1,607 matches
-
munte, veți găsi un lac al cărui fund n-a fost atins de nimeni și care poartă numele de Tarnița. Leonid IACOB Comănești, 5 august 2014 N.B. Această povestire este o creație personală. A fost scrisă folosindu-mă doar de toponimul geografic "Tarnița" existent în zonă. În rest, totul este rodul imaginației mele. Am făcut această precizare pentru voi, cititorii mei. Referință Bibliografică: Povestea Tarniței / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1313, Anul IV, 05 august 2014. Drepturi de
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
Determinări ritualice și simbolice în Răpotinul Testelor, prezintăRăpotinul testelor, în Oltenia, povestea unei sărbători cu caracter feminin, uitată în mare parte, cu referiri la Cleanov(Dj.), Cujmir (Mh.). Marius Arbănași propune un repertoriu al Ocupațiilor din Podișul Mehedinți reflectate în Toponime, realizat în urma unor repetate campanii de cercetare în teren, dar și a parcurgerii bibliografiei de specialitate. Despre aspecte ale civilizației tradiționale, meșteșuguri, confecționarea unor unelte, circulația de artefacte, găsim informații prețioase la: Dumitru Gălățan Jieț, Traseul transhumant al unei boațe
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
lucrării, reunind onomastice (de cercetători, descoperitori, filosofi / enciclopediști) din antichitate până în zilele noastre (Arhimede, Vitruvius, Strabon, Leonardo da Vinci, Euler, Poncelet, Pelton, Blaga, Eliade, Aurel Bărglăzan ș. a.), concepte (centrală hidroelectică, hidraulică, hidroinformatică, sarcină de aspirație, teoria similitudinii, turație specifică etc.), toponime (Porțile de Fier, Țara Bascilor, Madrid, Slatina-Nera etc.) etc. Spiritul enciclopedic al „întregului“ lucrării Roata de apă - primul motor..., de dr. ing. Iacob I. Voia, îmbogățește și înrăzărește reliefurile din aria cunoașterii epocii contemporane - fie în orizontul metaforic (am în
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495445856.html [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
și publicate în revista «DACIA MAGAZIN»: Pelasga/valaca - limba inscripțiilor de pe Tăblițele de la Tărtăria ? 2003, nr. 5, p. 38; Valaco-pelasgica, limba primilor scribi ai omenirii, 2003, nr. 6; La început a fost cuvântul, 2003, nr. 7, p. 18; Tărtăria - un toponim străvechi, 2003, nr. 8, p. 26; Probleme controversate ale istoriei: Mitul zeului dac, 2004, nr. 9, p. 26-32; Inscripția paleocreștină de la Dierna/Orșova, 2005, nr. 22, p. 59-60; Decebalus, ‘al dacilor rege'', 2006, nr. 33, p. 15-16; «Trofeul Sacru» de pe
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
marele istoric grec Herodot descrie că aici trăiau albocensii una din cele 15 seminții ale dacilor. Acesta ar defileul Dunării, cunoscut în scrierile geografice ca un complex de bazinete și alte defilee în sectorul transversal al văii Dunării. Clisura devenită toponim, se subînțelege Valea Dunării începând de la vărsarea râului Nera în Dunăre până la Orșova. Având caractere geografice distincte în defileul Dunării dar și o importanță strategică deosebită, oamenii de știință au fost atrași în mod insistent și variat în cercetarea acestei
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
în care a pășit providențial Carol I, întemeiatorul STATULUi ROMÂN MODERN,CONTEMPORAN și indivizibil. Urbea s-a dezvoltat, așadar, din timpuri străvechi în apropierea castrului roman Drubeta, și cu mult înainte în dava care, e posibil să fi avut același toponim. Punct strategic, inițial un oraș de răscruce a drumurilor pe uscat și pe apă care duceau în toate punctele cardinale unde viețuiau dacii liberi. În perioada antichității române a devenit primul centru urban din regiune și al treilea din provincia
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării by http://uzp.org.ro/drobeta-turnu-severin-miracolul-de-la-portile-de-fier-ale-dunarii/ [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
