152 matches
-
și surprinderea trasformării maligne. Nu trebuie neglijată monitorizarea leziunilor premaligne în special la pacienții cu factori de risc multipli, în special ciroze hepatice, infecții virale, litiază biliară. Leziunile precursoare plate au fost asociate cu prezența de diferite molecule implicate în tumorigeneză: beta-catenina, E-cadherina (în forma de CC microscopic focal), metaloproteinaza de tip 7 (MMP-7) și de tip membranar 1 (MT1MMP). Metaloproteinazele au fost identificate la toți pacienții aflați în stadiul de CC intrahepatic microscopic focal. Pacienții aflați la risc pentru dezvoltarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
carcinoamele epiteliale, cele mai rare fiind tumorile țesuturilor cu celule care, în mod normal au o rată mică de proliferare, cum ar fi, de exemplu celulele musculare sau care nu se mai divid, așa cum este cazul neuronilor. Fenomenul de oncogeneză (tumorigeneză sau carcinogeneză) este de multă vreme cunoscut, dar observații mai atente asupra sa sunt consemnate de acum aproximativ 200 de ani, mai întâi la plante, apoi la animale și, în cele din urmă, la om. Astfel, se știe de multă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
traumatismelor, se produce eliberarea din lizosomi de endonucleaze ce pot acționa asupra cromozomilor la care induc rupturi cromozomale ce stau la baza unor rearanjamente cromozomale și acestea pot interfera cu funcția oricăreia dintre cele trei categorii de gene implicate în tumorigeneză, descrise anterior. Persoanele care în situațiile de mai sus fac cancer, sunt deja purtătoare ale „primei lovituri”, adică sunt heterozigote pentru o genă de susceptibilitate la tumorigeneză și accidentul sau iradierea a prilejuit săvârșirea celei de „a doua lovituri” din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pot interfera cu funcția oricăreia dintre cele trei categorii de gene implicate în tumorigeneză, descrise anterior. Persoanele care în situațiile de mai sus fac cancer, sunt deja purtătoare ale „primei lovituri”, adică sunt heterozigote pentru o genă de susceptibilitate la tumorigeneză și accidentul sau iradierea a prilejuit săvârșirea celei de „a doua lovituri” din modelul lui Knudson, lovitură necesară și suficientă pentru instalarea condiției de transformare malignă. Tumorile gonadale apar în urma producerii simultane sau succesive a mai multor evenimente mutaționale. Astfel
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
colab., 1982) și a cromozomului uman 1 în supresia independenței de substratul de ancorare și angiogeneză (Rastinejad și colab., 1989; Stoler și Bouk, 1985). Pierderea cromozomilor 3 și 15 umani din hibrizii celulari somatici om-hamster sirian se corelează cu reexpresia tumorigenezei induse de oncogenele V-Ha-ras și V-myc (Oshimura și colab., 1985). Pierderea cromozomului uman 11 se asociază cu tumorigeneza în hibrizii celulelor HeLa × fibroblaste diploide umane, după cum prezența cromozomului 1 este implicată în supresia tumorigenezei în hibrizii celulelor din fibrosarcom × fibroblaste
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
colab., 1989; Stoler și Bouk, 1985). Pierderea cromozomilor 3 și 15 umani din hibrizii celulari somatici om-hamster sirian se corelează cu reexpresia tumorigenezei induse de oncogenele V-Ha-ras și V-myc (Oshimura și colab., 1985). Pierderea cromozomului uman 11 se asociază cu tumorigeneza în hibrizii celulelor HeLa × fibroblaste diploide umane, după cum prezența cromozomului 1 este implicată în supresia tumorigenezei în hibrizii celulelor din fibrosarcom × fibroblaste umane diploide și într-o linie hibridă cu celule din tumora Wilms. Baza ereditară a neoplaziei se poate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
