852 matches
-
cu uleiul de culoarea șofranului și mama-mi spune să țin cutia cu chibrituri. Se întinde în casă miros de mir și tămâie...și e liniște, e bine. Fiecare se gândește la ceva. Pe scaunul de lângă soba plină cu lemne trosnind a scânteiere tata își odihnește trupul obosit de peste zi. E tot liniște și numai focul aduce câte-o tresărire din gânduri. Sora mea îmi clipește complice și-i înțeleg ideea. Așteptăm ca să ni se dea semnalul ieșirii din casă. Afară
CARTEA CU MIROS DE MIR ŞI TĂMÂIE de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1420627456.html [Corola-blog/BlogPost/376646_a_377975]
-
floarea ei, cu rădăcină, tulpină, frunză și parfum, nu doar mirosul îmbătător al coloniei dintr-o canistră înrozită fals. Sunt atâtea veniri precipitate în caleidoscopul muzical contemporan românesc. Ei bine, s-a cam umplut paharul! Dă pe dinafară! E haos! Trosnește și fumegă din toate încheieturile scena, se face liliachiu impur și halucinant, fără nicio lumină de spirit, ecranul! E timpul sitei să cearnă, e timpul nostru să ne alarmăm, pentru că libertatea bezmetică are o reacție secundară și generativă de kitsch
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412488023.html [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
Acasa > Orizont > Selectii > TRISTEȚE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 221 din 09 august 2011 Toate Articolele Autorului tristețe Iubito, eu eram copacul prăbușit în toate tristețile albastre-ale lumii și urmele mele piereau în nisipul trosnind de neliniști și nu mai știu dacă tu m-ai iubit sau doar iubeai cuvintele mele ciobite de dor. Mă priveai cu sufletu-aprins de dorință iar eu agățam cuvintele în ferestrele cerurilor tale astrale și puneam dealurile să se plimbe
TRISTEŢE de LEONID IACOB în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Tristete.html [Corola-blog/BlogPost/348237_a_349566]
-
este mângâierea ! - Acea iubire ce mi-a dispărut ! De când am cunoscut ce e durerea. E scris în stele ce-ngrijesc de noapte, - Căci Luna este chiar simbolul ei ! Că vorbele rostite sunt doar șoapte, Sau sunt reversul clar al dragostei. Trosnește-n palme uneori chiar vântul, - M-aplec asupra ta să-ți îngrijesc ! - Ideile avute de când gândul ! Mă pune ca iubirea să-ți cerșesc. Îmbălsămat cu doruri mai mărunte, Aștept iubirea ta să-mi urle-n sânge. - Să îmi alunge gândurile
NU POT SĂ TE ATING NUMAI CU GÂNDUL... de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1494075076.html [Corola-blog/BlogPost/378413_a_379742]
-
cel cu tunul veșnic visat. De fapt, se resemnase. Ce...tun? De tun îmi arde mie? Să scot acolo cât să mai pot cumpăra benzină. Că și tunarii ăia de la benzinărie!.. Și piese de schimb...Că mașinuța , săraca, gâfâie, pocnește, trosnește, de se sperie clienții și vor să coboare din ea. S-o vând și să cumpăr alta nouă? Îi veni să râdă cu hohote. Ce glumă bună! Dar fără un tun, simte că, în curând o va duce plângând la
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415209830.html [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]
-
în rafale de viscol descarcă troiene de nea peste parcul proscris, ce vor conteni doar când vântul remarcă schimbat peisaju-n tărâmuri de vis. Sub alba hlamidă o bancă icnește, aleile triste sunt prinse-n covor, o creangă de măr apăsată trosnește, tot parcu-i strivit sub povara din nor. Și iar glasuri iuți mai încearcă solie, spre Eol prin cioară trimis-au cuvânt, să-mprăștie norii și soarele vie, omăt să topească în reavăn pământ. Aleile triste azi gânduri îndreaptă spre astru
ALEILE TRISTE ÎN PARCURI AŞTEAPTĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418024816.html [Corola-blog/BlogPost/382079_a_383408]
