10,150 matches
-
venit în gură vorbele... Gabriel lucra de câțiva ani la o firmă de pază și protecție. Avea carte de muncă și salariu minim pe economie. La cât era de econom și fără pretenții de îmbogățire, reușea să‑și asigure un trai apropiat de decență. Cu toate că suportase, în primă instanță, o condamnare, a fost reprimit pe aceeași funcție. La recurs s‑a dovedit nevinovăția sa. Atâta doar că nu a putut să se bucure deplin de libertatea obținută, pentru că proba de nevinovăție
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_1_.html [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
e doar un câine, Care-și apără stăpânul sub mormântu-n care zace. Dacă toți bogații lumii și-ar dărui al lor prisos, Pe pământ ar cade cerul, raiul n-ar mai fi un vis. Între oameni n-ar fi pizmă, traiul n-ar mai fi hidos, Cu Dumnezeu, mână de mână, ne-am plimba prin Paradis. Dacă, în seara de Crăciun, tu ții poarta încuiată, O să mă cațăr peste ea, ca să te colind în tindă. La căsuța cea săracă poarta-i
MAMA, CU MINE ÎN BRAŢE, LA GEAM CÂNTĂ O COLINDĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mama_cu_mine_in_brate_la_geam_canta_o_colinda.html [Corola-blog/BlogPost/350973_a_352302]
-
tendința să prefac totul în poezie”) cu inima să, cu sentimentele sale, o ușurință care aduce în ea sinceritatea și simplitatea rostirii. Poziționarea autoarei este fără echivoc în apărarea valorilor umane, tocmai ea, cea trecută prin „umilință, durerile dezrădăcinării, amărăciunile traiului printre străini, desconsiderarea, disprețul”, dar cu speranța că mântuirea înseamnă „acasă”, acolo unde „patria de cuvinte” acoperă că un cer „patria de pământ”. Versurile sale respira un patriotism curat! Într-o reabilitare a iubirii de neam. Poezia Emiliei Amăriei nu
EMILIA AMARIEI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/Emilia_Amariei.html [Corola-blog/BlogPost/341028_a_342357]
-
state românești sunt oprimați cei care vorbesc limba română; d) constatînd că și în unele țări în care românii noștri s-au stabilit mai demult din secolele anterioare, fie din cauza persecuțiilor politice sau religioase, fie au emigrat în căutarea unui trai mai bun, nu sunt respectate drepturile omului la standarde europene și internaționale, unele chiar în așa-zise citadele ale libertății și democrației, din Europa occidentală; e) avînd în vedere că unii indivizi din etnia țigănească care s-au săturat de
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_daco_roman_geo_stroe_1378263704.html [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
-
veșnică indolență, trândăvea și numai doar la ananghie cerșea. Dacă ceva nu-i convenea, se tânguia în versuri pe care singur le inventa, deplângându-și soarta și cerând îndurare. Uneori îl pândea cu adevărat pornirea ispititoare să adopte felul de trai întocmai cu cel al vreunei dobitoace. Avea însă experiența să-și înfrâneze din răsputeri aceste porniri, scuturând din cap ca un cal nărăvaș. La drumuri lungi, când foamea îi ascuțea simțurile și-și simțea sufletul prăpădindu-se, se amăgea cântând
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
de des Bặtem sặraci și goi din poartặ-n poartặ. Știu cặ pe casa noastrặ legặnat Zặpezi de liniște se cern Eu voi ajunge putred de bogat Sau m-oi plimba cu Dante prin infern. Șanț că un vierme roz de traiul bun Prin merele din hala cu de toate Am și mașina, am uitat sặ-ți spun Merg la servici pe patru roate. Mamặ, ĵți scriu cặ știu că mai aștepți Noi vești din viața mea de pribegie Aici că și la
SCRISOARE MAMEI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1466526288.html [Corola-blog/BlogPost/375366_a_376695]
-
pe propria piele „binefacerile” comunismului. Nu am dori refacerea acelei etape în aceleași condiții. De mai mult de 20 ani ne „refacem” viața în noi și noi tranziții din 4 în 4 ani. Noii „aleși” redefinesc condițiile sociale și de trai. Populația, care are venitul corespunzător, beneficiază de toate libertățile garantate de Legea protecției animalelor. Omul ca și câinele au dreptul la eutanasie, au libertatea să moară de foame iar omul, numai omul, are „dreptul” la un loc de muncă din
