76 matches
-
și o interpretare din care se vedea că este o soprană cu studii seriaose de canto. Mircea Andreescu ne-a prezenatt romanța „Dor de mamă”, versuri: Ion Costea a fost cântată de solista Gabriela Boțan, o mai veche cunoștință a târgoviștenilor, care a fost primită în patru ediții anterioare la Crizantemei de Aur , a impus prin vocea cultivată o linie melodică foarte plăcută ascultătorilor, care n-au întârziat s-o ovaționeze minute în șir. Și cum nu se putea ca distinsa
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1414677200.html [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
internatul n-a avut de suferit, căci i-au fost asigurate toate dotările necesare, iar elevilor o hrană cu mult mai bună ca în trecut. La 1 noiembrie 1938, episcopul Vartolomeu se pensionează și este numit locțiitor arhiereul Irineu Mihălcescu Târgovișteanul. În gospodăria eparhială era mare neorânduială, iar vestita tipografie a episcopiei se găsea pe marginea prăpastiei. A fost chemat, ca specialist, Pavel Suru, fost director al Tipografiei Cărților Bisericești din București, ca să preia conducerea tipografiei eparhiale, pentru a o rentabiliza
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
unit forțele două edituri, Editura SINGUR Târgoviște, director Ștefan Doru Dăncuș și Editură GRINTA Cluj-Napoca, director Gabriel Cojocaru. La cererea publicului, Emilia Dănescu a lecturat două dintre poemele poprii, incluse în Antologia de poezie. A urmat lansarea de carte a târgovișteanului Criști Iordache, cu cel de al doilea volum de poezii intitulat sugestiv „Tehnici de (ne)rezistență”, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2010. Volumul a fost prefațat de Ștefan Doru Dăncuș și postfațat de Train Ț. Coșovei și Melania Cuc. „Într-
LANSAREA ANTOLOGIILOR REVISTEI SINGUR LA TÂRGOVIŞTE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Lansarea_antologiilor_revistei_singur_la_targoviste.html [Corola-blog/BlogPost/349602_a_350931]
-
armonia și mulțumirea au grația urmașilor cu sange-albastru. De veți privi imaginile să nu vă gândiți că sunteți prin grădinile din Bruxelles, nici prin parcurile de pe malurile Loarei. Nu. Nu sunt cetățenii din Quebecsi nici din Zurich. Sunt concetățenii noștri, târgoviștenii neîncoronați ai Coroanei. Oameni simpli, calzi, ospitalieri și care trăiesc atipic zonei geopolitice cu implicațiile ei nu tocmai fericite. Într-o scrisoare primită acum un an de la Paris, Mylene Mordin, care tocmai ajunsese acasă, îmi mărturisea: "(...)Mi-a fost puțin
ELIBERARE, PACE, DINAMISM (TARGOVISTE – CETATE EUROPEANA) de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Eliberare_pace_dinamism_targoviste_cristi_iordache_1332492858.html [Corola-blog/BlogPost/360712_a_362041]
-
infiltrări ale culturilor răsăritene dar și occidentale în acest spațiu. Deși, începând mai ales din a doua jumătate a secolului al XVI-lea asistăm la o peroadă de avânt al traducerilor de cărți în limba română, înfăptuită mai ales de către târgovișteanul Coresi, în primele decenii ale secolului al XVII-lea observăm o tendință tradițională de reînviere a limbii și culturii slavone, întreținută în special de marea boierime și de clerul înalt. S-a văzut aceasta mai ales prin activitatea desfășurată în jurul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_sec_al_xvii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
și orbecăie în căutarea unui adăpost. Au nevoie de protecție și de putere deopotrivă. Nu le vor găsi atâta vreme cât nu vor căuta în ei înșiși. Am întâlnit o mână de oameni care a traversat oceanul și împreună cu un grup de târgovișteni care nu a uitat să construiască, încearcă să găsească adăpost nu pentru ei - căci l-au găsit demult - ci pentru semenii lor aflați în “pribegie''. Dacă disperarea duce sârmanii pierduți către o haină de pomană, o sticlă de ulei și
CINE NE MAI SCOATE DIN CRIZĂ de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/_cine_ne_mai_scoate_din_criza_.html [Corola-blog/BlogPost/360708_a_362037]
