38,863 matches
-
să înțeleagă despre ce este vorba. „Cum adică, a înebunit? De la ce? Și de ce tocmai astăzi, joi?” Relația lui cu nevastă-sa era departe de a fi ideală. Își vorbeau doar cele strict necesare. „Cum te simți?", „Ți-ai luat tensiunea?" „N-ai uitat medicamentele?" Și ea îi punea cam aceleași întrebări. Păreau precum două umbre care-și duc viața într-o fragilă armonie. Le era comod astfel? Cine ar fi putut să spună! Tinerețea s-a dus demult, lăsând la
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/harry_ross_1411984352.html [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
-l vedeam... pleca până nu ne sculam, venea după ce Moș Ene deja ne prinsese în mreje de poveste. Asta e viața în agricultură... zi lumină. Și așa a fost... până în ziua în care, din grabă, și-a uitat medicamentele... și tensiunea nu iartă. O zi de neatenție a anulat o viață de activitate și o cale lactee de vise. Nu voi uita niciodată momentele acelea. Era bun prieten cu doctorița lui. Vreți să mergeți la spital? Nu! Nu vreau să fiu
CUM SE VEDE TOAMNA ... PRINTRE BUCLE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 by http://confluente.ro/Cum_se_vede_toamnaa_printre_bucle.html [Corola-blog/BlogPost/348980_a_350309]
-
unde îi este barbă. La slujbă, deoarece ajunse cu o foarte mică întârziere, ceilalți salariați erau deja la locurile lor, iar solicitanții erau ocupați cu lipitul timbrelor și număratul mărunțișului... Faptul că reb Fisel nu avea barbă trecu neremarcat. Totuși, tensiunea îi macina nervii. Reb Fisel era o figură respectabilă în cartier, era apreciat la lucru, la sinagogă și la școală unde învățau copiii lui. Lumea avea să sesizeze, să comenteze, să condamne! La ora zece, în pauză de ceai, reb
SCHIŢE UMORISTICE (19) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1420107543.html [Corola-blog/BlogPost/372836_a_374165]
-
câteva însemnări cu creionul, probabil ale medicului închisorii. Ele consemnează înrăutățirea stării sănătății lui Mircea Vulcănescu, în trupul căruia tuberculoza (în primul rând) va face ravagii pe tot parcursul detenției pînă la moartea survenită în 1952. Aceste însemnări medicale sunt: , Tensiunea 17 1/2 - 10, slăbire progresivă - a pierdut 40 de kg, stare de debilitate extremă, tremurături ale degetelor, exoftalmie, tahicardie - puls 90 în repaos. Necesită examen metabolism bazal, regim adecvat". Nimic oficial decât aceste însemnări pe un colț de pagină
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
secolului XX și a începutului de secol XXI. De asemenea, dialogul între cultură și religie va fi privilegiat ca temă de reflecție și dezbatere. Cultura română modernă s-a născut din apelul la modernitate și s-a dezvoltat apoi în tensiunea polară dintre modernitate și tradiție. A fost această tensiune benefică, genuină, a dus la rezultate notabile, la o anumită identitate culturală sau nu? Mai este astăzi această tensiune reală, efectivă, mai există în cultura română un ferment al tradiției? Și
Cornova ca revelator al satului românesc şi al monografiei by http://www.zilesinopti.ro/articole/938/cornova-ca-revelator-al-satului-romanesc-si-al-monografiei [Corola-blog/BlogPost/99878_a_101170]
-
asemenea, dialogul între cultură și religie va fi privilegiat ca temă de reflecție și dezbatere. Cultura română modernă s-a născut din apelul la modernitate și s-a dezvoltat apoi în tensiunea polară dintre modernitate și tradiție. A fost această tensiune benefică, genuină, a dus la rezultate notabile, la o anumită identitate culturală sau nu? Mai este astăzi această tensiune reală, efectivă, mai există în cultura română un ferment al tradiției? Și ce ar putea să însemne în contextul postmodernității, secularizant
Cornova ca revelator al satului românesc şi al monografiei by http://www.zilesinopti.ro/articole/938/cornova-ca-revelator-al-satului-romanesc-si-al-monografiei [Corola-blog/BlogPost/99878_a_101170]
-
a născut din apelul la modernitate și s-a dezvoltat apoi în tensiunea polară dintre modernitate și tradiție. A fost această tensiune benefică, genuină, a dus la rezultate notabile, la o anumită identitate culturală sau nu? Mai este astăzi această tensiune reală, efectivă, mai există în cultura română un ferment al tradiției? Și ce ar putea să însemne în contextul postmodernității, secularizant și globalizant, apelul la tradiție? Vor fi abordate teme diverse de istoria culturii, a civilizației, de istorie a constituirii
Cornova ca revelator al satului românesc şi al monografiei by http://www.zilesinopti.ro/articole/938/cornova-ca-revelator-al-satului-romanesc-si-al-monografiei [Corola-blog/BlogPost/99878_a_101170]
-
mijloace concrete, consultându-ne periodic, cu convingerea că nici o situație dificilă nu este menită să dureze în mod iremediabil și că, datorită atitudinii de deschidere către dialog și a schimbului periodic de informații, pot fi găsite soluții satisfăcătoare pentru aplanarea tensiunilor și pentru a ajunge la o soluție echitabilă în problemele concrete. Trebuie să consolidăm acest proces, pentru că adevărul plenar al credinței să devină un patrimoniu comun, împărtășit și de unii și de ceilalți, capabili să creeze o conviețuire cu adevărat