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
se practică de foarte mulți ani în țările dezvoltate. Scopul Economiei sociale nu este obținerea de profit, ci oferă societății două valori inestimabile: reciprocitatea și solidaritatea. Proiectele implementate prin programul “Economia socială on-line”, au reușit deja să crească nivelul de trai al grupurilor defavorizate și inserția lor pe piața muncii. Invităm și alte 100 de ONG-uri să aplice la acest proiect, ca să putem lupta împreună pentru o societate în care grupurile vulnerabile să fie protejate și sprijinite să muncească în
Încă 100 de ONG-uri româneşti pot obţine granturi în valoare de 42.000 de Euro by http://uzp.org.ro/inca-100-de-ong-uri-romanesti-pot-obtine-granturi-in-valoare-de-42-000-de-euro/ [Corola-blog/BlogPost/92882_a_94174]
-
a urmat ciclul doi. În 1957 a ajuns la Zlatna, pentru a urma cursurile Școlii Profesionale de Mineri. „Am plecat din Bucovina încă din 1955, datorită unor lipsuri provocate de părinții mei, care nu-mi asigurau strictul necesar pentru un trai decent. Da, la Scoala Profesională de Mineri din Zlatna am ajuns după un periplu prin Ploiești și Valea Călugăreasca. Inițial voiam să ajung la unchiul meu din Turda, însă am întâlnit un grup de elevi ai școlii profesionale din Zlatna
POETUL MIHAI LEONTE A ÎMPLINIT 75 ANI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1454709750.html [Corola-blog/BlogPost/354023_a_355352]
-
pe frunte! ne mâi în turmă fără de urmă 'necați în zoi de oaie ne pierzi din poală slăvită boală - Nordul - din frig dă-n puroaie venim șchiopătând trei lumi înghițind - Sisiful din tine se miră: crai fii de scai lehamite trai urdoarea din clipă admiră tot zdrăngănești și măsluiești pendule pentru punte: n-ai legături decât cu furi sfruntați fără de frunte... zeu impostor mințind de zor arca făr' de busolă - și eșuând fără comând în colburi - alveolă... brav asasin sughiț de-
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1464129585.html [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
ne gospodărim și astfel, să ne administrăm Țara scăpându-ne de grija investițiilor atât de costisitoare dar necesare exploatării bogățiilor minerale și a gazelor de șist recunoscute ca fiind extrem de toxice pentru mediu? Măi să fie, dar de un asemenea trai pe vătrai lipsit de griji pe care să le preia străinătatea cu ajutorul și sacrificiu patriotic al politicienilor nu am putea beneficia și noi ăștilalți, apoliticii? Nu de mult, în timp ce mă zbuciumam pentru a găsi ceva de făcut în scop de
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1461537123.html [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
săi. Întotdeauna mijlocea pentru popor în fața lui Dumnezeu și a trăit mereu cu valorile Lui, promovându-le până în ultima clipă a vieții sale. Doamne, ajută conducătorilor contemporani și politicienilor noștri și nouă, tuturor, să trăim și să alegem modul de trai ale acelora care au luptat pentru binele întregului popor și au ținut vie flacăra credinței știind că fără Dumnezeu nu se poate realiza nimic statornic pe acest pământ! Un alt exemplu elocvent de credință în Dumnezeu este împărăteasa Estera. Modestă
SĂ AVEM O INIMĂ NOUĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Marina_glodici_sa_avem_o_in_marina_glodici_1391395313.html [Corola-blog/BlogPost/352791_a_354120]
-
strălucitoare, aici trăind drama dezrădăcinării și a adaptării umilitoare. Alții, încărcați cu tot mai multă ură, conștienți că un război nu-i avantajează, au pus și pun la cale tot felul de lovituri în coastele țărilor cu un nivel de trai ridicat. Lovituri, pe care le numim, generic, „acte teroriste”. Teroriștii, mulți proveniți chiar din sânul țărilor civilizate (sic!), profită de incultura indivizilor rămași în afara evoluției firești, incitând la violență și răzbunare. Autorii acestor atacuri fac din aceste carnagii, un titlu
