279 matches
-
din 17 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Chiar dacă știi... c-am zăbovit prin lunci cântând cu iarba și florile de mai când neștiut te desprindeai din neguri și mă strigai... Chiar dacă știi... că n-am iubit decât păduri și cântecul tânguitor al râurilor line... și sufletul îmi risipeam în roua dimineților diamantine când neștiut te desprindeai din lume și mă chemai... Chiar dacă știi... să nu mă spui pământului, adâncului ce-mi vrea zălog trăirea, cântecul și Soarele iubirii... ... atât te rog
SĂ NU MĂ SPUI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_nu_ma_spui_valentina_becart_1361117690.html [Corola-blog/BlogPost/351921_a_353250]
-
în inimă, maramă Neagră-n suferință de cocor. Zgribulite sub noroasa scamă Se întrec cu păsările-n zbor Și ascund în lacrimă-a lor teamă De neîmblânzitul viitor. Turla cu-a ei clopot de alamă Sus pe deal, cu glas tânguitor, Le recheamă, precum trista mamă Pe-al ei fiu plecat, rătăcitor. Anotimpurile-s prinse-n ramă De penelul unui muritor, Toamna rebegită azi ne cheamă Să privim cocorii din pridvor. Pletele-i de aur ies din clamă Și întind covorul
GÂNDURI ARĂMII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 977 din 03 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ganduri_aramii_curelciuc_bombonica_1378202523.html [Corola-blog/BlogPost/347394_a_348723]
-
săraci lipiți, cu traista goală, ori „moși crăciuni” turmentați, bâjbâind pe la uși, ca să ceară ceva, nu ca să dăruiască, trăiește an de an, la sărbătorile iernii, nopți de coșmar, cu bufnituri de petarde și urlete sălbatice „asortate” cu milogeala ritmurilor manelelor tânguitoare, iar la Paște cu trăiștile pe la uși. Sunt terne sărbătorile în casele cu debarale goale, unde stăpânesc singurătatea, oamenilor cărora le bate vântul prin buzunare. Sărbătoarea ne-a fost prădată și de sărăcie, și de făuritorii datinilor sluțite! Astfel de
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/_nicoleta_pascaru_mugurii_lu_aurel_v_zgheran_1373108070.html [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
copac, căutam un post de radio cu vreo emisiune de operă sau operetă și-i dădeam drumul la maximum. Apoi îmi închipuiam cât de nesuferite erau pentru urechile țăranilor acele sonate concertante, acele arii de operă, prea zgomotoase sau prea tânguitoare! Vacile rumegau dând mânioase din coadă, cu capetele des întoarse spre "măgăoaia" mea. Iar când, din greșeală, nimeream peste câte o emisiune de muzică populară, comutam cât mai repede să caut alta, tot cu arii de operă sau operetă dacă
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1461736385.html [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
zilei( după unii la orele 4), firul vieții poetului Mihai Eminescu s-a rupt, nefiind asistat nici de medici, nici de familie, la sanatoriul Caritas din București. Moartea s-a produs în somn, după o scurtă luciditate, când poetul raportase tânguitor doctorului de gardă, prin vizeta ușii de metal, că se simte năruit. Medicul l-a sfătuit să se culce, după ce i-a dat un pahar cu lapte. Pe 17 iunie 1889, într-o sâmbătă, a avut loc înmormântarea poetului. Corpul
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Moartea_poetilor_dragi_emine_ion_ionescu_bucovu_1370958254.html [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
trebuiau rostite decât pentru sine. Găsea imposibilă calea de a-și face prieteni și chiar o iubită. Aplecat la masa din cameră încerca să-și scrie gândurile prin fragmente de romane începute. Să fie vis sau aievea glasul ce răzbătea tânguitor din grădina casei? Să fie vis sau realitate? Se ridică, din câțiva pași ajunse afară. Nedumerit, încercă să afle de unde venea acea chemare abia șoptită. În curtea casei, cumpăna fântânii despica luna plină. Încet, un glas suav îl chema: „Vino
