91 matches
-
acum aici ? S-a luat vacanță în România ? - Nu... Își deapănă încet povestea lui nedorită, de fugar . Bătrânul îl ascultă și-n mintea lui începe să încolțească planul mârșav,de stăpân asupritor. Un zâmbet nedisimulat de bucurie i se citește unchiașului pe față. „ Al meu ești ! ” - Dacă ești fugar înseamnă că nu ai prea multe variante. Una ar fi să-mi lustruiești pantofii ! Orice zâmbet de bunăvoință i-a dispărut, iar Mihai își dă seama că s-a înșelat amarnic. Nu
VIATA LA PLUS INFINIT (6) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1449653533.html [Corola-blog/BlogPost/383292_a_384621]
-
un loc unde căutaseră plăceri. În vestibul, de ambele părți ale peretelui, zăceau 74 morți. Deși deprins cu vederea cadavrelor, totuși d-abia puteam suporta această icoană grozavă. Aci zăcea un copil lângă un bărbat, dincolo un june lângă un unchiaș, lucrătorul lângă funcționar etc. Cei mai mulți au fost sufocați de fum sau turtiți de îmbulzeală. Negriți de nu se mai cunoșteau, cu expresia de groază și desperare în fața, mai toți acești nenorociți [î]și ridicaseră mânile deasupra capului, râmâind astfel încleștate
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
Erotikon 1. Singur bate ceasul, pasul, Linguri din Liguria are Un unchiaș pe nume Sasu, Dar nu are de mâncare. Are, n-are, ce ne pasă, Avem sufletul cu noi, Du-mă, hai, devreme acasă, Să jucăm pe paturi moi. Noaptea toată, ziua-ntreagă, vom ajunge doi strigoi, eu îți spun cât
EROTIKON de BORIS MEHR în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Erotikon_boris_mehr_1394514885.html [Corola-blog/BlogPost/353646_a_354975]
-
buni. BĂTRÂNUL: Bună să vă fie inima. LIA: Dar tare mai sunteți oțărâți! RUTH: Cine v-a supărat așa de rău? BĂTRÂNUL: Apoi, taică, baba mea mă înnebunește cu nălucirile ei. BĂTRÂNA: Să știți, fetelor, că e de rău cu unchiașul ăsta. Numai el e zdravăn la minte. Numai el are dreptate. În rest ... toți suntem niște căpiați. BĂTRÂNUL: N-o luați în seamă! De vreo câtva timp baba mea bate câmpii. Vede vede oșteni în zale, ba aude voci ciudate
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Vestitorul_piesa_de_teatru_fragment_de_al_florin_tene_1352877105.html [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
Bătrânilor Cuvioși și al Părinților Bisericii ... Mănăstirea Moisei, așezată în zona mirifică a Maramureșului Voievodal și Istoric, din cuprinsul Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, respiră și astăzi în ritmul timpului mitic. Nicăieri în spațiul românesc, strămoșii și moșii nu sunt mai unchiași și mai mătuși, în sens spiritual, ca în Moiseiul secolului XXI. Veacurile s-au topit, amalgamându-se cu evenimente cu tot într-un șuvoi ca o combustie din care se hrănește viața, istoria înseși. Și-n această lume în lume, călugărul
MĂNĂSTIREA MOISEI – MARAMUREŞ – VATRĂ DE SPIRITUALITATE ŞI SIHĂSTRIE AUTENTICĂ, VEGHEATĂ DE DUHUL BĂTRÂNILOR CUVIOŞI ŞI AL PĂRINŢILOR BISERICII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 952 din 09 august 20 by http://confluente.ro/Manastirea_moisei_maramu_stelian_gombos_1376035831.html [Corola-blog/BlogPost/364969_a_366298]
-
fie în veci!». Sau «În veci, amin!». Acest salut, oarecum de proveniență apuseană, a fost îndătinat de oameni pentru că este frumos. Au ei credința că atunci când nu se vor mai saluta astfel sfârșitul lumii este aproape! Și apelativul «mătușă» sau «unchiaș» nu face altceva decât să dovedească gradul de rudenie spirituală dintre oamenii de aici. Faptul că te adresezi cu aceste cuvinte unor bătrâni oarecare reflectă rudenia sufletească. Apropierea pentru a-L păstra în centru pe Hristos“, ne relatează Părintele Stareț