TABLETA DE WEEKEND (147): DEBALANSAREA TERREI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1459107739.html [Corola-blog/BlogPost/384655_a_385984]
-
furnizoare de terorism, au fost create în mod artificial. De aici interminabilile conflicte interetnice, multe întreținute premeditat, pentru a putea fi jefuite mai ușor. Dacă dictatorii și „aleșii” din acele țări și-ar fi adus popoarele la un nivel de trai cât de cât asemănător cu Europa, nu aveam acum parte de tragedii peste tragedii. Așa cum a procedat unchiul Sam cu mai toate țările din lumea nouă. Urmează asimilarea Cubei! S-a produs o debalansare la nivel planetar. Efectele sunt imprevizibile
TABLETA DE WEEKEND (147): DEBALANSAREA TERREI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1459107739.html [Corola-blog/BlogPost/384655_a_385984]
-
de a ne alege singuri destinul. Nu întotdeauna, am făcut-o corect. Acum, după faptă, și răsplată! Totul se plătește! Omenirea, în ansamblul ei, are o singură șansă. Aducerea rapidă (20-30 de ani) a acelor zone la un nivel de trai mulțumitor pe principiul chinezesc milenar: Nu-i dai omului peștele, ci îl înveți cum să-l pescuiască! N.B. Oamenii nu se împart pe rase, religii, studii, sex ..., ci în buni, răi, iar cei mai mulți așa și-așa! Cei mai periculoși sunt
TABLETA DE WEEKEND (147): DEBALANSAREA TERREI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1459107739.html [Corola-blog/BlogPost/384655_a_385984]
-
bușești, să țipi când ești lovit.... Am avut norocul (sau ghinionul?) că nici părintele Băluță nu era în curtea bisericii să ne miluiască dumnealui cu vreun sfânt de strujan. Plecată cu treburi era și coana moașă (soția domnului Arsu), așa că... trai pe plai! Nici pe șosea nu se vedea picior de gospodar, prașila fiind în toi. Numai condiții prielnice pentru tărbacă în aer liber. Adică, erau îndeplinite condițiile de realizare a visului oricărui copil să se joace neîngrădit în acel rai
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
sau morminte, Printre pomi în floare sau cruci mucegăite, Împarați ai clipei sau suflete spoite... S-au deschis in față-mi tainicele porți. Se-aștern înainte-mi mii și mii de morți Care luând răsplată,jalnic tânguiesc Visul dat risipei - traiul omenesc. Țipete prelungi adânc mă înfioară, Râsete și plângeri,răcnete de fiară... Mă așteaptă văd și-o prietenă veche : Zeea Libitina cea fără pereche În Olymp și-n Tartar și chiar pe pământ, Între ce-i demonic,între ce e
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_vai_de_lumina_cruti_cristian_1385687625.html [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
tăiem. - Lasă Gheorghe, că ne răsplătește și el săracul, pentru cât l-am hrănit! Ce să-i faci? Așa e rânduiala pe lumea asta, omule! Sănătoși să fim noi și-om mai crește și alți porci, că uite, ne ducem traiul de pe urma lor. De unde bani să cumperi totul de la magazin? Și apoi, ăia le dau să mănânce tot felul de chimicale să-i îngrașe repede. Animalele noastre mănâncă cereale și hrană curată, bio. Noi mâncăm sănătos, nu muncim degeaba. - Așa o
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
favorabile de piață. Pe parcursul celor cinci zile ale Tîrgului au continuat proiectele deja tradiționale: a fost organizată finala zonală a Concursului Național de Lectură ”Mircea Nedelciu”, concurs cîștigat acum de: l. Marius-Alexandtu Teodorescu (Liceul de Informatică ”T. Popoviciu” Cluj-Napoca), 2. Trai Marton (Liceul de Informatică ”T. Popoviciu” Cluj-Bapoca), 3. Mădălina-Ștefania Șinca (Liceul Teoretic ”A. Iancu” Cluj-Napoca). Ocupantul locului 1va participa la finala națională a concursului, care va avea loc în cadrul ediției a XXI-a a Tîrgului Internațional GAUDEAMUS - Carte de Învățătură
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/tirgul-gaudeamus-la-final/ [Corola-blog/BlogPost/93655_a_94947]
-