om-hamster sirian se corelează cu reexpresia tumorigenezei induse de oncogenele V-Ha-ras și V-myc (Oshimura și colab., 1985). Pierderea cromozomului uman 11 se asociază cu tumorigeneza în hibrizii celulelor HeLa × fibroblaste diploide umane, după cum prezența cromozomului 1 este implicată în supresia tumorigenezei în hibrizii celulelor din fibrosarcom × fibroblaste umane diploide și într-o linie hibridă cu celule din tumora Wilms. Baza ereditară a neoplaziei se poate deduce și din identificarea aberațiilor numerice și structural cromozomale în numeroase tipuri de neoplazii: monosomia 22
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
concluzie care are la bază izolarea liniilor celulare din populații de fibroblaste normale de rozătoare, care proliferează indefinit (sunt imortale) în cultură, păstrând caracteristicile normale și nefiind tumorigene, după inocularea experimentală la animale. De aici rezultă că IMORTALIZAREA CELULARĂ și TUMORIGENEZA CELULARĂ sunt proprietăți distincte. Totalitatea caracteristicilor manifestate de celulele maligne ale unei tumori este un exemplu clar de pleiotropie, deoarece modificarea ereditară inițială care stă la baza transformării maligne a unei celule somatice se exprimă printr-o multitudine de trăsături
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
malignă este așadar un fenomen de tip „lovitură multiplă”, tumora fiind rezultatul mai multor evenimente independente care se produc într-o aceeași celulă. Transferul unei oncogene active într-o linie celulară imortalizată (cu proliferare continuă) îi conferă acesteia proprietatea de tumorigeneză, pe când transferul acesteia într-o linie celulară normală nu-i va conferi acesteia atributul tumorigenezei. Explicația constă în aceea că în celulele liniei imortalizate s-a produs deja primul eveniment al procesului de transformare malignă, înainte de introducerea oncogenei active. Proprietatea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
independente care se produc într-o aceeași celulă. Transferul unei oncogene active într-o linie celulară imortalizată (cu proliferare continuă) îi conferă acesteia proprietatea de tumorigeneză, pe când transferul acesteia într-o linie celulară normală nu-i va conferi acesteia atributul tumorigenezei. Explicația constă în aceea că în celulele liniei imortalizate s-a produs deja primul eveniment al procesului de transformare malignă, înainte de introducerea oncogenei active. Proprietatea de tumorigeneză poate fi conferită unei celule normale numai dacă sunt introduse simultan două oncogene
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
transferul acesteia într-o linie celulară normală nu-i va conferi acesteia atributul tumorigenezei. Explicația constă în aceea că în celulele liniei imortalizate s-a produs deja primul eveniment al procesului de transformare malignă, înainte de introducerea oncogenei active. Proprietatea de tumorigeneză poate fi conferită unei celule normale numai dacă sunt introduse simultan două oncogene activate. Oncogenele singulare nu induc transformarea malignă a unei celule normale. Numai anumite combinații de oncogene sunt eficiente în inducerea stării de transformare malignă a unei celule
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
implicate în cancer se va putea realiza pe baza lungirii listei candidaților genici plauzibili prin analiza variantelor paraloge ale genelor tumorale recesive care sunt gene supresoare de tumori. Dar autorii au întâmpinat dificultăți în identificarea de noi gene implicate în tumorigeneză, prin aplicarea unei asemenea strategii. Absența paralogilor detectabili s-ar putea datora deficiențelor din setul de proteine. Analiza atentă a uneia dintre genele tumorale recesive - TP53 nu a ajutat la identificarea unor paralogi necunoscuți încă. În opinia lui Futreal și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