-
și orbecăie în căutarea unui adăpost. Au nevoie de protecție și de putere deopotrivă. Nu le vor găsi atâta vreme cât nu vor căuta în ei înșiși. Am întâlnit o mână de oameni care a traversat oceanul și împreună cu un grup de târgovișteni care nu a uitat să construiască, încearcă să găsească adăpost nu pentru ei - căci l-au găsit demult - ci pentru semenii lor aflați în “pribegie''. Dacă disperarea duce sârmanii pierduți către o haină de pomană, o sticlă de ulei și
CRISTI IORDACHE by http://confluente.ro/articole/cristi_iordache/canal [Corola-blog/BlogPost/360947_a_362276]
-
și orbecăie în căutarea unui adăpost.Au nevoie de protecție și de putere deopotrivă.Nu le vor găsi atâta vreme cât nu vor căuta în ei înșiși.Am întâlnit o mână de oameni care a traversat oceanul și împreună cu un grup de târgovișteni care nu a uitat să construiască, încearcă să găsească adăpost nu pentru ei - căci l-au găsit demult - ci pentru semenii lor aflați în “pribegie''.Dacă disperarea duce sârmanii pierduți către o haină de pomană, o sticlă de ulei și
CRISTI IORDACHE by http://confluente.ro/articole/cristi_iordache/canal [Corola-blog/BlogPost/360947_a_362276]
-
de singurătăți unite Întâmpinat de același Tiberiu Ionescu de care se despărțise cu patru ani în urmă, în plus doar cu câțiva ghiocei răsăriți timid la tâmple, Genu Ștefănescu petrece 30 de zile în Marocul devenit țară de adopție pentru târgovișteanul rămas același de când s-a născut, consemnează Genu în jurnalul său. Răzvrătit, ca întotdeauna, Tiberiu Ionescu își uimește vechiul prieten cu mai noua sa pasiune pentru politica marocană. Îl sfătuiește prietenește să păstreze echidistanța față de zona politicului, care s-ar
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10.html [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
scurt la titlul volumului, făcând o asemănare între parabola fiului rătăcitor și programul editorial „Întoarcerea poetului risipitor”. Poetul Vali Nițu, vădit bucuros și emoționat, a rostit apoi câteva cuvinte de apreciere. După acest moment, prof.dr. George Coandă, un nume binecunoscut târgoviștenilor și nu numai, a vorbit cu plăcere despre poet, fost student al d-sale, apreciind latura melancolică dar și pe aceea de revoltă a poeziei lui Cristian Gabriel Groman, citind cu mult suflet două din poemele volumului. Adrian Melicovici, scriitor
LANSARE DE CARTE – „GÂNDURI” DE CRISTIAN GABRIEL GROMAN de CONSTANTIN P. POPESCU în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_p_popescu_lansar_constantin_p_popescu_1365589021.html [Corola-blog/BlogPost/345810_a_347139]
-
strălucește la București, restabilind domniile pământene pe scaunul țării, se sfârșește trist la Târgoviște. Tudor și multi dintre soldații săi sunt masacrați de eteriști pe locul din fața bisericii Mitropoliei, unde s-a ridicat o cruce de piatră, în amintirea lor. Târgoviștenii au participat activ la revoluția română din 1848 si au sustinut toate actele politice ale unioniștilor. După unire, Alexandru Ioan Cuza a intrat să viziteze orașul, pe sub o arcadă de flori, la 17 iunie 1859. Modernizarea societății românești la sfârșitul
Târgoviște () [Corola-website/Science/298021_a_299350]
-
a rămas văduv, în urma decesului soției sale, Anastasia. S-a închinoviat în același an la Mănăstirea Sinaia, sub numele de Irineu, fiind apoi ridicat la rangul de arhimandrit. Ales în anul 1936 ca arhiereu-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cu titulatura de "Târgovișteanul", a fost hirotonit întru arhiereu la 17 octombrie 1936 și desemnat să conducă secția culturală a Consiliului arhiepiscopal. În această calitate, a fost desemnat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca locțiitor de episcop al Râmnicului-Noul Severin, cu titulatura
Irineu Mihălcescu () [Corola-website/Science/309498_a_310827]
-