-
a dus acasă, căci sosise ora prânzului. Fiind zi de duminică, după amiaza, cei doi bunici ajutați de copii au dedicat-o împodobirii bradului de Crăciun. Pe seară, începuse să sufle iarăși un vânt rece și se lăsase gerul. Focul trosnea vioi în soba mare din teracotă, în timp ce ei cinau vorbind cu aprindere despre mult așteptata sosire a părinților din străinătate și își croiau planuri pentru întâmpinarea zilelor de sărbători, care băteau la ușă. VA URMA Referință Bibliografică: Jocul fulgilor de
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
năluce pestrițe se-aruncă-nspre mine hulpav și viclean, monahii odăii, cu coate tocite, citesc iar din pravile runele ronde, cântecul de smerenie nebunesc și profan. Dumnezeu a uitat să mai vină să stăm iar de vorbă despre facerea lumii, oasele nopții trosnesc nebunatic când iarna cu mâini somnoroase se-agață de crengile plopilor Copaci fără cuget, nebuni ca și noi. Nebunii...Nebunii! Leonid IACOB Referință Bibliografică: noapte grea / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1146, Anul IV, 19 februarie 2014
NOAPTE GREA de LEONID IACOB în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/Noapte_grea_leonid_iacob_1392835502.html [Corola-blog/BlogPost/362119_a_363448]
-
apleacă demnitatea-ntr-un urlet; viori fără aripi oblojindu-și surdina. Îngheață uitarea prinsă-n barbă de vremuri, prin fildeșul ros trec poieni de siberii, o limbă de foc mai clipește când tremuri grumaz fără lanțuri prins pe șaua durerii. Trosnește a iarnă pe sub pături de oase, un fum se ascunde dup-un foșnet de ger; târziu e de iarnă pe sub umbra ce coase, o haină de viscol dintr-un petic de Cer! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: TÂRZIU DE IARNĂ
TÂRZIU DE IARNĂ ÎN SUFLET de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1462948003.html [Corola-blog/BlogPost/378531_a_379860]
-
una din camere și soba de teracotă într-alta, astfel că puteam să mă încălzesc pe timpul iernii cu un singur foc. La necesarul meu, nici nu aveam nevoie de mai mult, se încălzea repede și-mi plăcea să ascult lemnele trosnind așa că mai mult aceste elemente de decor sporeau senzația de confort termic, decât căldura în sine. Mă obișnuisem cu liniștea de care nu prea ai parte la oraș, că uneori îmi piuiau urechile din cauza ei! Doar vreun lătrat de câine
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_5_.html [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
Ioan Burlacu - își propune, și de data aceasta, o incursiune lirică în sine, teritoriu explorat bucătură cu bucătură. “A trebuit sa te beau până la capăt / m-am făcut țurțure / sunt pură ca lacrima îngerului descris de om / am auzit cum trosneai / cum erai / nimb alb desfăcut / mă strângea lumea ta / mă obliga / deveneam gândul tău / dar nici tu nu știai cine poți fi. / Mă opresc aici”. Uneori, temătoare că a dezvăluit prea mult din ceea ce era ascuns sub vălurile Mayei, poeta
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
tău personal e așa de verde totul începând cu fundul oceanelor și terminând cu fundul cerului (față dinspre noi) e ceva sfânt în fiecare secundă trăită. FLUTURELE acest fluture parcă nu ar fi mort deși aripile sale uscate aproape că trosnesc între degetele tale tremurânde și totuși el este mort doar penelul unui pictor genial l-ar putea învia pentru o vreme uneori mai lungă decât vremea să adevărată. Referință Bibliografica: CARTEA CU PRIETENI XXVI- ASTĂZI E ZIUA TA / Ioana Voicilă
CARTEA CU PRIETENI XXVI- ASTAZI E ZIUA TA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxvi_astazi_e_ziua_ta.html [Corola-blog/BlogPost/351006_a_352335]