unele kinaze semnalizatoare și pentru proteinele ce leagă GDP. Se constată că oncogenele recesive cunoscute nu prezintă o omologie puternică, iar proteinele pe care le codifică sunt implicate în funcții biologice și biochimice diferite. Multe dintre genele înrudite implicate în tumorigeneză, cum ar fi, bunăoară, p73 și p63, care prezintă similitudine de secvență cu TP53 nu prezintă mutații în diferite tipuri de cancer, nefiind exclusă alterarea expresiei lor tocmai în asemenea instanțe. Cercetarea structurii diferitelor gene ale genomului uman în scopul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tocmai în asemenea instanțe. Cercetarea structurii diferitelor gene ale genomului uman în scopul identificării similitudinilor de secvență cu oncogenele dominante sau cu oncogenele recesive își are rostul, deoarece pe o asemenea cale ar putea fi identificate noi gene implicate în tumorigeneză, astfel că analiza genomică va trebui aplicată și în acest domeniu. Factorii carcinogeni fizici (radiații), chimici (substanțe chimice mutagene) și biologici (virusuri oncogene cu genom ADN sau cu genom ARN) induc neoplazii la animale și om. Experiențele de carcinogeneză experimentală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
bcl-2 de la om poate funcționa la C. elegans, suplinind deficiența unor mutante ced-9, ceea ce indică faptul că mecanismul de apoptoză reglat de bcl-2 a fost conservat în filogenie, de la nematode la om. Capitolul 19 PROTOONCOGENE, ONCOGENE CELULARE, ONCOGENE VIRALE ȘI TUMORIGENEZA Studiile moderne au confirmat presupunerea enunțată de biologii clasici potrivit căreia trebuie să existe gene implicate în desfășurarea funcțiilor esențiale ale celulei: controlul ratei de diviziune și citodiferențierea. Aceste gene au fost descoperite la sfârșitul secolului XX, în conjuncție cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
factori de creștere (2), proteine membranare transductoare de semnale (3), fosfokinaze citoplasmatice (4) și proteine transportate din citoplasmă în nucleu (5) (după Bishop, 1982, din „Nobel Prize in Physiology and Medicine”, 1989). Cap. 19. Protooncogene, oncogene celulare, oncogene virale și tumorigeneza 326 anterior. Din această cauză, nu trebuie să ne așteptăm la identificarea unui singur motiv în declanșarea procesului tumorigenezei. Dar, cercetările de biologie moleculară din acest domeniu ne permit astăzi să înțelegem cum are loc această orchestrație dizarmonică a creșterii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
nucleu (5) (după Bishop, 1982, din „Nobel Prize in Physiology and Medicine”, 1989). Cap. 19. Protooncogene, oncogene celulare, oncogene virale și tumorigeneza 326 anterior. Din această cauză, nu trebuie să ne așteptăm la identificarea unui singur motiv în declanșarea procesului tumorigenezei. Dar, cercetările de biologie moleculară din acest domeniu ne permit astăzi să înțelegem cum are loc această orchestrație dizarmonică a creșterii celulare anormale. Din punct de vedere conceptual este incorect să se vorbească despre „gene ale cancerului”, deși circumstanțele istorice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
vedere conceptual este incorect să se vorbească despre „gene ale cancerului”, deși circumstanțele istorice explică de ce terminologia oncogenică a fost introdusă mai înainte să se stabilească rostul funcțional al genelor celulare normale corespunzătoare. Din punct de vedere al analizei mecanismului tumorigenezei, problema importantă este aceea de a compara oncogenele din celulele normale cu acelea din celulele tumorale. Majoritatea oncogenelor au fost descoperite în cadrul unor studii experimentale cu retrovirusuri. În unele cazuri, oncogenele au fost identificate pe calea unor abordări alternative și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cancere umane. Studiul retrovirusurilor a permis identificarea celor mai multe dintre oncogenele celulare. Se pare că în condiții naturale retrovirusurile joacă un rol relativ limitat în dezvoltarea cancerului. Singurul caz cunoscut la om în care infecția cu un retrovirus contribuie la inducerea tumorigenezei este descris la limfoamele asociate cu infecții cu HTLV-1 din Japonia. Există și deoxiribovirusuri care sunt înzestrate cu potențial tumorigen. Printre acestea sunt cunoscute virusul papilloma, virusul Epstein-Barr și un tip de virus herpetic. Unele