7 matches
-
Aurel Mandinescu, Vasile Militaru, Dragoș Morărescu, Despa Olariu, Gheorghe Olteanu, Ion Omescu, Constantin Oprișan, Zahu Pană, Traian Popescu, Valerian Turtureanu, Petre Grigore Anastasis - Puiu Năstase, Dumitru Bacu, Nicolae Călinescu, Corneliu Coposu, Zorica Lațcu - Maica Teodosia, Teofil Lianu, Vasile Tacu, Ștefan Tumurug, Eugenia Indreica-Damian. Încheiem această privire modestă asupra poeziei scrisă în închisorile comuniste din România, cu două dintre multele „Rugi”: Cerne, Doamne, liniștea uitării Peste nesfârșita suferință, Seamănă întinderi de credință Și sporește roua îndurării, Răsădește dragostea și crinul În ogorul
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
Pentru ce-avea de construit. Mergând printre copaci, vorbea / Cu sine însuși și-și spunea: „Ăst lemn e pentru amânare; / Cel’lalt de tălpi îi bun, îmi pare; Ăsta-i de grinzi ori e de drugi, / Iar ăla-i pentru tumurugi; Ăla-i de costoroabe bun, / Cela la toacă am să-l pun.” Pe când vorbea în acest fel, / Iaca, apare lângă el Un drac, cari tocmai a ieșit / Din iazu-n care și-a zvârlit Dănilă Prepeleac, toporul. / Dracul, văzând că muritorul
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
S-au găsit și aici multe oseminte. Documente vechi nu se găsesc în arhivele bisericilor din Cotnari. Cele mai vechi sunt documente din 18 34-1840, acte de proprietate ale Elenei Terente și ele se află în păst rarea acesteia. Prof.C.Tumurug, 6 VII 1956 Ce am auzit și ce știu despre Cotnari - de V.Uglea, profesor de limba română la Liceul nr.6 din I ași Din cele ce am văzut personal, ca unul care m i-am trăit copilăria în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de atunci încoace, istoria a avut grijă să ne ofere multe alte exemple, revărsînd sensul metaforic al "elasticității" mult dincolo de "proprietatea unor corpuri de a-și relua forma și volumul îndată ce încetează cauza care le-a modificat". Bunica mea spunea "tumurugi", iar eu, impertinent, o corectam: "Buturugi!" Abia mai tîrziu, citindu-l pe Creangă, aveam să fiu cuprins de remușcări. Urînd să zidească o mănăstire, Dănilă Prepeleac "se duce prin pădure și începe a chiti copacii trebuitori: ista-i bun de
Arheologie lexicală by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7126_a_8451]
-
citindu-l pe Creangă, aveam să fiu cuprins de remușcări. Urînd să zidească o mănăstire, Dănilă Prepeleac "se duce prin pădure și începe a chiti copacii trebuitori: ista-i bun de amînare, cela de tălpi, ista de grinzi, cela de tumurugi..." (s.m.) Cine n-are bătrîni să și-i cumpere!
Arheologie lexicală by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7126_a_8451]
-
din G.M. Jipescu (din Opincaru, cum ieste și cum trebuie să hie săteanu. Scriere-n limba țăranului muntean, 1881): "Nu le pare rău că merg la bodârlău, c-acolo dau de trai bun", iar tumurluc apare ca variantă a lui tumurug, în DLR, tomul XI, 1983; e un cuvînt de origine turcească, ce sensul "lemn lung, butuc"; evoluția metonimică s-a produs desigur de la actul de punere în butuci a deținuților. Cuvîntul hîrdău era viu cu sensul de "închisoare" în vremea
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
o mănăstire pe pajiștea asta, să se ducă vestea-n lume. Iac-așa. Securea-i ici, copacii alături. Numai să-i chitesc și să-i cioplesc. Mă uit și zic: ista-i bun de amânare, cela de tălpi, ista de tumurugi, cela de costoroabe, istalalt de toacă. Scuipă-n palme, Dănilă, fă-ți o cruce și la treabă! (se închină, apucă securea. De după buturugă, scoate capul Codârlic) CODÂRLIC (ironic): Bagă samă să nu te lovești... DĂNILĂ (se întoarce, îl vede): Hait
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]