MĂNĂSTIREA MOISEI – MARAMUREŞ – VATRĂ DE SPIRITUALITATE ŞI SIHĂSTRIE AUTENTICĂ, VEGHEATĂ DE DUHUL BĂTRÂNILOR CUVIOŞI ŞI AL PĂRINŢILOR BISERICII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 952 din 09 august 20 by http://confluente.ro/Manastirea_moisei_maramu_stelian_gombos_1376035831.html [Corola-blog/BlogPost/364969_a_366298]
-
lasă în genunchi. Își mai strânge o nojiță La opinca desfăcută; - Te-am lăsat, dragă Măriță... Mâine, fac eu o bătută!... Și-a plecat mergând agale, Pe cărarea cu cireși; Unde-o fi?... m-apucă-o jale!... L-ați mai văzut pe unchiaș? Mă întreabă-a mea gândire: Și la ani depăn mereu. - Unde-i crâșma cu clondire - Din care goleam mereu? Unde-i Chirea și Marița, Unde v-ați ascuns, vecini?... Văd cum bruma a prins vița; Pe grătar vreo cinci cărbuni
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_carciumioara.html [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
în traista kaki care-i atârnă la șold. Grivei aleargă în jurul stăpânului lătrând vesel. Moșul își continuă căutarea și pare că recolta de ghebe și alți bureți e destul de bogată căci traista se umple văzând cu ochii. Ehe! Știa el unchiașul de ce s-a trezit azi cu noaptea în cap. Nu a stat nici să-și bea porția de dimineață nici n-a mâncat. S-a îmbrăcat în grabă, a dat drumul caprelor că nevasta le-a muls decuseară și a
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1471114624.html [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
acei musafiri nepoftiți pe meleagurile lor. - Măi bărbate, ce-i cu tinereii ăștia de se așează tam-nesam pe moșia omului? - zise Veta lui bărbat-său. - Muiere, pesemne că-s turiști... Se vorbește mereu la televizor despre turismul românesc... - Care televizor unchiașule? Nouă de-abia ne-au plantat stâlpii pentru rețeaua electrică... - Am fost uitați până și de Dumnezeu pe vâlcelele astea ... Dar în curând ne vom moderniza și vom ajunge în pas cu lumea civilizată. - Ce civilizație îți mai trebuie la
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
ca o viperă! - Afurisit boșorog, și se luă după el cu un par smuls dintr-un gard. - Ai grijă tinere, așa ai să pățești și tu la vârsta mea dacă nu-ți strunești cum trebuie iapa în tinerețe! - exclamă șugubăț unchiașul și o luă la fugă de parcă avea treizeci de ani cu bâta ce zbură pe urmele sale gata să-i îndrepte cocoașa căpătată de-a lungul anilor. Tânăra familie nu are avuții. Trudește de dimineața până seara ca să-și facă
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
2012 Toate Articolele Autorului Gând nespus... Se-adună Soarele-n apus Umbrind Speranța... Fără capăt Neîmpăcatul Gând nespus Tăcere-aduce. Doar un freamăt Strecoară alte lacrimi seci... Oșoaptă-aduce mângâiere... Răzbate-ncet... prin stropii reci Acum și-aici să-i dea putere Unchiașul Timp ce s-a prelins Izbind un trup de malul Vieții... Tânărul chip cu părul nins Așteaptă Zorii Dimineții... Trecu` fugarul Gând nespus Ăst Timp n-aduce împăcarea... Îngenuncheat, dar nesupus Nu vrea să uite. Că uitarea Cuvinte-i dă
VERSURI GÂND NESPUS... de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Taina_gandului_versuri_gand_nes_maria_ciumberica_1328197739.html [Corola-blog/BlogPost/347067_a_348396]
-
viață fără de moarte, adică lucruri intruvabile, asumându-și, fără să vrea o vină tragică pentru care va plăti prin aceea că la împlinirea vârstei de 15 ani fiul îl va părăsi pentru totdeauna, adică se va îndeplini ceea ce profețise bătrânul unchiaș: „va aduce suferință/ bucurii și întristare”. Timpul care postmerge nașterii e unul accelerat, ca și cum n-ar mai avea răbdare. Prințul crește într-un an cât alți copii în șapte. Pe de o parte, el viejo padre nu-și mai încape
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ion_rosioru_rescrierea_ion_rosioru_1375165509.html [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