P. F. Sa. părintele Patriarh, iar prin ordin am fost chemat la Sfânta Arhiepiscopie a Bucureștilor pentru hirotezie, primind crucea și brâul rangului respectiv"”.[6] În anul 1989, ca încununare a înnoirii picturii, a săvârșit rânduiala bisericeasca Preasfințitul Vasile Costin, Târgovișteanul, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. 5. Vizite pastorale Date certe, privind cercetarea canonică a parohiei de către arhierei, privesc evenimente bisericești desfășurate la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI: 26 octombrie 1989 - Preasfințitul Vasile Costin, Târgovișteanul- participă
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Montpellier și la Paris, în perioada 1922 - 1923. După ce a devenit văduv, a fost călugărit în 1924, la Mănăstirea Cernica sub numele de "Țiț", si hirotesit arhimandrit. Între 1926 și 1935 a fost arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cu numele „"Târgovișteanul"”. Pe data de 11 decembrie 1935, a fost înscăunat Episcop al Hotinului (având Centrul eparhial în orașul Bălti) până în 1940, , Ulterior fiind ales Locotenent de Mitropolit al Bucovinei"," cu reședința la Cernăuți, iar instalarea că mitropolit canonic s-a făcut
Episcopia Hotinului (Mitropolia Bucovinei) () [Corola-website/Science/328597_a_329926]
-
nu există nici o legătură între înfrânarea arghirofiliei și problema patriarhului-regent, un aspect dogmatic care antrenează însăși esența Ortodoxiei 10. O replică elevată la argumentația naeionesciană vine din partea unui teolog, cărturar de marcă al Bisericii Ortodoxe Române, vicarul arhiepiscopal Tit Simedrea Târgovișteanul, care admite gradul de compatibilitate între funcția de patriarh și cea de regent. Examinând argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, după legile țării, Nae Ionescu arată, pe baza articolului 22 din Constituție și a Canonului 26 al Sinodului al IV-lea
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și din aceasta să răsipească lucrurile aceștia și Biserici și să se pricinuiască defăimare preoției. Iar de nu o va face aceasta, să fie supus Dumnezeieștilor Canoane". 12 Nae Ionescu, Patriarhul român și canoanele. Al doilea răspuns P. S. Tit Simedrea Târgovișteanul, în "Cuvântul", an III, nr. 852, 1 septembrie 1927, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 135. Nae Ionescu aduce în discuție, ca probe incontestabile, Canonul 6 Apostolic; Canonul 7 al Sinodului al IV-lea Ecumenic; Canonul
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
temporalia". Puterea instrumentală care reieșea din împărăția spirituală a lui Hristos nu se confundă cu împărăția temporală. 16 Ibidem, cap. II "Extension du pouvoir indirect", p. 40. 17 Nae Ionescu, Patriarhul român și canoanele. Al doilea răspuns P. S. Tit Simedrea Târgovișteanul, în "Cuvântul", an III, nr. 852, 1 septembrie 1927, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 135. 18 Nae Ionescu, Convocarea Sfântului Sinod. Chestiunea prealabilă, în "Cuvântul", an III, nr. 875, 24 septembrie 1927, p. 1, în
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ajutat pe L. să imprime, în 1547, un Apostol (în două ediții, una pentru Țara Românească, alta pentru Moldova). Cel mai de seamă discipol al tipografului a fost diaconul Coresi, semnatar, alături de Oprea logofătul, al ultimei cărți ieșite din atelierul târgoviștean - un Triod-Penticostar (1558). Deși inferioare sub aspect grafic tipăriturilor lui Macarie, lucrările realizate aici au meritul de a continua pe teritoriul românesc, după o întrerupere de peste treizeci de ani, o activitate fundamentală pentru dezvoltarea culturii. Mai mult, fiind una dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287840_a_289169]
-
are propensiunea spre alegorie a celui de-al doilea -, V. scrie un roman al eului ce trimite la scrierile lui M. Blecher și în care se regăsește ceva din strania atmosferă mateină. Anunțând într-un fel rafinamentul poeziei expresive a târgoviștenilor, dar - s-a spus - și profunzimea poemului filosofic existențialist al lui Mircea Ivănescu sau aspectul controlat al proiecțiilor oniricilor din anii ’70, cartea, livrescă fără a pastișa, sugerează, aidoma lucrărilor contemporane ale lui Pavel Chihaia, Mihail Villara sau Dinu Pillat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
