21 matches
-
de secole. Scopul său este de a proteja obiecte istorice și de multe ori magice într-o secțiune secretă a bibliotecii. Unele dintre artefactele de care este responsabil Carsen sunt Cutia Pandorei, Raza mortală a lui Tesla, Sfântul Graal, corpul transmutat al regelui Midas, Chivotul Legământului, Lâna de Aur, un inorog viu, gâsca cu ouă de aur, sabia Excalibur, tabloul original "Mona Lisa" (versiunea de la Muzeul Luvru fiind considerată o copie), prototipul original al bombei atomice "Little Boy", un reactor dorsal
Bibliotecarul: Comoara din spatele cărților () [Corola-website/Science/325398_a_326727]
-
în fuziune erotică în care trebuie să evite pierderea sămânței(continență sexuală), etc. Prin acest control și prin puterea interioară și prin purificarea acestor componente în focul ritualului(puja - invocarea divinității, recitarea rugăciunilor, etc) toate aceste energii inferioare sunt transformate(transmutate, alchimizate) și în loc să fie motiv de perturbare și decădere, ele devin un suport energetic care întărește ființa. "Aceasta ne amintește de sămânță sădită în crăpătura unei roci și de principiul general tantric al transformării substanțelor otrăvitoare în energii vitale, „în
Maithuna () [Corola-website/Science/327974_a_329303]
-
divină, care materializează o autentică pax messianica. Unificarea mistica aduce cu sine salvarea, iar șaga separării se oprește aici. Creația, care constituie, după cum am văzut deja, o prelungire a unei erori ontologice (diviziunea primordială), ia sfârșit, de vreme ce existența mundana este transmutata, integral, în Eternitate: "All Human Forms identified even Tree Metal Earth & Stone. all / Human Forms identified, living going forth & returning wearied / Into the Planetary lives of Years Months Days & Hours reposing / And then Awaking into his Bosom în the Life
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sînt de transmutat într-o variantă dominată, impregnată de spirit, la rîndul lui condus de Duhul divin. Eliberarea nu are loc prin separarea de condiționări, ci prin absorbirea lor. Ființa feciorelnică asemenea androginului conține toate lucrurile lumii, inclusiv o corporalitate transmutată, iar ele nu o mai limitează, fiindcă nu mai lucrează din afară asupra ei. Are loc o răsturnare de perspectivă, o cuprindere a întregului exterior în interiorul ființei. De aceea, trupul nu mai e conceput ca închisoare ori împrejmuire stingheritoare a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și asemănarea conștiinței reinterpretante. În cazul nostru, iubirea mistică, metafizică, de tip medieval fiind cheia de boltă a versurilor, relectura cristalizează literatura anterioară în versurile unei declarații de dragoste nutrite nu numai de energia sufletească proprie, ci și de energia transmutată a altora. Tot ceea ce atinge, pneuma lirică din poemele ivănesciene transformă, ca un Midas al erotismului, în iubire. Însă nu numai acest citat recondiționat din Hora Unirii face parte din jocul intertextual în care ne implică Sonetul despre Unire. Există
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
căci nu-i decât/ Iluminare orbitoare", "căci nu mai este decât cel ce arde"89. Cum se vestește întoarcerea, noua făptură a lumii ieșită din sine, revenită și înnoită în strălucirea chipului care o arată de la început? Printr-un limbaj transmutat, iluminat de ceea ce îi e dat să rostească, întrucât "cele noi cer nouă limbă/ Intrăm în zorii altui grai", "Grai nou și nouă altă limbă/ Nu omenesc, duhovnicească!"90. La capăt de drum, începutul se rostește în sfârșit, "se mută
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
crește natura până la înălțimea primirii, mai mult decât ar putea-o face ființa; cu cât este mai mult decât ființa, cu atât ea are mai multă ființă 96. Dacă lucrurile se străvăd în adâncul naturii lor dezvăluite, apărând în vederea dislocată, transmutată, ele se arată abia în pre-ființarea posibilului încă neajuns la rostire, într-un chip care rămâne departe: Dar nu-i cuvânt, nu-i sunt, nu-i nici măcar/ Putere, un strigăt, ori porunci, măcar pedeapsă/ Înviere, Speranță, Nu-s/ Decât un
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
