1,418 matches
-
Ordine Oculta sunt puși la stâlpul infamiei într-o lume în care România este un spațiu sacru de iubire și credința. Citind versurile românești patriotice ale domnului Virgil Ciucă mi-am amintit că marele poet Aron Cotruș - din aceeași serie tipologica - au fost elaborate de asemenea în sudul luxuriant al Statelor Unite. Pentru istoria literară, o asemenea expansiune strălucită nu e decât un certificat de performanță în plus. Aureliu Goci Publicată în revista “Bucureștiul literar și artistic” Anul V nr 11( 50
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
Leontescu spune că „religiozitatea și misticismul lui Ticu Leontescu și ale poemelor sale sunt definite foarte exact de ceea ce se înțelege prin minimalism” dar și |constată abandonarea formalismului, dat de modernitatea, eventual postmodernitatea unui asemenea discurs și de originalitatea lui tipologică.” Mergând pe aceste criterii intervine întrebarea de ce ar fi un poet religios, original? Ce s-ar mai putea inventa după Psalmii lui Arghezi sau Rugăciunea lui Eminescu sau Lumina lină a lui Ioan Alexandru? Între a te ruga lui Dumnezeu
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1430203815.html [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]
-
sunt în mare parte istorii trăite direct sau indirect. Pe această coordonată, Jean Băileșteanu este un Sadoveanu al Olteniei de sud. Pe o a doua coordonată: în background-ul epicii sale, se află întotdeauna o filosofie, o înțelepciune de viață. Tipologic vorbind, filosofia existențială a eroilor lui Jean Băileșteanu este una în linia lui Albert Camus. Fundamentalmente, Jean Băileșteanu este un povestitor care gândește existența. Prin istoriile relatate meditează la sensul lumii. Înseși istoriile prezentate dau semnificație vieții. Eul narativ și
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
de nepătruns. Aici întâlnim două din figurile emblematice ale cărții: călugărița Teodora (Rozariul cuvioasei Teodora) și Ioan (Celălalt Ioan). Așadar, în cronotopul lumii de azi evoluează personaje diverse, bine conturate, inconfundabile și, totuși, susceptible de încadrări, de ierarhizări - din unghi tipologic, ori axiologic. Fiindcă autorul, asumându-și, cu discreție, rolul de rezoneur, de arhi-personaj, nu se mulțumește, nu se poate mulțumi, cu analiza artistică a contingenței și aparenței, ci caută, dincolo de chipuri, condiția umană, tragică, în esența ei, și inepuizabilă pentru
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448732634.html [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
și trei volume de versuri a abordat din nou cea mai complexă subspecie a prozei - narațiunea fantastică - mai întâi cu povestiri („Globul de cristal”, ed. Anamarol, București) iar acum, cu romanul „Contele de Madeira”, un text complex, de o diversitate tipologică, cu straturi istorice alternative, pornind de la o perspectivă socială și până la inserții de miraculos, divagații esoterice, autocomentariu reflexiv, ironic și digresiuni sarcastice. Nici vorbă de apropierea de basmul popular și nici de proza fantasmagorică a lui Caragiale-Tatăl sau a lui
ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
și trei volume de versuri a abordat din nou cea mai complexă subspecie a prozei - narațiunea fantastică - mai întâi cu povestiri („Globul de cristal”, ed. Anamarol, București) iar acum, cu romanul „Contele de Madeira”, un text complex, de o diversitate tipologică, cu straturi istorice alternative, pornind de la o perspectivă socială și până la inserții de miraculos, divagații esoterice, autocomentariu reflexiv, ironic și digresiuni sarcastice.Nici vorbă de apropierea de basmul popular și nici de proza fantasmagorică a lui Caragiale-Tatăl sau a lui
ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
Kavafis venind de pe un meridian exotic,la confluența Levantului cu anticile civilizației,pentru marele poet grec edenul este o insulă sau o călătorie.In versul lui simți gustul esențelor tari,a formelor imateriale rămase străvezii în văzdu, așa cum ne închipuim tipologic grădina biblică a edenului.Religia și experiența trăită devine la el o rațiune a vieții.Acest fapt îl vedem în poemul său Itaca unde insula lui Ulise capătă valoarea edenului,altfel decât în mitul Homeric.Ea este pretextul care în
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_poetic_european.html [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
pentru acest dicționar”, a declarat Mihai Cimpoi. icționarul îl prezintă pe Eminescu sub toate aspectele personalității cuprinzând prezentarea operei ca atare, în jur de 430 de poeme analizate, publicistica, dramaturgia, proza, un portret sinteză, o analiză a poetului sub aspect tipologic dat fiind faptul că, așa cum a declarat autorul cărții, poetul aparține atît clasicismului cît și romantismului, barocului și simbolismului, receptarea națională și universală, o prezentare a tuturor eminescologilor din lume care au scris lucrări fundamentale, respectiv 108, a personalităților care
