16 matches
-
răspăr", de-o stridentă dizarmonie lăuntrică? Care sînt motivațiile mai din adînc, de ordin spiritual, ale artei "de-a spurca frumos"? Iată întrebările capitale la care Ștefan Melancu își propune a aproxima o serie de răspunsuri, făcînd uz de instrumentele tematologiei, retoricii, ale investigației imaginarului și ale stilisticii, dar și de-o indenegabilă sensibilitate care-l trădează pe iubitorul avizat de literatură și practicantul ei în calitate de autor de versuri. Ca exponent rebel al "ramurii obscure", deci al unei frustrări sociale, Tudor
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
o structură dinamică; a oferit prima clasificare a temelor, identificând șase mari teme prezente de-a lungul a 43 de ani de literatură - precum constantele și noutățile lor. Și, mai presus de toate, ducând la capăt această întreprindere ce îmbină tematologia cu minuția structuralistă, Viorel Coman nu a uitat nicio clipă să situeze axiologic, să vadă din perspectivă istoriografică și să se bucure de norocul de a se simți, măcar pe parcursul faptei lui, locuitorul unei lumi pierdute și părtaș la misterele
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-fanus-neagu-povestirile-magice-de-viorel-coman/ [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
și teorie literară) sunt prezentate contribuțiile aduse de Marino criticii și teoriei literaturii. Pronunțându-se pentru „critica totală”, el a practicat, pentru interpretarea vieții și operei lui Macedonski, o critică literară care includea mai multe domenii: critică, istorie literară, comparatism, tematologie, istorie a ideilor literare, structuralism, semantică, psihanaliză. Marino a dorit o maturizare a culturii literare românești prin apariția unor lucrări de referință, în care reflecția critică să fie originară, nu compilată, nu încropită din citatele criticilor străini, demodați în țara
„UN CĂLĂTOR ÎN UNIVERSUL CĂRŢILOR – ADRIAN MARINO” de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_negoita_1462193865.html [Corola-blog/BlogPost/344074_a_345403]
-
A. Neagu. Temele schițelor și nuvelelor din volum privesc problematici diverse, precum absurdul, suferința, viața cotidiană în regimul comunist și în anii ̓90, inadaptarea, fantasticul ș. a. În cazul prozelor lui Gh. A. Neagu se poate vorbi despre o autentică tematologie. Temele și motivele au o influență decisivă asupra rețelei de relații textuale interne. Ele coordonează și integrează câmpul textual. La o atentă lectură a celor 36 de proze antologate se observă că existența umană este expusă în esențiale coordonate ale
GHEORGHE ANDREI NEAGU, DE LA STÂNGA LA DREAPTA- EXISTENŢĂ ŞI SEMNIFICAŢIE, CRONICĂ DE CĂTĂLIN MOCANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_andrei_neagu_de_la_s_al_florin_tene_1384286883.html [Corola-blog/BlogPost/347233_a_348562]
-
dat, am senzația că e foarte greu să disociez ce anume intră și ce nu intră În aceste locuri ale memoriei; pentru că sintagma Însăși are un potențial de noutate care depășește topoi lui Curtius, instrument predilect pentru un studiu de tematologie. Nu cred că ceea ce propuneți ar fi un studiu de tematologie aplicată pe istorie; mi se pare că e mult mai mult, tocmai datorită faptului că acceptă acest relativism, această perpetuă modificare a obiectului de studiu de la o epocă la
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
intră și ce nu intră În aceste locuri ale memoriei; pentru că sintagma Însăși are un potențial de noutate care depășește topoi lui Curtius, instrument predilect pentru un studiu de tematologie. Nu cred că ceea ce propuneți ar fi un studiu de tematologie aplicată pe istorie; mi se pare că e mult mai mult, tocmai datorită faptului că acceptă acest relativism, această perpetuă modificare a obiectului de studiu de la o epocă la alta, de la o zi la alta, locurile memoriei aparținând unei geografii
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un adevăr universal 'recunoscut că un bărbat singur, posesor al unei averi frumoase, are nevoie de o soție". 14. Dibelius, Dickens, ediția a Il-a, Leipzig, 1926, p. 383. 15. Ne referim în special la modul în care este tratată "Tematologia" de către Tomașevski în lucrarea sa Teoria literaturi, Leningrad, 1931. 16. Vezi discutarea noțiunii de "tempo" în Carl Grabo, Technique of the Novel, New York, 1928, pp. 214-236 și discutarea noțiunii de "Zeit" în Petsch, Wesen und Formen der Erzăhlkunst, Halle, 1934
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
în căutarea "genealogiilor" cuvântului, a semelor care au migrat în timp de la o noțiune la o alta învecinată, pentru a-i întări sensul în raport cu formele lingvistice uzuale și cu familia ei lexicală, cu simbolurile generate, dar și cu referințele reale. Tematologia imaginarului deschide câmpuri conceptuale și bazine semantice generoase pentru investigații de acest fel. Pot fi cercetate familii întregi de subiecte sau poate fi urmat un traseu individual, al unei anumite noțiuni, care a devenit la un moment dat un important