5.Ibidem ,p.937-939. 6. I.C.Filitti, art cit, p. 284-290. Interesant este faptul că pe harta lui Szatmary din 1864 aflată la arhivele Statului București , cotă inv 24 - 1965, AVIII-1, în zona dealurilor Ciovârnășani -Ilovăț -est apare Măgura Buliga , Toponim menționat și de C.Pajură în Dicționar geografic și topografic al județului Mehedinți , Tr-Severin ,1947, p. 26. 7 Radu Crețeanu , art.cit p. 939 .Înrudirea dintre Buliga și Duncești este probată de mai multe documente ulterioare ,comentate de unii cercetători
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
în care slujește părintele, Dragoș-Vodă, descălecătorul, ar fi ucis bourul, cu ajutor și sacrificiu din partea Moldei, tovarășa lui de vânătoare din lumea patrupedelor. În pădurea care desparte cele două sate, oamenii locului, cei ai trecutului, au consacrat fapta legendară prin intermediul toponimului "Dealul Căpățânii". În locul acesta, unde oamenii cei de demult, după ce s-au ospătat vânătorește la praznicul voievodal, au îngropat capul nefolositor al fiarei, părintele a înjghebat un ambient romantic pentru răgazul cel necesar trupului și minții, cu o masă și
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Vaca_bourului_sau_in_timp_ce_unii_ign_gheorghe_parlea_1336330959.html [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
bourului, chiar pe locul în care parintele deșira acum ghemul epic. Gândise că era cazul ca puiul de român aflat sub oblăduirea sa educativă să înceapă a-și cunoaște străbunii. Suspectându-și tatăl, cu privire la veridicitatea mobilului care a dat naștere toponimului amintit, fiul îi cere acestuia, insistent și cu gesturi patetice, imperative, să dezgroape capul bourului, ca să aibă dovada că atunci, demult, s-a întâmplat întocmai. Desigur, părintele Romică știa că trebuie să fii foarte precaut în privința felului în care trăiește
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Vaca_bourului_sau_in_timp_ce_unii_ign_gheorghe_parlea_1336330959.html [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
Balcanice, Italice etc. Valahia înseamnă țara Pelasgilor > Belagilor/ Belachilor > Valahilor/ Vlahilor, adică țara Dacoromânilor/ Românilor, cea mai veche țară a Europei, întinsă de la Alpi la Don și Marea Getică/ Neagră, și de dincolo de Carpații Nordici până la Marea Mediterană (Marea Thracică/ Egee). Toponimul Peninsula Balcanică își lămurește semnificatul dintâi în „peninsula Pelasgo-Daco-Thracilor/ Valahilor, adică a Dacoromânilor/ Românilor”; oronimul Munții Balcani desemnează, firește, „munții Pelasgo-Daco-Thracilor/ Valahilor, adică ai Dacoromânilor/ Românilor”. (Istoria religiilor, vol. I, Prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu, Timișoara, Editura „Aethicus”, 2001). - Cuvântul pelasg
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
meargă în Bitinia, Bizanția, Tracia și Macedonia, cu ținuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre și Sciția (adică Dobrogea noastră) și până în Crimeia”. În România, Sfântul Apostol Andrei este socotit ca fiind cel care a propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri. Mărturie stau toponimele din zona Dobrogei, unde a și locuit o vreme. Peștera Sfântului Andrei și Pârâiașul Sfântului Andrei sunt tot atâtea mărturii care dovedesc trecerea Apostolului pe aceste meleaguri. După cucerirea romană din anul 46 d. Hr., Sciția a fost inclusă în
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
Din păcate, nu a mai rămas în Dobriceni decât amintirea schitului Dobriceni de pe moșia voievodului Matei Basarab. Pe locul unde fusese zidit acest schit, acum trei sute de ani, se află o capelă de cimitir ridicată în vremurile mai noi. Două toponime ne amintesc de existența unei moșii și a unui schit care au fost cândva ale Mănăstirii Arnota: „La Metoc”, referitor la lăcașul de cult de odinioară, și „În Țigănie”, toponim care se referă la fosta moșie a lui Matei Basarab
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
o capelă de cimitir ridicată în vremurile mai noi. Două toponime ne amintesc de existența unei moșii și a unui schit care au fost cândva ale Mănăstirii Arnota: „La Metoc”, referitor la lăcașul de cult de odinioară, și „În Țigănie”, toponim care se referă la fosta moșie a lui Matei Basarab, pe care voievodul a așezat robi țigani pentru munca pământului. Chiar dacă a dispărut, schitul Dobriceni atestă continuitatea vieții spirituale la poalele Carpaților, unde au existat schituri și biserici de mir