urmărește diversele imagini ale Bucureștiului, de la Nicolae Filimon la Eugen Barbu, cu staționări în romanele scrise de Cezar Petrescu și Camil Petrescu, de Hortensia Papadat-Bengescu, I. M. Sadoveanu și G. Călinescu. „Centrul” supraviețuiește (mai bine zis renaște) prin scrierile prozatorilor „târgovișteni” (Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Alexandru George). O primă tentativă de „decuplare” se produce prin „anarhismul” brăilenilor (Nae Ionescu, Panait Istrati), fiind dublată de proiecția unor teritorii imaginare, cum ar fi spațiul levantin, definit în secvențele Arhipelagul Caragiale (I. L. Caragiale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
din Stendhal, Hippolyte Taine, Henri Focillon și stilizează transpuneri din Boris Bednâi, Serghei Krutilin, Alexandr Ceakovski. Un timp realizează emisiunea radiofonică „Săptămâna unui meloman”. Deși de origine bucovineană și stabilit în București, Ț. poate fi situat, ca modalitate literară, printre „târgoviștenii” Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu și Costache Olăreanu. Apropierea s-a făcut, după cum scriitorul a fost așezat și în tradiția lui Mircea Eliade, Mihail Sebastian sau Anton Holban. O afirmație proprie îl caracterizează: „Eu povestesc o promisiune!” Încercarea scriitorului (1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
sale de lucru cu infractorii", în Neamțu, G.; Stan, D. (coord.), Asistență socială/studii și aplicații, Editura Polirom, Iași, 2005. *** Enciclopedie de filosofie și științe umane, Editura ALL, București, 2004. *** Enciclopedie de istorie universală, Editura ALL, București, 2004. Episcop Vasile Târgovișteanul, Opera caritativă a Bisericii din primele veacuri creștine, în Rev. "Ortodoxia", nr. 2/1991. Ferreol, G.; Jucquois, G. (coord.) Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale, Editura Polirom, Iași, 2005. Flew, A. (coord.), Dicționar de filozofie și logică, ediția a II
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Rothery M. A.; Grinnell, R. M. Jr., Cercetarea calitativă în asistența socială / Fapte, etape și sarcini, Editura Polirom, Iași, 2005. Valade, B., "Schimbarea socială", în Boudon, R. (coord.), Tratat de sociologie, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2006. Vasile Târgovișteanul, "Opera caritativă a Bisericii din primele veacuri creștine", în "Ortodoxia", nr. 2/1991. Vălică, M.; Chirilă, P.; Băndoiu, A.; Popescu, G. C., Teologie Socială, Editura Christiana, București, 2007. Vlăsceanu, L. (coord.), Sociologie, Editura Polirom, Iași, 2010. Weber, M., Etica protestantă
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
social-caritativă de care acestea se ocupau. 4 Pentru o prezentare mai amănunțită a se vedea: Dumitru Stan, "Fundamentarea asistenței sociale în spațiul românesc", în George Neamțu (coord.), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 465-507; și Episcop Vasile Târgovișteanul, "Opera caritativă a Bisericii din primele veacuri creștine", în rev. Ortodoxia, nr. 2/1991, pp. 143-153. 5 De Alexandru Ipsilanti se leagă foarte multe reforme în cele două Țări române. Alexandru Ipsilanti (1725-1805), a fost domnitor în Muntenia: 15 septembrie
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Sărutul), iar apoi alte capitole (Drumuri) în ,Viața românească" din 1967. Clasează cu pasiune în cataloage speciale picturile soției (numită frecvent ,maestrul") și ale celor doi copii (Iorgu și Ruxandra). Un mare eveniment al biografiei lui, ca și al celorlalți târgovișteni, e audierea lui G. Călinescu: ,am întâlnit un om genial, pe G. C." (p. 68) - notează la 10 iulie 1964. Va reflecta la moartea lui G. Călinescu din martie 1965 (p. 127-129) și apoi la aceea a lui Tudor Arghezi
Pariu cu posteritatea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12540_a_13865]