FATA DIN VIS de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1462369992.html [Corola-blog/BlogPost/376519_a_377848]
-
Toate Articolele Autorului Speranțe cresc în inimi din pură disperare. Ineac-a mea gândire, în dor apăsător. Tot gândind Acasă, un vis înălțător Mintea-mi împresoară ca o ușurare... Mă văd în fața ușii...simt inima cum bate Cascade-adânci de doruri, plâng tânguitor Lacrima mă-neacă, la glasul ce răzbate De după ușa-nchisă: e-al Mamei cea cu dor! O bucurie caldă s-ascunde-adânc în suflet Aștept secunda-n care ușa-mi va deschide! Măicuța mea cea dragă, dup-atâta umblet Și lacrimi amare
MĂICUŢA MEA CEA DRAGĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Maicuta_mea_cea_draga_doina_theiss_1368359304.html [Corola-blog/BlogPost/354860_a_356189]
-
trupul meu prin lume, Frumos și tânăr, gata de vânzare, Nici nu mai știu ce căutam anume, Risipa lui-risipă mă mai doare... N-am reușit să îl traduc din Dor, În urmă i-a rămas rănită brazda, Sărmanul suflet, cel tânguitor, Și azi se-aude cum își mustră gazda... Spre seară mă întorc umil pe brânci, Simt cât de vinovată-mi este huma, Ce-a mai rămas din prețul ei de-atunci, Cât a rămas din prețul lui acuma? Eram plecat
ÎNTOARCEREA ACASĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Intoarcerea_acasa_nicolae_nicoara_horia_1329035460.html [Corola-blog/BlogPost/346770_a_348099]
-
am adunat mari visterii prin munca și sudoarea mea și acum dau această pungă pentru acest suflet, care m-a slujit.". După ce a isprăvit de vorbit, s-a dus. Duhurile cele rele au rămas înmărmurite; au început a scoate gemete tânguitoare și s-au îndepărtat. Apoi iarăși s-a arătat Sfântul Vasile, purtând niște vase pline cu miruri curate și prețioase. A deschis vasele, unul după altul, și a vărsat acele miruri asupra mea; pe loc m-am simțit inundată de
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor ce-și poartă undele pe sub umbra arinilor când soarele dogorește pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1406786231.html [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
zilei( după unii la orele 4), firul vieții poetului Mihai Eminescu s-a rupt, nefiind asistat nici de medici, nici de familie, la sanatoriul Caritas din București. Moartea s-a produs în somn, după o scurtă luciditate, când poetul raportase tânguitor doctorului de gardă, prin vizeta ușii de metal, că se simte năruit. Medicul l-a sfătuit să se culce, după ce i-a dat un pahar cu lapte. Pe 17 iunie 1889, într-o sâmbătă, a avut loc înmormântarea poetului. Corpul
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nascuti_si_morti_in_acelasi_an_am_ion_ionescu_bucovu_1341391242.html [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
crescut în suflet și în minte, (Mă-mpiedică mereu de-atunci ,să fiu cuminte.) Și printre cuvinte voi alerga mereu Asta mi-e menirea, ăsta-i rostul meu. PLÂNG!? Plâng viorile-n surdină Sub un cer cu lună plină; Sunete tânguitoare Plutesc tainice, ușoare. Plâng pianele în noapte Cu suspine și cu șoapte, Cu lacrimi, note amare Scânteind noaptea în floare. Plâng chitarele sub stele În acorduri mititele; Triste, line tot mai stinse De umbrele nopții ninse. Plâng și zorii dimineții
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1451557827.html [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
Vasilcău- „Poemul lacrimii” S-a dovedit că un poet autentic are sufletul mare și absoarbe ca un burete suferințele semenilor, care-i provoacă stări de durere ce-o revarsă-n poeme-rugăciune, în rostogoliri sonore precum dangătul de clopot cu plânset tânguitor. Și când semenii săi sunt fiii unei patrii sacrificate pe Crucea Istoriei, sufletul poetului-clopot de cristal- topește gemetele ce curg pe albia Timpului, transformându-le în fulgi sclipitori de rugăciune, pe care îi ninge în psalmi( „ning cu psalmi fără de