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
seminții care-i goneau. Că dintre toți călcătorii veniți și plecați aiurea, au mai rămas pe-aici doar câțiva dintre ei și...presupun „specialiștii”, sămânța lor semănată prin băștinașe. O fi fost, nu este exclus, doar istoricii „români” probează cu toponime, hidronime, rămășițe de cuvinte în limba română, dar și cu unele caracteristici antropomorfe „constatate” la populația „românească”. Auzind așa „teorii”, am rămas mut. Și derutat...Unde este „neamul meu cel românesc”? Că eu d-asta am intrat în catedrala Istoriei
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
fără a se insista prea mult pe coordonata istorică, doar atât cât să se creeze atmosfera potrivită epocii, pe fundalul căreia se proiectează viața personală și social-obștească a dascălului Ion Găvănescu și a numeroasei sale familii. Satul oltenesc, Măru Roș, toponim real sau imaginar, este surprins în toată dimensiunea sa istorică, economică și socială. Structura socială ( țărani, negustori, intelectuali ) este ilustrată cu cel puțin un reprezentant tipic pentru fiecare categorie, intelectualitatea (învățătorul și preotul) bucurându-se de o atenție sporită. Obiceiurile
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1491298394.html [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
în Evanghelie poartă nume diferite: Lacul sau Marea Tiberiadei, după denumirea orașului Tiberias (Tiberiada), construit pe malul apusean de către Regele Antipa, Lacul Ghenizaretului sau simplu Ghenisar, după numele Ghinosaur, cum este denumit malul de nord - vest, precum și Lacul Galileii, după toponimul regiunii în care se întinde. Lacul Tiberiadei reprezintă unicul rezervor natural de apă dulce al Palestinei. De n-ar fi el, locuitorii Palestinei ar suferi de sete, iar pământurile ei ar fi sărace și pustii. Când lacul se umple (de
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
sufletul și să ne facă responsabili față de mesajul mântuitor pe care l-am primit de la Sfântul Apostol Andrei. El a propovăduit în Sciția Mică și a întemeiat Biserica noastră românească, și conform izvoarelor scrise și Sfintei Tradiții, dar și conform toponimelor din Dobrogea care îl pomenesc: pârâul Sfântului Apostol Andrei, peștera Sfântului Apostol Andrei, lângă care s-a zidit acum o mănăstire frumoasă, și multe alte lucruri care ne pomenesc de Sfântul Apostol Andrei. Cum era ziua de 30 noiembrie pe
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei by http://uzp.org.ro/45259-2/ [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
obinere a aluminei - Vol III, Comportarea în situația construcțiilor, Editura INCERC, București, 1986 Comunicări științifice mai importante: - Elemente lexicale dacoromâne în limbi ale antichității (mileniile III-I Î.Hs.) - Pitești, 1986 - Limba - mijloc de cunoaștere a preistoriei românilor - Curtea de Argeș, 1985 - Toponime și patronime dacoromâne - Curtea de Argeș, 1985 Cărțile și scrierile lui Alexandru Pele, au început să fie căutate nu numai de intelectualii orădeni ci și de oamenii de specialitate români (și chiar străini) fiind folosite ca materiale de studiu și referință, pentru
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_o_privire_sinopt_george_roca_1372440559.html [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
fără a se insista prea mult pe coordonata istorică, doar atât cât să se creeze atmosfera potrivită epocii, pe fundalul căreia se proiectează viața personală și social-obștească a dascălului Ion Găvănescu și a numeroasei sale familii. Satul oltenesc, Măru Roș, toponim real sau imaginar, este surprins în toată dimensiunea sa istorică, economică și socială. Structura socială ( țărani, negustori, intelectuali ) este ilustrată cu cel puțin un reprezentant tipic pentru fiecare categorie, intelectualitatea (învățătorul și preotul) bucurându-se de o atenție sporită. Obiceiurile
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496606408.html [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