rezonabilă. Acum, după douăzeci și de ani de promisiuni și propagandă mincinoasă, aleșii justifică faptul că tranziția a creat această stare deplorabilă în care se află țara, și că dumnealor au făcut tot ce este posibil ca să îmbunătățească nivelul de trai. Nici de formula “îmbunătățirea nivelul de trai” care devenise o lozincă obsesivă nu s-au lepădat. Dar „ei” nu s-au lepădat nici de foștii securiști care prin trecutul lor pătează imaginea unei națiuni, care dacă o privim prin categoria
LA PRORĂ CEAŢĂ DENSĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/La_prora_ceata_densa_rodica_elena_lupu_1344708884.html [Corola-blog/BlogPost/360045_a_361374]
-
de promisiuni și propagandă mincinoasă, aleșii justifică faptul că tranziția a creat această stare deplorabilă în care se află țara, și că dumnealor au făcut tot ce este posibil ca să îmbunătățească nivelul de trai. Nici de formula “îmbunătățirea nivelul de trai” care devenise o lozincă obsesivă nu s-au lepădat. Dar „ei” nu s-au lepădat nici de foștii securiști care prin trecutul lor pătează imaginea unei națiuni, care dacă o privim prin categoria de oameni, în nobilul înțeles al cuvântului
LA PRORĂ CEAŢĂ DENSĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/La_prora_ceata_densa_rodica_elena_lupu_1344708884.html [Corola-blog/BlogPost/360045_a_361374]
-
mai rigidă, predispusă bârfei cu vecinele de bloc și un tată căruia îi plăcea mult păhărelul și scandalurile se țineau lanț, au făcut-o să se simtă oarecum stingheră în propria familie. Curând a venit timpul despărțirii de familie și traiului pe cont propriu. Conflictul între generații nu a întârziat să apară și să-i îndepărteze și mai mult pe copii de părinți. Desprinderea de familie nu a fost, însă, cel mai fericit eveniment din viața Danei. În noua ei adresă
LANSARE DE CARTE A EDITURII SEMĂNĂTORUL LA GALAŢI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_a_editurii_se_cristea_aurora_1385927921.html [Corola-blog/BlogPost/344452_a_345781]
-
Articolele Autorului Rău îmi pare, rău, femeie, Niciun ban nu dau pe tine! Prea ai devenit atee. Du-te! Pleacă-n țări străine! Fă-te slugă și muncește, În țara asta nu ai loc! Du-te și te chinuește; E traiul astăzi greu la bloc. Roab-ai fost mereu în țară; Griji ai dus atâtea-n spate! Te-am mințit, a câta oară? Noi cei sfinți, plini de păcate. Eu nu te cumpăr pe doi bani Și nici pe gratis nu te
TU, EVA MEA, CUM AI PUTUT? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Si_ce_daca_bate_toaca_.html [Corola-blog/BlogPost/364658_a_365987]
-
avem un copil mic, suntem amândoi cu studii superioare, eu psiholog, el lucrează în IT. Cu alte cuvinte, suntem undeva în media celor care pleacă din România, nu suntem nici muncitori necalificați, dar nici studenți la Oxford. Ne permitem un trai mai mult decât decent, dar nu suntem bogați. Am plecat din România acum 5 ani și ceva, dar cred că aproape în fiecare zi am avut discuția cu „Oare nu ar fi mai bine totuși să ne întoarcem acasă?”. Am
Ce ne leagă atât de tare de România?! Suntem de 5 ani plecați în străinătate și zilnic ne întrebăm dacă nu e mai bine să ne întoarcem acasă by https://republica.ro/ce-ne-leaga-atat-de-tare-de-romania-suntem-de-5-ani-plecati-in-strainatate-si-zilnic-ne-intrebam-daca [Corola-blog/BlogPost/338379_a_339708]
-
pe scurt, dilema noastră: Să încep cu problema cea mai spinoasă: banii. La momentul actual câștigăm aici mai mult decât am putea câștiga în România, însă și costurile vieții sunt altele. Raportat la cheltuielile lunare, cred că nivelul nostru de trai ar fi același și în România. Problema în România este siguranța salariului în noul context economic și cum poți dispune de el. Când a venit guvernul Cioloș ne decisesem pentru prima dată: „Gata, mergem acasă. Lucrurile încep să se schimbe
Ce ne leagă atât de tare de România?! Suntem de 5 ani plecați în străinătate și zilnic ne întrebăm dacă nu e mai bine să ne întoarcem acasă by https://republica.ro/ce-ne-leaga-atat-de-tare-de-romania-suntem-de-5-ani-plecati-in-strainatate-si-zilnic-ne-intrebam-daca [Corola-blog/BlogPost/338379_a_339708]