DICŢIONARUL ENCICLOPEDIC MIHAI EMINESCU A FOST LANSAT LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Dictionarul_enciclopedic_miha_rodica_elena_lupu_1360472837.html [Corola-blog/BlogPost/351857_a_353186]
-
confirmative, revelatoare. Mișcarea ideilor o asigură observațiile proaspete și reflecțiile paradoxiste, adică surprinzătoare și de profunzime. Mobilitatea și atenția la ceea ce este semnificativ sunt cele două caracteristici ale figurii spiritului creator ce se face vizibil. În acest cadru se înscrie tipologic și recentul fotojurnal instantaneu al lui Florentin Smarandache: „În Vestul Nesălbatic” (Craiova, Editura Sitech, 2013). Jurnalul consemnează călătorii în fostul „Vest Sălbatic”. Peste vechea imagine se suprapune noul profil de Vest modern, cultivat, civilizat, umanizat: un „Vest Nesălbatic”. Motivele de
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-in-vestul-nesalbatic-fotojurnal-paradoxist-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339564_a_340893]
-
poate fi redusă la două spații esențialmente distincte. Este vorba despre spațiul nord-american și cel european. Cele două tipologii generează sisteme particulare de relaționare a politicului la viața religioasă și a ambelor la ansamblul societății civile. Relația stat - biserică este, tipologic vorbind, distinctă într-un stat nord-american, față de unul european. Există tradiții distincte, există mentalități diferite, iar toate acestea nu pot fi judecate uniform sub specia aceluiași concept de „libertate religioasă”. Există o dezbatere perenă a filozofiei politice legată de relația
PR. DR. NICOLAE RUSU, REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DINTRE STAT ŞI BISERICĂ LA ROMÂNI, EDITURA “ANDREIANA”, SIBIU – 2015, 406 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembri by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448007038.html [Corola-blog/BlogPost/353267_a_354596]
-
Kavafis venind de pe un meridian exotic,la confluența Levantului cu anticile civilizației,pentru marele poet grec edenul este o insulă sau o călătorie.In versul lui simți gustul esențelor tari,a formelor imateriale rămase străvezii în văzdu, așa cum ne închipuim tipologic grădina biblică a edenului.Religia și experiența trăită devine la el o rațiune a vieții.Acest fapt îl vedem în poemul său Itaca unde insula lui Ulise capătă valoarea edenului,altfel decât în mitul Homeric.Ea este pretextul care în
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408249391.html [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
dat în floare în regatul absurdului care-și are parcă dintotdeauna sălaș privilegiat în România...» (p. 140 sqq.). Cele o sută de pagini de Epigrame (1, pp. 17 - 122) ivite „imediat“ după binevenita-i „autoprefață“ teoretizatoare „voltaicizează“ și, totodată, încorolează tipologic specia „în manieră absurdă“ prin: (1) catrenele satirizării politicianismului/ demagogiei și a(le) paradoxurilor politic-absurde („cu dictatori“), a istoricilor puși în slujba „scursorilor din imperii“ încă foarte active în strămoșeasca-ne Dacie, sau puși („neag-djuvarian“) în slujba politicului, a „mass-mediei
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
Kavafis venind de pe un meridian exotic,la confluența Levantului cu anticile civilizației,pentru marele poet grec edenul este o insulă sau o călătorie.In versul lui simți gustul esențelor tari,a formelor imateriale rămase străvezii în văzdu, așa cum ne închipuim tipologic grădina biblică a edenului.Religia și experiența trăită devine la el o rațiune a vieții.Acest fapt îl vedem în poemul său Itaca unde insula lui Ulise capătă valoarea edenului,altfel decât în mitul Homeric.Ea este pretextul care în
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_p_al_florin_tene_1367552775.html [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]
-
confirmative, revelatoare. Mișcarea ideilor o asigură observațiile proaspete și reflecțiile paradoxiste, adică surprinzătoare și de profunzime. Mobilitatea și atenția la ceea ce este semnificativ sunt cele două caracteristici ale figurii spiritului creator ce se face vizibil. În acest cadru se înscrie tipologic și recentul fotojurnal instantaneu al lui Florentin Smarandache: „În Vestul Sălbatic” (Craiova, Editura Sitech, 2013). Jurnalul consemnează călătorii în fostul „Vest Sălbatic”. Peste vechea imagine se suprapune noul profil de Vest modern, cultivat, civilizat, umanizat: un „Vest Nesălbatic”. Motivele de