tot sub ocrotirea aceluiași Sfânt-Înaintemergător. Drăgaica mai este numele unui dans vechi popular, de-o vârstă cu dacii, dar și denumirea unei plante erbacee, de cca. 1m. înălțime, cu flori mici, aurii și o mireasmă îmbătătoare de zână. Omonime și toponime descendente din traco-dacul Dragobete: Drag-voievod maramureșan, din sec. XIV. Dragalina, Ion (1860-1916), născut în Caransebeș, general de armată și erou-martir al primului război mondial. Dragfi-familie nobilă transilvană descentă din voievodul Dragoș. Dragomir-Pârcălabul cetății Dâmbovița în sec. XIV. A purtat o
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1424772726.html [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
din care s-a născut așezarea ce mai tarziu va deveni Podgoria Voievodala a Banilor Craiovei” Bineînțeles că nu se putea să lipsească „Povetea numelui” (cap. 2) Între „legendă și adevăr”, autorul citează toate variantele, toate sursele, inclusiv legendele despre toponimul Drăgășani. Adevărul e unul singur, despre care a scris și subsemnatul, în „Actualitatea drăgășăneană”, adevăr consemnat și în lucrări lingvistice, acela că radicalul DRAG, de origine slavă, inseamna PLĂCUT, IUBIT (v. cuvântul DRAGOBETE, sărbătoare ; vresus Valentyn Days. Și uite așa
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1413002969.html [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
numele, fie de Apolo. Interesantă este "geniala" afirmație din DEX, în care "tartar" aparține mitologiei antice, dar are etimologie slavă dar slavii au apărut în istorie în feudalism, deci după apusul antichității. Unii filologi încearcă să ne vitregească de un toponim vechi, poate de la "facerea lumii". Comform mitologiei, Tartar este un "loc de bronz", căruia Poseidon i-a construit porți și unde Uranus și-a închis copiii - ciclopii și titanii. Curios este că Tărtăria se află în apropiere de Zlatna, Călan
DE LA TARA LA TARTARIA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_tripon_1422689151.html [Corola-blog/BlogPost/347877_a_349206]
-
stema Moldovei istorice, din care, evident, face parte regiunea monografiată filologic de către autor. "Sfânt e numele tău, Voloca" (ediția a II-a, Cernăuți, 2012) e numele cărții, iar substanța ei e, în partea majoră, un tratat de lingvistică privind "etimologia toponimelor, hidronimelor și antroponimelor din Nordul Bucovinei", iar în partea secundară (repet, cantitativ catalogată), o sumă de texte, de o mare frumusețe epico-lirică, extrase dintr-o carte a autorului intitulată "Oul pascal sau Mahna lui Mahnă" (Timișoara, 1999), o odă închinată
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Sfant_e_numele_tau_voloca_gheorghe_parlea_1367856884.html [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
împlinit uneltirea asupra victimei, căci din lucrare transpare îngrijorarea autorului pentru "...sângele (...) acestor uitați de neam [nord-bucovinenii], prefăcut în apă". Simte autorul tăișul lamei de cuțit, atunci când află (edific cu două exemple) că în satul bucovinean Pancevo (atenție și la toponimul localității) mai știau a vorbi românește doar două babe, iar într-un alt sat, cei ce primiseră la botez prenumele Ioan deveniseră toți (excepție făcând un Ionică) Ivan. Gheorghe Gorda, prin cartea sa, pune umărul la remontarea edificiului lăsat în
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Sfant_e_numele_tau_voloca_gheorghe_parlea_1367856884.html [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
Zimbru, la sud de cursul Suhurluiului Sec. La 1891, satul Zimbru sau Schitul Zimbru, făcea parte din comuna Bursucani, avea 20 de case, locuitorii fiind foști clăcași 1. Satul Zimbru s-a format, probabil, după ctitorirea Schitului Zimbru, când existau toponimele Dealul și Valea Zimbrului, explicate de tradiția locală prin vânarea unui zimbru 2. Schitul Zimbru a fost ridicat la marginea satului Bursucani, în anul 1793, de către doi călugări, ieromonahii Ioasaf și Aloman, veniți de la Mănăstirea Râșca, județul Suceava, cu sprijinul
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]