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411411161.html [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
-ndreptăm a noastre rugi și fum dulce Din miresme rare, din mirt a-Ți aduce! Din mărire în cădere, aici pe pământ Să trăim ca-ntr-o gradină, mângâiați de vânt Nu zguduiți de războaie, ură, cânturi aiurite Duhul șarpelui, tânguitor, nu ne mai irite! Din mărire în cădere să nu mai poposim Ci din nou spre Tine Doamne, să venim Cu zâmbet pe chip, vechiul dragostei semn Arse buzele de dor - să Te slăvească - demn! Referință Bibliografică: Alungați din Paradis
ALUNGAŢI DIN PARADIS de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Alungati_din_paradis_elena_armenescu_1390204364.html [Corola-blog/BlogPost/361618_a_362947]
-
de inel dar nu reușete să îl scoată. Ia uite baba ce curajoasă e! Dacă ai ști tu hoașcă bătrână câți rulmenți m-a costat ăsta la Istanbul! Intrată în criză de timp fiindcă pe scări se aude acum glasul tânguitor al Zambilicăi apropiindu-se, vede la îndemână o igliță și niște andrele. Le smulge și încearcă pe rând ba cu iglița, ba cu andreaua să tragă inelul de pe degetul lui Ghiță dar nu reușește. Îl zgârie o dată, de două ori
FUGIŢI, MORTUL! de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fugiti_mortul_.html [Corola-blog/BlogPost/348726_a_350055]
-
în lupta cu primejdiile. Răbdarea în încercări este virtute creștină dar foarte puțini o găsesc și o practică, atunci când este cazul. Când mă gândesc la imensa suferință a lumii, îmi spun: eu însămi nu știu să sufăr! Suferința mea e tânguitoare, plângăcioasă, nu pot s-o suport singură, trebuie s-o împart, mi-e teamă și silă de ea, vreau s-o lepăd cât mai curând și mă rog adeseori să înceteze, să pot fi eu, cea dinainte. Aș face orice
MĂREŢ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Maret_cezarina_adamescu_1354034379.html [Corola-blog/BlogPost/359403_a_360732]
-
printre miresmele răspândite», de cireșar fiind, «aici și acolo, sub forța inimaginabilă a iubirii», își cheamă „iubitul-emisferă / jumătate“, absența acestuia sufocând-o («...te chem, fiindcă nu mai am aer fără prezența ta; uneori mă auzi, alteori briza lacului se interpune tânguitor între noi [...]; aștept parcă să se ivească un înger»), de cuptor fiind, „fată-morgană fiind“, se simte slăbită «de acest neîntrerupt drum de căutare» a apei salvatoare, căci «se face din ce în ce mai fierbinte» și „nu mai are ce să jertfească «pentru o
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1394970036.html [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
așezate în piatra templului zeesc al Iubirii de către poetul NICHITA STĂNESCU, un templu divin unde, printre altele, ruga eminesciană și spațiul precuvintelor-cuvinte de sorginte rilkeană ale sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX au format cu fiecare rostire tânguitoare a lor fundamentul solid al discursului artistic fără precedent al acelei Ființe creatoare de vers nemutilat lăuntric (așa cum se întâmplă astăzi, în postmodernitatea vulgară și inestetică, pe care suntem obligați a o parcurge împotriva voinței noastre dornice de puritate și
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_leopoldina_balanuta_magdalena_albu_1355900076.html [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
în: Ediția nr. 528 din 11 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Muzica sufletului meu ești tu! Arcușul viu mă cântă și mă-ndeamnă Visarea să o simt pe geană Și s-o opresc pe-un vis de seară Pe corzi tânguitoare de vioară... 2007 Referință Bibliografică: Luceafărul meu - Muzică / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 528, Anul II, 11 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mirela Stancu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MUZICĂ de MIRELA STANCU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Muzica_mirela_stancu_1339441431.html [Corola-blog/BlogPost/341966_a_343295]