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
multe dintre temerile unor analiști de talia lui S. P. Huntington, referitoare la obstacolele cultural-religioase ce ar împiedica unificarea Europei. Acțiunile puterii seculare și inițiativele Bisericii Ortodoxe Române au urmărit, între altele, să contracareze orice tentativă semnificativă de transformare a tensiunilor interetnice și interconfesionale în conflicte interne. Diversitatea religioasă, precum și faptul că segmentul ortodox acoperă aproximativ 86% din populație ar fi putut constitui un aspect ce ar fi fost posibil să afecteze securitatea națională. Însă puternică tradiție de toleranță a Bisericii
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
stabil de valori moral-religioase, contribuie în mod esențial la transformarea României în factor de stabilitate regională. Factorul religios are, totuși, anumite trăsături care vor ramâne în atenția analiștilor de securitate din țara noastră. Activitatea sectelor nerecunoscute oficial, prozelitismul agresiv, combinarea tensiunilor economice si etno-culturale cu cele religioase, pot afecta starea de securitate internă; de asemenea, anumite tensiuni etno-religioase din cadrul comunităților românești aflate în proximitatea frontierelor noastre pot pune în pericol, în unele situații, siguranța națională sau afecta credibilitatea externă a României
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
Factorul religios are, totuși, anumite trăsături care vor ramâne în atenția analiștilor de securitate din țara noastră. Activitatea sectelor nerecunoscute oficial, prozelitismul agresiv, combinarea tensiunilor economice si etno-culturale cu cele religioase, pot afecta starea de securitate internă; de asemenea, anumite tensiuni etno-religioase din cadrul comunităților românești aflate în proximitatea frontierelor noastre pot pune în pericol, în unele situații, siguranța națională sau afecta credibilitatea externă a României. Pe de altă parte, edificarea și promovarea unui model înnoit de valori moral-religioase, după decenii de
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
general, să nu se implice în luptele politicianiste, fapt probat și de suportul popular acordat, în special Biserica Ortodoxă Română. Acțiunile puterii seculare și inițiativele Bisericii Ortodoxe Române au urmărit, între altele, să contracareze orice tentativă semnificativă de transformare a tensiunilor inter-etnice și interconfesionale în conflicte interne. Biserica Ortodoxă Ronă are astfel o contribuție însemnată la transformarea României în spațiu internațional de stabilitate și securitate. Patriarhia Română are un aport notabil și în susținerea integrării, desfășurând demersuri istorice, de felul strânsei
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
Patriarhia Română are un aport notabil și în susținerea integrării, desfășurând demersuri istorice, de felul strânsei cooperări cu Biserica Catolică. Relațiile speciale de colaborare ecumenică cu Vaticanul se înscriu în această direcție. Totuși, activitatea sectelor nerecunoscute legal, misionarismul agresiv, combinarea tensiunilor economice și etno - culturale cu cele religioase pot afecta dinamica mediului intern de securitate; de asemenea, anumite tensiuni etno-religioase din cadrul comunităților românești aflate în proximitatea frontierelor noastre pot pune în pericol, în unele situatii, siguranța națională sau afecta credibilitatea externă
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
Biserica Catolică. Relațiile speciale de colaborare ecumenică cu Vaticanul se înscriu în această direcție. Totuși, activitatea sectelor nerecunoscute legal, misionarismul agresiv, combinarea tensiunilor economice și etno - culturale cu cele religioase pot afecta dinamica mediului intern de securitate; de asemenea, anumite tensiuni etno-religioase din cadrul comunităților românești aflate în proximitatea frontierelor noastre pot pune în pericol, în unele situatii, siguranța națională sau afecta credibilitatea externă a României. Rezumat Studiul de față dorește să scoată în evidență rolul și importanța colaborării și a conlucrării
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
în acela al reflecției aplicate este necesară o conceptualizare a mesajului și comunicării. În acest sens, se impune regândirea rolului explicitului și implicitului în discursul prin care are loc organizarea conceptuală a experienței trăite, în structurarea cogitativă a materialului cognitiv. Tensiunea dintre implicit și explicit stă la baza a ceea ce, în perimetrul intersubiectivității limbajuale numită comunicare, acționează ca mesaj. Comunicarea se profilează ca fundal pe care pentru a deveni evident se proiectează holografic mesajul. Realitatea este comunicare, esența ei o constituie
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
proiectează holografic mesajul. Realitatea este comunicare, esența ei o constituie mesajul. Fiecare comunicare angajează un mesaj. Stă în conținutul ideii de om megaconceptul de mesaj. Însuși omul este un mesaj. Cunoașterea de sine reprezintă drumul către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