-
disperată când am văzut fumul. Am coborât în fugă treptele și l am văzut pe Luca legat de scaun. L am tras spre holul care ducea la ușa din spate a castelului, deoarece cea de la intrare era în flăcări și trosnea. Focul cuprinsese salonul și eu am închis ușa holului, apoi am continuat să târăsc scaunul cu Luca. Am luat cheile din cui și am deschis ușa. Când am ieșit afară, am încercat să ne îndepărtăm cât mai mult de castel
ILUZII DE FEMEIE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/silvia_katz_1456006897.html [Corola-blog/BlogPost/364784_a_366113]
-
este mângâierea ! - Acea iubire ce mi-a dispărut ! De când am cunoscut ce e durerea. E scris în stele ce-ngrijesc de noapte, - Căci Luna este chiar simbolul ei ! Că vorbele rostite sunt doar șoapte, Sau sunt reversul clar al dragostei. Trosnește-n palme uneori chiar vântul, - M-aplec asupra ta să-ți îngrijesc ! - Ideile avute de când gândul ! Mă pune ca iubirea să-ți cerșesc. Îmbălsămat cu doruri mai mărunte, Aștept iubirea ta să-mi urle-n sânge. - Să îmi alunge gândurile
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
este mângâierea !- Acea iubire ce mi-a dispărut ! De când am cunoscut ce e durerea.E scris în stele ce-ngrijesc de noapte,- Căci Luna este chiar simbolul ei ! Că vorbele rostite sunt doar șoapte, Sau sunt reversul clar al dragostei.Trosnește-n palme uneori chiar vântul,- M-aplec asupra ta să-ți îngrijesc !- Ideile avute de când gândul ! Mă pune ca iubirea să-ți cerșesc.Îmbălsămat cu doruri mai mărunte,Aștept iubirea ta să-mi urle-n sânge.- Să îmi alunge gândurile
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
nr. 2169 din 08 decembrie 2016. Căminul unde stau aș cere ca să-mi fie Acolo sus pe deal cu cer să mă-nvelesc. S-aud în zori de zi cântând o ciocârlie Și șuierat de vânt prin brazii ce-mi trosnesc . Acolo eu aș sta să văd în depărtare Cum soarele-mi răsare și-agale se ridică. Apoi îmi asfințește și-o luna ce-mi apare Sau să privesc pe boltă văzând o stea cum pică. Acolo unde-i urmă de
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
aibă și-o glastră la ... Citește mai mult Căminul unde stau aș cere ca să-mi fieAcolo sus pe deal cu cer să mă-nvelesc.S-aud în zori de zi cântând o ciocârlieși șuierat de vânt prin brazii ce-mi trosnesc .Acolo eu aș sta să văd în depărtareCum soarele-mi răsare și-agale se ridică.Apoi îmi asfințește și-o luna ce-mi apareSau să privesc pe boltă văzând o stea cum pică.Acolo unde-i urmă de simplu trecătorS-ajungă
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
această latură para-cognitivă care în fond încearcă să definească o personalitate bine definită cu toate că plimbătoare printre și prin contrarii. Mie unuia, altceva destul de grav mi-a atras atenția. Astfel... O zbatere continuă pe muchia fragilă dintre stânga și dreapta, unde trosnesc toate hergheliile sălbatice de vânt, de ploaie, de tunete și fulgere, asta transpare din stările poetei care își construiește propriul univers paralel, acela înlăuntrul mănunchiului de înțelesuri ițindu-se de după armura cuvintelor gândite și zise. Fără nicio tentă de disimulare, se
LUMINIŢA POTÎRNICHE ÎNTRE ZORI ŞI APUS, NEHOTĂRÂREA FIIND MAI BUNĂ DECÂT CERTITUDINEA HAOSULUI de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/daniel_marian_1443677965.html [Corola-blog/BlogPost/381845_a_383174]
-
mișcările seismice erau tot mai puternice pe orizontală, cad în genunchi și mă ridic repede și fug spre ușă. Fratele meu era deja afară și striga la mine, să ies mai repede, că-mi cade casa peste mine. Soba deja trosnea îngrozitor crăpându-se și câteva cărămizi cădeau în patul meu, în timp ce eu ieșeam pe ușă. Abia fac doi pași în față pe trepte, deschizând în treacăt și dând de perete ușa de la intrare în apartamentul gazdelor noastre, cu gândul de