-
pe umărul cuiva , care este nepăsător și rece de cum dispare din raza privirii mele. Îmi amintesc în aceste momente anumite versuri aparținând lui George Coșbuc. O adevărată perlă a înțelepciuii: ” Dar lucrul cel mai laș în lume E un bărbat tânguitor. Nimic nu-i mai de râs ca plânsul În ochii unui luptător. O luptă-i viața; deci te luptă Cu dragoste de ea, cu dor. Pe seama cui? Ești un nemernic Când n-ai un țel hotărâtor. Tu ai pe-ai
UN ALT FRAGMENT DIN VIITORUL ROMAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_malciu_1496830398.html [Corola-blog/BlogPost/376617_a_377946]
-
cu triluri de diezmierdări și alintări, în țipete de dor și chemări de dragoste, în jocuri sclipitoare, cu înfoieri de pene, cu gângurit și atingeri de ciocuri, așa cum văzuseră la Mărțișor și Primăvara. Dar flăcăii și fetele? Cântece duioase și tânguitoare, ca niște chemări, ca niște suspine...și alintări...în acompaniament de viori, clarinete și chitare...cu plânset de corzi, cu țipăt de note curgând speriate, în suspin de clarinet și gemet de chitară...Dar jocurile?..hore și sârbe, bătute și
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422393563.html [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
printre miresmele răspândite», de cireșar fiind, «aici și acolo, sub forța inimaginabilă a iubirii», își cheamă „iubitul-emisferă / jumătate“, absența acestuia sufocând-o («...te chem, fiindcă nu mai am aer fără prezența ta; uneori mă auzi, alteori briza lacului se interpune tânguitor între noi [...]; aștept parcă să se ivească un înger»), de cuptor fiind, „fată-morgană fiind“, se simte slăbită «de acest neîntrerupt drum de căutare» a apei salvatoare, căci «se face din ce în ce mai fierbinte» și „nu mai are ce să jertfească «pentru o
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” by http://revistaderecenzii.ro/ion-pachia-tatomirescu-emisferele-androginului-bisturiul-zeus-chirurgului-si-cantarea-cantarilor/ [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
am adunat mari visterii prin munca și sudoarea mea și acum dau această pungă pentru acest suflet, care m-a slujit.". După ce a isprăvit de vorbit, s-a dus. Duhurile cele rele au rămas înmărmurite; au început a scoate gemete tânguitoare și s-au îndepărtat. Apoi iarăși s-a arătat Sfântul Vasile, purtând niște vase pline cu miruri curate și prețioase. A deschis vasele, unul după altul, și a vărsat acele miruri asupra mea; pe loc m-am simțit inundată de
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. VASILE GAFTON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1447918480.html [Corola-blog/BlogPost/375005_a_376334]
-
galerii cu o muzică din tot felul de instrumente lucrate de ei, din os, lemn, din tije vegetale, din piele de capră, din pene de gâscă, tobe, fluiere, arcușuri din cozi de cal, era o muzică cu un aplomb stins, tânguitor, adesea asemănătoare cu strigăturile și urletele coyot-ului din preerie, cu fredonări legănate la refrene și răspicate, alertate, când invocau divinități care își întârziau indeplinirea feluritelor implorări, erau “surde” la apelurile prosternărilor și rugilor, înălțate din varii pricini omenești de care
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
de suflat. Doar din când în când mulțimea se oprește brusc, încremenind într-o liniște perfectă. Este momentul în care s-ar putea auzi un ac cum cade, când izbucnește fulgerător și spontan dintr-un balcon din apropiere un vaiet tânguitor. Țipătul sfâșietor își face drum până în măduva spinării, ca o săgeată. Nu puțini sunt cei care se trezesc înfiorați cu părul măciucă. “Saeta” (săgeata) e cântată de o singură voce penetrantă care evocă suferințele Domnului Isus. De departe aduce cu
SEMANA SANTA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_1397837922.html [Corola-blog/BlogPost/360184_a_361513]