de mesaj. Însuși omul este un mesaj. Cunoașterea de sine reprezintă drumul către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
identității în diferențe. Comunicarea reprezintă locul identității ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și comunicare are ca reper central tensiunea între act și fapt: actul de semnificare și faptul de comprehensiune. Modul în care se va ajunge la faptul comprehensiunii este comandat de actul prin care se dă sau se lasă a se înțelege. Elementele modului reprezintă evenimente ale raționalității
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
brutal, blocat de sentimentul remușcării și Florin Toma în invățătorul satului, Gheorghe, onest și integru. Rezultă un altfel de Caragiale, fără zâmbete, lucru care merită apreciat, un spectacol de mare autenticitate, ce conține profunde semnificații etern umane, stări, emoții, încrâncenări, tensiuni și, în același timp, de o monumentală claritate, dezvoltând în ambianța rustică, o adevărată tragedie a destinului, asemenea fatum-ului antic implacabil. În concluzie, o realizare certă a teatrului gălățean, ''vinovat'' de aceasta fiind Adi CARAULEANU. Oricum, promitem ca în
NĂPASTA-UN ALTFEL DE TEATRU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Napasta_un_altfel_de_teatru_pompiliu_comsa_1357298825.html [Corola-blog/BlogPost/345196_a_346525]
-
închid, studiu pe care intenționa să-l realizeze Sorin Ullea. În 2001 prezintă la Sorbona la al XX-lea Congres de studii bizantine comunicarea The interior space of Hagia Sophia at Constantinople, prima construcție bizantină, în care analizează rolul complexelor „tensiuni spațiale”: longitudinale, transversale, verticale, diagonale din acest monument, tensiuni care toate împreună fac ca spațiul interior să nu fie niciodată static ci în continuă mișcare. Iar gigantica interacțiune a tensiunilor spațiale e sprijinită și de o activă și rafinată fenestrație
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Ullea. În 2001 prezintă la Sorbona la al XX-lea Congres de studii bizantine comunicarea The interior space of Hagia Sophia at Constantinople, prima construcție bizantină, în care analizează rolul complexelor „tensiuni spațiale”: longitudinale, transversale, verticale, diagonale din acest monument, tensiuni care toate împreună fac ca spațiul interior să nu fie niciodată static ci în continuă mișcare. Iar gigantica interacțiune a tensiunilor spațiale e sprijinită și de o activă și rafinată fenestrație împreună cu vasta, joasa, fără pondere, a cupolei ce pare
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
at Constantinople, prima construcție bizantină, în care analizează rolul complexelor „tensiuni spațiale”: longitudinale, transversale, verticale, diagonale din acest monument, tensiuni care toate împreună fac ca spațiul interior să nu fie niciodată static ci în continuă mișcare. Iar gigantica interacțiune a tensiunilor spațiale e sprijinită și de o activă și rafinată fenestrație împreună cu vasta, joasa, fără pondere, a cupolei ce pare că plutește peste un cerc de lumină creat de cele 40 de ferestre ample și foarte apropiate de sub ea. „Un spațiu
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
îi prinse din nou între buze mugurii sânilor, mișcându-și agale degetele pe tot corpul ei, până a ajuns cu ele în dreptul triunghiului umezit de dorințe și înfierbântări, unde, cu mângâieri ușoare peste ridicătura de deasupra petecuțului șaten, făcea ca tensiunea în corpul fetei să crească și mai tare, când flăcăul în mișcarea dinamică a celor două corpuri, ce tot încercau să-și armonizeze ritmul, se juca cu vârful degetelor în umezeala călduță. Sfârcurile fetei erau ca niște coloane mândre și
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391253894.html [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
tânărul se află în căutarea propriei identități. Din dorința de a fi unic, de a se face remarcat, el acordă o grijă mai mare propriei persoane și încearcă să se evidențieze ori de câte ori are prilejul și ocazia. Pe plan psihologic, apar tensiuni, conflicte, dizarmonii. Fiecare tânăr în parte evoluează într-un anumit mod, sub influența unor factori precum anturajul, mediul socio-educațional etc. Profesorul de religie - model pentru „ucenicii“ săi și posibil mediator pentru elevii săi Adolescentul este la vârsta în care începe
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… by http://uzp.org.ro/profesorul-de-religie-un-model-de-conduita-pentru-ucenicii-sai-si-un-mediator-in-scoala-in-care-isi-desfasoara-activitatea/ [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
soțul său. Începea să nu-l mai creadă. Prea multe lucruri contribuia la îndoiala sa referitoare la onestitatea lui. De la data când avu loc această convorbire trecură cam două săptămâni. În casa senatorului și profesoarei Zbihli se simțea apăsarea unei tensiuni acumulată în timp, însă amândoi făceau eforturi vădite de a o ascunde sau măcar să o minimalizeze. Într-o zi Georgeta voia neapărat să se întâlnească cu soțul său, să plece împreună la țară să-și vadă mama care era foarte
ROMAN. CAPITOLUL SAPTESPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454999698.html [Corola-blog/BlogPost/362419_a_363748]