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465760048.html [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului E frig afară, gerul crapă piatra Și scârțâie zăpada sub picioare, În limbi de foc e îmbrăcată vatra Ce-mbie la un timp de reflectare. Trosnește lemnul prins de vâlvătaie, Iar inima-mi vibrează în neștire, Când a aprins Isus în ea văpaie, A pus atunci și-un gând de nemurire. Și meditez privind în largul zării, Prin ochiul de fereastră albăstruie, Căci nu aș vrea
PRIVIND ÎN LARGUL ZĂRII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1484688711.html [Corola-blog/BlogPost/374214_a_375543]
-
unde avea treabă, a vorbit cu o femeie care ieșise tare înfofolită iar eu neastâmpărat, m-am ridicat în picioare. A smucit omul hățurile îndemnându-și armăsarul iar eu m-am înfipt scurt cu capul în zăpadă, că mi-a trosnit zdravăn șira spinării. Altădată m-am lovit mai tare la genuchiul stâng că și acum calc mai blând cu stângul și ceva mai apăsat cu dreptul. Odată cu desprimăvărarea, începeau să curgă streșinile, ieșeam ca gâzele la soare să ne uscăm
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
Când aveau loc deniile, ieșeam mai devreme, ne postam doi inși de o parte și de alta a ușii, copiii care ieșeau cu lumânări aprinse berauz cele mai sigure victime ale noastre: unul îi sufla în lumânare iar celălat îi trosnea o palmă, că cel maltratat nu apuca să vadă pe nimeni, ochii lui fiind concentrați pe flacăra lumânării. De sfintele Paști, cineva a observat când treceam pe sub cruce că jos era pictat un drac și am luat hotărârea eroică să
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
către ele lipesc buzele de asfaltul unui port în care pare-se povestea copilăriei naivității ei nu mai are loc filele s-au terminat demult. cântecul a orbit tăcerea dansează cu lacrimile copilei de pământ se scaldă și goliciunea ei trosnește ca un lemn după secunda aruncării în foc totul crapă în jurul meu. citesc flămândă literele sensurile mă înghit singure este o simbioză între noi ele cresc în mine ca un aluat bine dospit eu scad prin ele crescând ca o
ÎNTREB PIETRELE ŞI NĂVOADELE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1429123180.html [Corola-blog/BlogPost/372917_a_374246]
-
unde te mână Călărețul, o maimuță, care ține-n a ei mână Frâul tău a ta viață. Du-o unde vrea să meargă! Când uscatele-i călcâie bat în burta ta, aleargă, Iar când frâul tău îl strânge, de-ți trosnesc dinții din gură, Te oprește: să răsufle vrea scârboasa pocitură. Vai, nenorocită țară, rele zile-ai mai ajuns! A lor gheare-nfipte-n pieptu-ți, fără milă l-au străpuns Și-n bucăți împart, infamii, carnea ta, avutul tău! Tot ce s-a
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Carmacii_de_alexandru_vlahut_marin_voican_ghioroiu_1390408921.html [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
-mi fii cristal de floare-albastră. Viscolul și lacrima Ana Podaru Brrr, crapă pietrele-n cărare osândite de-aspru ger, Iarna asta-i numai țurțuri atârnați de-un colț de cer, Baba-și scutură cojocul peste sate, munți și văi, Mai trosnește-un lemn în sobă în săracele odăi. Cergile miros a molii-mbălsămate-n naftalină, Caii înhămați la sănii se-opintesc fără hodină, Un țăran cu-o cușmă roasă strânge hățurile-n mâini, După sanie aleargă mârâind vreo șapte câini. La fereastră se
SALT PESTE TIMP- SCRISOARE CĂTRE EMINESCU de ANA PODARU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1484907617.html [Corola-blog/BlogPost/382940_a_384269]