigănia, Berestecico, Podul Chișinăului, Microraionul III, și formațiunea industrială adiacentă str. Ștefan cel Mare și zona de parc în valea r. Răut. Teritoriul acestuia se delimitează de hotarul de sud al orașului, de calea ferată și râul Răut până la hotarele
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
(alte denumiri: Petrogradskaia, Regele Carol I, Stalingradskaia, Leningradskaia) este cea mai importantă arteră a localității. Această stradă intersectează localitatea pe direcția nord-est spre sud-vest, traversând cartierele Centru, Teioasa și Molodova. Această stradă s-a format în timpuri mai îndepărtate, fiind influențată de drumurile ce duceau de la Iași la Soroca sau Cernăuți și Hotin. În 1794 se edifică Catedrala Sf. Nicolae - cea ai veche clădire din Bălți. În 1872
Strada Ștefan cel Mare din Bălți () [Corola-website/Science/323799_a_325128]
-
la Darabani numărul de 1120 de locuitori, iar cel din 1860 plasează târgul pe locul al 34-lea în topul celor mai locuite localități urbane din Moldova, cu 1641 locuitori. Orașul are în componență cartierele Bombeni, Cornești, Lucovița, Mărgineni, Suseni, Teioasa și satele Bajura, Eșanca și Lișmănița. Suprafața orașului este de . Solurile fertile au permis de-a lungul istoriei dezvoltarea agriculturii, devenită astăzi cea mai importantă funcție economică a orașului. În localitate există însă și mai multe facilități de producție: câteva
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
pentru lucrările sale în domeniile ecuații diferențiale ordinare, ecuații cu derivate parțiale și alte domenii ale matematicii. Din anul 2002 este profesor la Universitatea Central Europeană, Budapesta. a urmat clasele I-VIII în perioada 1957-1965 la Școala Generală din satul Teioasa, ulterior integrat în localitatea (orașul) Darabani. Apoi, a continuat studiile la Liceul Teoretic din Darabani în perioada 1965-1969. A obținut premiul I în toți cei 12 ani de școală, fiind interesat de toate domeniile, cu înclinații deosebite pentru matematică. Între
Gheorghe Moroșanu () [Corola-website/Science/334058_a_335387]
-
Orbău, Gîrbova (deformate prin etimologie populară), Fizeș (< magh. fűz, „salcie“), Rasova (< scr. resa, „mîțișor de salcie“), scorușa, sorbet (< srb „scoruș sălbatic“), Socet, Suceava (< sl. soc, „soc“), Ulmet, Breasta, Bresnița (< sl. brĕstu, „ulm“), Sălaj (< magh. szil, „ulm“ + ágy, „albie de rîu“), Teioasa, Valea Teiului, Lipău, Lipia, Lipova, Lipov (< sl. lipa, „tei“), Hașfalău, Hașag (< magh. hàrságy, „pădure de tei“), Săldăbagiul (< magh. száldobágy, „loc bogat în tei“), Săldăbuș (< Szoldobos < szoldobos, „bogat în tei“). În multe dintre toponimele de mai sus și în altele de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu ochii închiși, ca paserile așa să nu vadă grăunțele pînii de pe spic, cum nu vede sămănătorul cînd începe a arunca sămînța. Cînd te duci să sameni în grădină, să nu pui sămînța pe pămînt nearat, că se fac păstăile teioase*, ci s-o pui pe pămînt arat, că atunci îs fragede. Pentru ca paserile stricătoare să nu vatăme sămănăturile, se iau la Lăsatul de Post resturi de pe masă și, ieșind afară, se aruncă cîte puțin în diferite părți, chemînd, odată cu aruncatul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
desfigura șperlă - cenușă știmă - duh rău cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un butuc găunos șuhărie - guturai șulumăndriță - salamandră T tabla - tavă tăciune - micoză la cereale tălpig - pedală la războiul de țesut tămîioară - toporaș, plantă tăvălitură - iarbă culcată teios - ațos, fibros tempestate - prognoză tigvă - țeastă; tivgă, tiugă, fruct de cucurbitacee folosit ca vas pentru lichide tipări (a) - a îndesa (mămăliga) tîlv - țeavă prin care se trage vinul din butoi tîrboc - sac de pescuit tîrlă - stînă tîrș - brad pitic toaie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Era o curte mare, era și iarbă, asta mai mult decât sigur, și o limbă de beton prin care ieșeau bălării, pătlagină parcă se numește buruiana aceea mare ca o palmă, ca o paletă de ping-pong. Mai era mușețel mare, teios, pe care puteai să te așezi ca peste o plapumă. Un gard de beton sau de țambre. Știu că mă chinuiam să mă holbez dincolo. Știu. Tot ce știu e că, pe cât povestesc mai mult, pe atâta uit mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Guțic din Dorohoi. Aceștia au fost găsiți în Rădăuți în timp ce făceau activitate de propagandă în favoarea Gărzii de Fier”. În nota informativă se explica: Studenții au împărțit manifeste în Dorohoi, Darabani, fără să fie împiedicați de poliție, apoi au fost în Teioasa, păltiniș, Horodiștea, Rediu și Rădăuți unde au fost găsiți. Intenția lor era de a atrage aderenți pentru Gardă, dar au declarat că încă nu au format cuiburi. Au fost găzduiți în Horodiștea, la preotul Aristotel Popescu, care era rudă cu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
rurale, a început a manifesta fățiș naționalismul ucrainean, vorbind pretutindeni numai limba ucraineană. Față de această atitudine, Subsectorul a luat măsuri de a fi supravegheați. Subsectorul de Pază Dorohoi raportează: 2. În ziua de 23 Iunie 1941, Tg. Mihăileni, satele Sinăuți, Teioasa și Bajura, au fost bombardate de artileria sovietică, fără efect și fără ca să se înregistreze victime. 3. Subsectorul de Pază Suceava raportează: Din informațiile culese dela militarii germani s'a aflat că ei au cuvinte de laudă față de felul cum
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Poiana Vorona Tudora Pomirla Vicoleni Răchiți Victoria Hlipiceni Rădăuți-Prut �� Viforeni Ripiceni Vițcani Romă Vlădeni Corlăteni Roșiori Vlădeni-Deal Sarafinești �� Frumușica Vomiceni Sat Nou Vorona-Teodoru Saucenița Zahoreni Silișcani Zlătunoaia Siliștea Stăuceni Zoițani Slobozia Broscăuți Smîrdan Stăuceni Stîncești Sulița Șendriceni Ștefănești Știubieni �� Talpă Teioasa Tocileni Todireni Țrușești Ungureni Unțeni Valea Grajdului Văculești Victoria Stăceni Vînători Vîrfu Cîmpului Vlădeni Vlădeni Vlăsinești Vorona Vorone Mare Vultureni Zăicești JUDEȚUL BRAȘOV Băieși Beia Arini Acriș Apața Beclean Criț Calbor Bărcuț Bogată Augustin Bod Colonie Grânari Cobor Bunești Breaza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]