din care se va ridica mai întâi sătucul acela numit Târgoviște, care nu după prea multă vreme va fi ales de viitorii domni de pământ ai locului, drept Cetate de Scaun. Pe concret, pe nume, primul locuitor cunoscut, al satului, transmutat acu în secolelele mai din urmă, cică ar fi fost Neculae Vodă, fiul lui Ioan Vodă Crețul, stabilit în anul 1820 în comuna Gheorghenjie din județul Silistra, azi în Bulgaria. Aflăm acest amănunt din povestirile din Cronica de casă a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de beatitudine (bliss = fericire, extaz). Lovinescu spune: apele corozive trecute prin poartă strimta devin "Elixir de beatitudine, Balsam, Ulei supra-esențial" (în limaj hermetic)277 (uleiul este distilatul cel mai subtil al Spiritului 278). Urmează că Enitharmon se întoarce din beatitudine transmutata în anumite puncte esențiale din conștiința ei, ceea ce va avea un efect de atracție spre cer a celor de jos, deci un efect răscumpărător 279. Spațiul contribuie astfel la operă de mîntuire, își dezvăluie sensul ca spațiu de răi, răscumpărat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Alexandru Sever, Virgil Duda, Gina Sebastian Alcalay, Mirel Brateș - literatura noastră realizează, dacă e să vorbim în termenii geografiei literare, o extindere de teritoriu. Întâi de toate prin chiar tema emigrării, cu o mare pondere, firește, în scrierile acestor autori transmutați în alt spațiu, temă frecventată rar, înainte de ei, în literatura noastră. Sunt apoi noile medii evocate, aspectele noi de atmosferă, de ambianță a vieții de fiecare zi trăită acolo, de moravuri și de obiceiuri specifice, pătrunzând pentru prima dată, masiv
Noi teritorii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4652_a_5977]
-
genocidului. Banalul de aici devine spectaculos în literatură, tocmai printr-o verosimilitate care se lipește de realitate ca o haină udă. Discursul oamenilor învinși parcă dintotdeauna are puține momente de reabilitare, acelea în care preiau un fel de înțelepciune populară, transmutată și ea în mediul urban și devenită clișeu, loc în care mințile se înțelenesc cu certitudine liniștitoare: „Gâfâia povestindu-le, stându-le-n coastă în timp ce lucrau, mutându-se de la un scaun pe altul să-și odihnească picioarele umflate. Are o
Povestea continuă by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4138_a_5463]
-
Alexandru Sever, Virgil Duda, Gina Sebastian Alcalay, Mirel Brateș - literatura noastră realizează, dacă e să vorbim în termenii geografiei literare, o extindere de teritoriu. Întâi de toate prin chiar tema emigrării, cu o mare pondere, firește, în scrierile acestor autori transmutați în alt spațiu, temă frecventată rar, înainte de ei, în literatura noastră. Sunt apoi noile medii evocate, aspectele noi de atmosferă, de ambianță a vieții de fiecare zi trăită acolo, de moravuri și de obiceiuri specifice, pătrunzând pentru prima dată, masiv
Noi teritorii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4653_a_5978]
-
o vastă cultură umanista - le conferă mijloace de expresie mult mai variate și mai adecvate, apropiindu-i pe ei, poeții, de ceilalți muritori cu care se identifică deplin”. Să reținem din acest evantai descriptiv, tăietura opozabila față de retorica unei poezii transmutata peste ocean, îndreptarea ei spre experiență de zi cu zi a omului, de la lumină conștiinței la abisurile inconștientului, pentru a surprinde, decupa și recupera individualul propriu acestei lumi. O „poezie vie” cu catene prinse de volutele realității sociale, care să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
o vastă cultură umanista - le conferă mijloace de expresie mult mai variate și mai adecvate, apropiindu-i pe ei, poeții, de ceilalți muritori cu care se identifică deplin”. Să reținem din acest evantai descriptiv, tăietura opozabila față de retorica unei poezii transmutata peste ocean, îndreptarea ei spre experiență de zi cu zi a omului, de la lumină conștiinței la abisurile inconștientului, pentru a surprinde, decupa și recupera individualul propriu acestei lumi. O „poezie vie” cu catene prinse de volutele realității sociale, care să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