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-in-vestul-nesalbatic-fotojurnal-paradoxist-de-stefan-vladutescu-2/ [Corola-blog/BlogPost/339530_a_340859]
-
și spirituale, inclusiv și în domeniul costumului, poartă amprenta structurii demografice a zonei etnografice concrete. Aceste mici deosebiri se referă la croiala, ornamentica, culoarea unor detalii din structura costumului.nsamblul costumului bărbătesc comparativ cu cel femeiesc conține mai putine variante tipologice și este decorat mai redus. Pentru iarnă atât bărbații cât și femeile aveau șube, sumane sau cojoace aproape identice. Voi prezenta pe scurt, elemente vestimentare comune, nelipsite în anotimpurile reci, purtat atât de femei cât și bărbați în toate regiunile
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
poate fi redusă la două spații esențialmente distincte. Este vorba despre spațiul nord-american și cel european. Cele două tipologii generează sisteme particulare de relaționare a politicului la viața religioasă și a ambelor la ansamblul societății civile. Relația stat - biserică este, tipologic vorbind, distinctă într-un stat nord-american, față de unul european. Există tradiții distincte, există mentalități diferite, iar toate acestea nu pot fi judecate uniform sub specia aceluiași concept de „libertate religioasă”. Există o dezbatere perenă a filozofiei politice legată de relația
VORBIREA DESIRE BISERICĂ, STAT ŞI LIBERTATEA RELIGIOASĂ DIN ROMANIA, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_desire_biserica_stat_si_libe_stelian_gombos_1333020154.html [Corola-blog/BlogPost/359736_a_361065]
-
Kavafis venind de pe un meridian exotic, la confluența Levantului cu anticile civilizației,pentru marele poet grec edenul este o insulă sau o călătorie.In versul lui simți gustul esențelor tari, a formelor imateriale rămase străvezii în văzdu, așa cum ne închipuim tipologic grădina biblică a edenului.Religia și experiența trăită devine la el o rațiune a vieții.Acest fapt îl vedem în poemul său Itaca unde insula lui Ulise capătă valoarea edenului,altfel decât în mitul Homeric.Ea este pretextul care în
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_poetic_european_al_secolului_xx.html [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
criticul istoric și literar, Aureliu Goci. Mă aprofundasem cu totul în citit, eram la fraza: (...)”O antologie, se zice că este un „florilegiu”, adică un buchet cu cele mai frumoase flori ale autorilor, care și ei au o mare diversitate tipologică. (...)” „Ce frumos le zice maestru’ Aureliu Goci”! spun în gând, satisfăcută de frumusețea frazei, când, o bufnitură care venea de la bucătărie m-a făcut să tresar ca arsă de pe scaunul de la birou, ca și cum se întâmplase ceva grav. „O, Doamne, ce
FILOZOFIA CARTOFULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1453573117.html [Corola-blog/BlogPost/366141_a_367470]
-
dacă într-adevăr lucrul imposibil aici chiar devine posibil aiurea, așa cum crede Angela Marinescu. În definitiv, critica operează cu noțiuni. (Și, cum știm, noțiunea de câine nu latră.) E greu să conferi corporalitate unei judecăți de valoare. Sau unei etichete tipologice. În confesiuni (sau interviuri) mai merge. Dovadă că destule din replicile Angelei Marinescu sună, cumva, poetic: „Am debutat așa, nicicum. Dar atât mi-amintesc: după debutul cu două poezii în revista „Tribuna”, cam la opt luni după, m-am dus
DEMN DE CONSEMNAT II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Demn_de_consemnat_ii_ioana_voicila_dobre_1349890819.html [Corola-blog/BlogPost/343587_a_344916]
-
un antifrumos estetic, ca florile de mucigai argheziene. De altfel, Gheorghe Andrei Neagu folosește procedee oarecum atipice în creionarea personajelor sale, deoarece renunță la descriere sau narațiune pentru protretul fizic sau moral și recurge la structuri lingvistice lexicale cu valențe tipologice definitorii. De pildă, șarjează cu un fel de neaoșism pentru lumea satului românesc de prin anii ’50-’60, din perioada asaltului politicii comuniste asupra stabilității tradiționale rurale, când țăranul a fost forțat. Oprimat și umilit, ca să renunțe la pământul, boii
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/dumitru_anghel_1462512864.html [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
Au luat parte la acest maraton berlinez 2.200 de arhitecți, într-un program conținând intervenții, expoziții și concursuri, prezidat de gazda casei, Paul Finch, inițiatorul și directorul programului științific. Mulți oaspeți iluștri au fost invitați să intervină pe categorii tipologice, declinând tema anului, O casă pentru fiecare: Peter Cook, Patrick Schumacher, Ole Schereen, Morten Schmidt, Ben Van Berkel, Matthias Sauerbruch și Louisa Hutton, Joyce Wang, Ross Lovegrove și Paul Monaghan, Almut Grüntuch-Ernst, Sigurd Larsen, Jan Liebe și Jürgen Mayer H.