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ca fondator și legiuitor - după cum atestă numeroasele scrieri cu caracter parenetic sau religios, cu largă circulație europeană, responsabilități asumate de autocrații care s-au raportat la modelul lui. Cum creștinismul va acorda exercițiului puterii un caracter trans-etnic, romanitatea dispare din tematologia politică, pe măsură ce vechea cetate decade din rangul de capitală (administrativ, după anul 286, în favoarea orașului Mediolanum) sau, ulterior anului 330, de primă capitală simbolică a imperiului. Semantismul originar al imaginarului se stinge și el, odată cu modificarea de substanță a puterii
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în Prefața primului număr, să urmărească atât „influența culturii italiene asupra culturii românești”, cât și ecouri ale culturii românești în Italia, revista pune în evidență perspective de analiză comparatistă, dintre care cele mai frecvente sunt studiul receptării fenomenelor literare și tematologia. Printre colaboratori se află nume importante în domeniul italienisticii, lingvisticii romanice, literaturii universale și comparate : Al. Ciorănescu (Teatrul lui Metastasio în România, Machiavel et Saint-Barthélemy), Mariana Rarincescu (Duiliu Zamfirescu și Italia), Nina Façon (Benedetto Croce în cultura română), Dan Simonescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289991_a_291320]
-
perspectiva comparatistă se extinde și se adâncește în lucrările lui P. În Teme, motive, mituri și metamorfoza lor (1990; Premiul „Lucian Blaga” al Academiei Române) el abordează, mai întâi din punct de vedere teoretic, problematica unei ramuri importante a criticii literare, tematologia sau Stoffgeschichte, disociind între temă (domeniu general-abstract), motiv (concretizare a temei sub un aspect tipic) și mit (structură deschisă, modificabilă în funcție de epocă și de personalitatea artistului). Câteva studii ample, solide, sistematice ilustrează în istoria literaturii universale și românești evoluția și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288605_a_289934]
-
formulelor simplificatoare care de două decenii încoace blochează procesul firesc al receptării” - între altele, demonstrînd cum temele și motivele prozei fănușiene, despre care „se credea că sunt puține și definitive”, evoluează în timp, alcătuind o „structură dinamică”. În privința combinației de „tematologie și minuție structuralistă” - semnalate de același Eugen Negrici - trebuie spus că nu e vorba de o investigație tehnicistă, în care povara terminologiei și a bibliografiei teoretice surpă fragilitatea demersului (cum se întîmplă în cartea mult mai tînărului Ștefan Dărăbuș despre
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
comparatiștilor români la elaborarea unei vaste istorii a literaturii universale, tratat despre care s-a vorbit la Congresul AILCO de la Belgrad din 1967. Datorate îndeosebi acumulărilor anterioare, marea lor majoritate depășind, se înțelege, constrângerile unor direcții limitative de felul sursologiei, tematologiei, asociaționismului și paralelismelor accidentale sau nu, lipsite de întemeieri comparatiste. N. M. - Printre studiile ample pe care le-ați întreprins în domeniu, ați remarcat, domnule profesor, prezența universaliștilor români în alte culturi? S. V. - Fără doar și poate! Lectura marilor
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
Ana Blandiana, printr-o încercare de fuziune a exteriorului cu interiorul, a obiectului cu subiectul, a intelectului cu sufletul, a materiei cu spiritul. Freamătul generat de evidenta incompatibilitate dihotomică dintre opera și biografia autoarei devine permanenta căutare de sine din tematologia creației autoarei. Această criza identitară, specifică generației șaizeciste, poate fi rezolvată, astfel, printr-o transpunere personală a realității exterioare într-una interioară, precum și printr-o suspendare parțială a alterității, făcând din celălalt o suprapunere a sinelui. Noua realitate promovată de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
la vîrful canonului postbelic, autoarea noastră a preferat să astepte si să debuteze editorial după mai multi ani"195. Nu acordă atenție sporită construcției textuale, depășind, astfel, granițele modelului șaizecist, de la care nu se dezice în totalitate, însă, prin variata tematologie pe care o împrumută de la acesta. Poetica sa este o poetica a semnificatului, a conținutului, ideea transmisă fiind mai importantă decât învelișul ei, uneori, chiar decât modul de a o comunica. Publică, dar, mai ales, scrie, doar când are ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
menite să-l particularizeze. Din acest punct de vedere se individualizează oricare din temele luate la modul general. Marile teme ale literaturii pot fi sintetizate, dar nu Întotdeauna fenomenul are vreo semnificație anume. Pentru autorii unor studii de literatură comparată, tematologia (studiul temelor literare) este o ramură, o subdiviziune a domeniului. Ea vizează circulația acestora În literaturile popoarelor, cu particularitățile lor distincte.O primă dimensiune tematică a literaturii din toate timpurile o constituie substanța mitologică. Nu este nici o exagerare dacă se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]