tipuri de virus papilloma sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de col uterin, pe când virusul Epstein-Barr este responsabil de apariția unor limfoame de tip Burkitt în populațiile africane, precum și a unor cancere nazofaringiene, în populații asiatice. Dar, în toate aceste cazuri, alături de infecția virală, acționează și alți factori în inducerea tumorigenezei. Clasificarea protooncogenelor s-a realizat având ca reper tipul de proteină pe care acesta îl codifică. Proteinele codificate de protooncogene participă la procese metabolice esențiale, legate de creșterea și diviziunea celulară (proliferare celulară), precum și de citodiferențiere, în dezvoltarea ontogenetică a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
virusuri nu conțin oncogene proprii, dar tumorile pe care le provoacă sunt stabile și clonale, ceea ce se explică numai dacă se admite că ele declanșează evenimente genetice specifice în celulele tumorale. Utilizarea probelor ADN viral clonat a permis explicarea mecanismului tumorigenezei virusurilor netransductoare. În cazul limfoamelor de la găini, induse de virusul leucozei aviare (ALV), hibridizarea probelor virale cu ADN izolat din celule tumorale a confirmat că ADN viral este integrat în genomul celulelor tumorale. Analiza unui număr mare de probe a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ceea ce indică frecvența foarte scăzută a evenimentelor de transformare. Specificitatea situsului de integrare a generat ipoteza că neoplazia a fost indusă de integrarea ADN proviral la un locus țintă particular, în cromozomul gazdă. Toate aceste rezultate au permis elaborarea modelului tumorigenezei cu retrovirusuri netransductoare, cunoscut sub numele de MODELUL MUTAGENEZEI PRIN INSERȚIE. Potrivit acestui model, integrarea ADN proviral într-o genă țintă specifică a celulei gazdă este un eveniment mutagenic care inițiază neoplazia. Inserția ADN proviral în gena celulară determină inactivarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Val654-Val655, ce substituie două izoleucine. Ambele resturi de izoleucină s-au conservat de-a lungul evoluției speciilor și o analiză computerizată sugerează că substituția resturilor Ile654 și Ile655 cu valina, ar putea favoriza dimerizarea și activarea receptorilor HER-2. Procesul de tumorigeneză implică și amplificarea genei her-2 (creșterea numarului de copii) și un nivel crescut al proteinei codificate de aceasta. Analizând polimorfismul Ala1170Pro (domeniul C-terminal al receptorului), Benz și colaboratorii (2006) au observat că amplificarea her-2 în cancerul mamar este invariabil
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
care este calea de semnalizare crucială în transducția semnalului HER-2 și astfel, s-ar putea modela noi agenți terapeutici care să țintească moleculele căii de semnalizare. Capitolul 20 GENE SUPRESOARE ALE CREȘTERII TUMORALE (GENE SUPRESOARE DE TUMORI) - REGLATORI NEGATIVI AI TUMORIGENEZEI Marile descoperiri în biologia și medicina modernă au fost condiționate de perfecționarea tehnicilor și metodelor de analiză a proceselor vieții, la nivel molecular și celular. Biologia modernă își bazează neașteptatele sale pătrunderi în tainele fenomenelor vieții pe aplicarea tehnologiei ADN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și colaboratorii (1969), a permis obținerea hibrizilor intra- și interspecifici de celule somatice, deschizând larg drumul cartării genice și efectuării unor experiențe sui-generis, în descifrarea mecanismelor vieții. Utilizarea metodelor biologiei moleculare a condus la deslușirea multor aspecte misterioase, criptice, ale tumorigenezei. Astfel, s-a constatat că fuziunea unor celule normale cu celule maligne conduce adesea la pierderea caracteristicilor tumorigenice ale hibrizilor celulari rezultați, aceștia căpătând un fenotip celular nontumorigenic. Supresia tumorigenezei nu putea fi explicată decât admițând că celulele normale conțin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]