o vastă cultură umanista - le conferă mijloace de expresie mult mai variate și mai adecvate, apropiindu-i pe ei, poeții, de ceilalți muritori cu care se identifică deplin”. Să reținem din acest evantai descriptiv, tăietura opozabila față de retorica unei poezii transmutata peste ocean, îndreptarea ei spre experiență de zi cu zi a omului, de la lumină conștiinței la abisurile inconștientului, pentru a surprinde, decupa și recupera individualul propriu acestei lumi. O „poezie vie” cu catene prinse de volutele realității sociale, care să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Opera filmica rezultată din ecranizarea literaturii prezintă deopotrivă deosebiri și similarități. filmul prezintă urmele codului semiotic al operei literare după care a fost ecranizat în sensul păstrării unor parametri semantici similari, după care decodorul poate recunoaște opera ce a fost transmutata în limbaj cinematografic; spre deosebire de operă literară, filmul dispune de productibilitate proprie limbajului cinematografic și prezintă “urme ale lecturii realității”. Cu ajutorul acestui model schematic distingem între filmul ecranizare și filmul original. Românul nu există nemijlocit în film, dar urme clare duc
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
acaparat în zona normei și a normalizării. În noul context, „anormaliile” sau „anormalii” (vezi Foucault, 1999Ă sunt ființe cyborgice ficționale lipsite de idealurile normalității clasice, hibride și disproporționale, dezintegrate și nesimetrice, ieșite din tiparele socialului: cyborgi neadaptați, având o corporalitate transmutată și o interioritate coșmarescă, aspirând însă la integrarea umană și la spiritualitate (precum replicanții, Terminatorul, Robocopul, androiziiă. Încercarea de transcendere a limitelor tehnoștiinței este văzută în această ilustrare ca o întoarcere nefastă împotriva propriului demers, ca o tentativă de „răzbunare
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
precum transumanismulă, postumanul teoretizat în acest capitol este unul temperat și circumspect, deopotrivă ca discurs și ca practică existențială. Trăsături umane precum intenționalitatea, autonomia sau angajarea sunt atât ilustrate și perpetuate în realitatea virtuală și în cyberspațiu, cât și dezrădăcinate, transmutate și inversate în mod postuman până la limita „corpului involuntar” (vezi Stelarc în primul capitolă, a simulării și a hibridizării. Virtualizările corpului aduc identitatea umană în pragul postumanului, de la o existență ubicuă în rețea, care destructurează frontierele spațiului, sau teleprezentă în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
artificiale (vezi primul capitolă, trăiește în scop vizual autoreferențial. Pe de altă parte, nefiind doar reprezentări optice, ci creaturi în carne și oase, astfel de personaje-imagine sunt simulări ale intersecției dintre genetică și artă. Opera de artă este ființa vie, transmutată genetic și conotată estetic-ideologic. De pildă, iepurele fluorescent este o vietate intermediind între real și imaginar, între tehnică și artă, între subiect/obiect și imagine, chestionând în termeni ontologici și epistemologici raportul dintre ființă și reprezentarea sau simularea sa și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sînt de transmutat într-o variantă dominată, impregnată de spirit, la rîndul lui condus de Duhul divin. Eliberarea nu are loc prin separarea de condiționări, ci prin absorbirea lor. Ființa feciorelnică asemenea androginului conține toate lucrurile lumii, inclusiv o corporalitate transmutată, iar ele nu o mai limitează, fiindcă nu mai lucrează din afară asupra ei. Are loc o răsturnare de perspectivă, o cuprindere a întregului exterior în interiorul ființei. De aceea, trupul nu mai e conceput ca închisoare ori împrejmuire stingheritoare a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
colțuri pariziene celebre precum în Rue de Montmartre, cu momente nocturne care răspândesc acea fosforescență a atracțiilor inavuabile ale marelui oraș. Conceput ca titlu pentru o întreagă serie de eseuri, baudelairianul pictor al vieții moderne sesizează locurile comune ale modernității transmutată printr-o alchimie specific artistică în mondenitate, făcând din suprafață, din superificial, un subiect de meditație. Pictorii prezentați nu ating această anvergură, dar opera lor constituie un reflex relevant al faptului monden și încărcăturii sale simbolice. Devin relevante în acest
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]