unei limbi românești bine închegate folosită în scris. Iată de pildă, un zapis de vânzare scris în anul 7162, adică în 1654, prin care trei frați din Bughea vând lui Coman din Rucăr Piscul Râului: "Adică eu Stanciul Bughianu, feciorul unchiașului Dobrotă din Bughea și cu frate-meu Vladu și cu frate-meu Oancea și cu nepoții mei Stan și Oprea și Stanciu, feciorii uncheașului Bodei, dat-am zapisu nostru ca să fie de mare credință și stătătoriu la mâna uncheașului Coman
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_sec_al_xvii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
am vândut tot să n-aibă nimenea treabă. Că l-am vândut de bună voia noastră și fără nici o nevoe. Și l-am vândut și cu știrea tuturor rudeniilor noastre și a fraților mei și a nepoților mei, ca să fie unchiașu lui Coman și fiului său, lui Istrate moșie lor și feciorilor lor, moșie stătătoare și ohumnică în veci și cine se va trage din ei. Și l-am vândut acest munte cu apa, cu uscatul, cu pădurea, cu ce-ar
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_sec_al_xvii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
din 02 februarie 2012. Gând nespus... Se-adună Soarele-n apus Umbrind Speranța... Fără capăt Neîmpăcatul Gând nespus Tăcere-aduce. Doar un freamăt Strecoară alte lacrimi seci... Oșoaptă-aduce mângâiere... Răzbate-ncet... prin stropii reci Acum și-aici să-i dea putere Unchiașul Timp ce s-a prelins Izbind un trup de malul Vieții... Tânărul chip cu părul nins Așteaptă Zorii Dimineții... Trecu` fugarul Gând nespus Ăst Timp n-aduce împăcarea... Îngenuncheat, dar nesupus Nu vrea să uite. Că uitarea ... Citește mai mult
MARIA CIUMBERICĂ by http://confluente.ro/articole/maria_ciumberic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
a Nașterii Sfântului Prunc cu dorurile părintești urzite-n nașterile noastre suave: „Într-o sanie ușoară,/ tras de-o ciută de mărgean,/ Moș-Crăciun din cer coboară,/ ca în fiecare an.// El o traistă poartă’n spate/ și’n ea, darnicul Unchiaș,/ duce daruri minunate/ pentru dragii-i copilași.// ...Și, pe când din traista-i plină/ Moșu’mparte ce-a adus,/ dintr-o iesle de lumină/ le surâde chiar Iisus...” (Radu Gyr, Moș Crăciun-Stele pentru leagăn. Fundația Iustin Pârvu) Colindele sunt fâlfâiri de
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
în Puterea Sa. Pustnicul îi întoarse spatele și pătrunse în grotă. Era dezamăgit de duritatea cu care îl înfruntase acest bătrân gârbovit care abia își târa picioarele și pe moment se îndoi de promisiunea sa. „Oare cum să vină acest unchiaș noaptea peste munte? Sau are vreo peșteră secretă? Se va strecura pe întuneric peste stânci și izvoare subterane... Pusnicul este un Sfânt! Numai printr-o minune se poate ține de cuvânt!... Dar să nu mă îndoiesc de onoarea acestui călugăr
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
a simți, la care cei ce receptează acest gen de ordin se așteaptă ca o legătură ce le permite să se supună fără a-și pierde identitatea. În lumea basmului autoritatea este în cea mai mare măsură tatăl: împărat, rege, unchiaș(3) etc. al fiului, fiilor, fiicelor sau al altei creaturi metamorfozate(4), ce au de săvârșit una dintre minunatele realizări ale lumii, pacea. Pacea înseamnă liniște, dezvoltare armonioasă între membrii societății, binele ca formă conștientă a generozității. Lumea este un
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
Povestea fetei de croitor și a feciorului de împărat), basme africane (Povestea cu leul și taurul, Uriașul de piatră), basme chinezești (Voinicul și tigrii, Phönixul cu două capete, Cele două curcubee), basme coreene sau basme japoneze (Balaurul cu opt capete, Unchiașul făcător de minuni, Povestea celor doi frați, Izvorul tinereții). La fiecare dintre aceste basme eroul este aproape întotdeauna un element pozitiv, însă poporul din care își trage obârșia își pune amprenta caracteristică asupra fiecărui protagonist în parte. Atât mediul social