Maratonul Arhitectonic al anului 2016 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105908_a_107200]
-
Valoare estimativă: 35.000 - 45.000 de euro. Arlechin cu chitară a aceluiași artist este o guașă pe hârtie lipită pe carton, care face parte dintr-o întreagă serie dedicată acestui subiect. În cazul arlechinilor lui Iser există o imixtiune tipologică, aceștia fiind asimilați în contextele cele mai ciudate, fie drept Pierrot, în compania Colombinei, fie cântând la mandolină într-o ipostază iberică sau singuri, în apariții puternice, definitorii tipului oferit. Toate aceste abordări ale temei arlechinului explică obsesia pe care
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
luni. Un timp în care ei trebuia să deprindă învățăturile de bază ale Mântuitorului și mai ales, să fie transformați, convertiți. De-a lungul a 12 capitole, Petru Lascău ni-l prezintă pe fiecare apostol, descriindu-i într-o manieră tipologică, personalitatea. Vom face cunoștință cu tipul ucenicului impetuos, exemplificat prin apostolul Petru și cu cel pasionat, reliefat prin apostolul Ioan. Vom vedea mai departe, ce înseamnă să fii numit fiu al tunetului, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Iacov
O CARTE DESPRE CHEMARE SI NASTERE DIN NOU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 by http://confluente.ro/_apostolii_domnului_isus_de_petru_lascau_o_carte_despre_chemare_si_nastere_din_nou.html [Corola-blog/BlogPost/344434_a_345763]
-
sufletele noastre. 2. Pe lângă împărțirile clasice ale teognosiei, spiritualitatea filocalică preferă pe cea care delimitează o cunoaștere trupească sau în trup a lui Dumnezeu, o cunoaștere simțuală și una duhovnicească, cu mult superioară celorlalte două. 3. Cunoașterea naturală, analogică, simbolică, tipologică, realizată prin sesizarea raționalității creației și a înțelesurilor adânci, duhovnicești, ale Sfintei Scripturi, este etapa și treapta premergătoare, absolut necesară pentru theoria sau gnoza duhovnicească. 4. Superioară cunoașterii naturale, cunoașterea duhovnicească este o cunoaștere experimentală, concretă. 5. Legată fundamental de
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Fontaine, Ecaterina Cîmpean se pricepe de minune să „asocieze” fiecărui personaj animalier câte o tipologie umane. Aici, în „Rățușca Thyca” se pot întâlni diverse „caractere” : prietenul devotat până la moarte, visătorul, altruistul, naivul, dar și curiosul, profitorul, parvenitul ori mincinosul. Gama tipologică diversă, „creionată” cu destulă versatilitate emoțională, este o dovadă în plus a unei bogate experiențe de viață, ca reiterare a „întâlnirilor” (în viața reală) cu „personajele” din carte. La început timidă, sensibilă și delicată, fără prea multă încredere în sine
„MORALA UNEI VIEŢI TRĂITE ÎN LUMINA ADEVĂRULUI ŞI A RESPECTULUI FAŢĂ DE OAMENI” SAU „RĂŢUŞCA THYCA” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ecaterina_cimpean_morala_unei_vieti_traite_in_lumina_adevarului_si_a_respectului_fata_de_oameni_sau_ratusca_thyca_.html [Corola-blog/BlogPost/366696_a_368025]