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
caracterizat de blândețe și puritate și aș încheia cu un alt exemplu Mozart, supranumit compozitorul cu suflet de floare. Cine ar putea înțelege mai bine suferințele unui băiat sărman, supus unui handicap, cum este personajul principal din basmul Țugulea, fiul unchiașului și al mătușii, decât un suflet asemănător, de copil, care cunoaște această durere a neputinței de a merge? Și, care inimă nu a tresărit citind, sau ascultând cu respirația întretăiată, povestirea faptelor minunate ale Greuceanului. Cine oare nu a simtit
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
Fluierele se întreceau în doine și hore iar oamenii băteau pământul cu picioarele, în ritmul acestora, în jocuri vioaie. Cei mai în vârstă, făcând în ciudă perechilor de flăcăi și fete, conduceau jocurile. Printre ei se mai sumenea câte un unchiaș cu câte-o babă spre deliciul celor de pe margine. În jurul unor mese întinse pline cu bucate, poporul petrecea la nunta reginei lor. Pentru că Hestia făcea pe voia zeilor și poporului său. Își dăruise inima chipeșului Zebeleizis. Zebeleizis rămâne alături de frumoasa
HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408827343.html [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
-
au venit copii, doi băieți și două fete, Gică, Mărioara, Anișoara și Titi pe care i-a crescut, i-a dat la școli mari și s-au împrăștiat apoi prin lume lăsând-o singură pentru a se bălăbăni doar cu unchiașul aista al ei... Înconjură cu privirea camera și pereții proaspăt spoiți cu var... “Cât necaz și cu păreții ăștia! Și câtă muncă!” Întâi adunase balega uscată, lăsată de puținii cai pe uliță. Pe urmă lutul galben, clisos, de la Lutărie. Pe
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1472910992.html [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
Mihaela-Cornelia, fiica lui Ciucă Corneliu-Dumitru și Ana, născută la 6 iunie 1972 în localitatea Câmpulung, județul Argeș, România, cu domiciliul actual în Danemarca, 1264 Kopenhaga K, Store Kongensgade 101, 5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Câmpulung, str. Valea Unchiașului nr. 50, județul Argeș. 76. Foris Octavian, fiul lui Foris Ștefan și Ileana, născut la 11 ianuarie 1971 în localitatea Satu Mare, județul Satu Mare, România, cu domiciliul actual în Germania, 94094 Rotthalmunste, Am Hopfenberg 23, cu ultimul domiciliu din România în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153825_a_155154]
-
de țărani români veniți din satele raialei, continuând un proces ce a avut loc necontenit în perioada 1540-1828. Catagrafiile ilustrează, de altfel, acest proces printre locuitorii din „mahalaua ot poarta cea mare, cei veniți de prin satele raielii” este și „unchiașul” mijlocaș, deci de stare materială de mijloc. Acest aflux rural este procesul obișnuit în toate orașele noastre , și nu numai ci și în toată lumea. La românii veniți din satele Munteniei, în primul rând și în fosta raia și din județele
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
relațiile s-au deteriorat, după ce poetul l-a atacat, în 1881, într-un număr al revistei, pentru cele trei catedre de profesor la universitate, iar acesta s-a retras. În noiembrie 1880, au loc premierele pieselor de teatru "Iadeș!" și "Unchiașul Sărăcie", la Teatrul Național, publicate în "Literatorul" la începutul anului următor. O curtează pe Aristizza Romanescu, actriță care a jucat în piesele amintite, dar aceasta îi respinge avansurile. Publică volumul "Poezii", în anul 1881, deși pe coperta originală apare anul
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]