771 matches
-
găsit în spatele televizorului o lumânare am izbit-o în foc! M-am întors din iad! Nu voi spune curat că m-am măritat cu un virus de spital primit în dar de la patria mea, patria ta, patria noastră iar cel ungurean și cu cel vrâncean mari diluară de sute de ori dezinfectanții din spitale și se-mbogățiră, nu contează câți muriră! Am avut nuntași, medici, profesori universitari cu tarife mari, n-a fost să mor în câmp de mohor am trecut
BALADĂ. MOARTEA TRECE PE TUŞĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1463830518.html [Corola-blog/BlogPost/385024_a_386353]
-
Selectii > STRADA Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 503 din 17 mai 2012 Toate Articolele Autorului STRADA Una, două, Pe strada mea, dulce ca pasca, I se urăște altui, și altui vecin, cu viața mireană, Și pleacă în cimitirul Ungureni, sau Sineasca. Numai sfinți am cunoscut. De exemplu, inginerul Tănasă. Tocmai ieșise la pensie, când i-a stat inima La gândul că va face Raiul, o veșnicie, acasă. După el, fiul. Viorel. Inginer de rețele. Și-a lăsat soția și
STRADA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/Strada_jianu_liviu_1337318671.html [Corola-blog/BlogPost/358411_a_359740]
-
spirituale autentice și a atașamentului față de țară.... XVII. NOI APARIȚII ÎN PROIECTUL " ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR", de Ștefan Doru Dăncuș, publicat în Ediția nr. 528 din 11 iunie 2012. VALI NIȚU Vali Nițu s-a născut la 12.11.1952 în Ungureni, Dâmbovița. Ciclul primar și gimnazial la Școala Generală din Ungureni, Dâmbovița (1959-1967). Urmează Liceul nr. 2 din Târgoviște (1967-1971), apoi Școala Tehnică, Specialitatea „Laborator siderurgie” (1972-1974). Absolvent al Universității „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Științe Juridice, Profilul Științe Juridice, Specializarea
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_doru_d%C4%83ncu%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
ÎN PROIECTUL " ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR", de Ștefan Doru Dăncuș, publicat în Ediția nr. 528 din 11 iunie 2012. VALI NIȚU Vali Nițu s-a născut la 12.11.1952 în Ungureni, Dâmbovița. Ciclul primar și gimnazial la Școala Generală din Ungureni, Dâmbovița (1959-1967). Urmează Liceul nr. 2 din Târgoviște (1967-1971), apoi Școala Tehnică, Specialitatea „Laborator siderurgie” (1972-1974). Absolvent al Universității „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Științe Juridice, Profilul Științe Juridice, Specializarea Drept (2000-2004). Masterat în Administrație Publică Europeană (2005-2006). Absolvent al
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_doru_d%C4%83ncu%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
Juridice Sociale și Politice, Profilul Științe ale Comunicării, Specializarea Jurnalism, (2004-2008). Absolvent al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (2007-2008). Obține definitivatul în ... Citește mai mult VALI NIȚUVali Nițu s-a născut la 12.11.1952 în Ungureni, Dâmbovița. Ciclul primar și gimnazial la Școala Generală din Ungureni, Dâmbovița (1959-1967). Urmează Liceul nr. 2 din Târgoviște (1967-1971), apoi Școala Tehnică, Specialitatea „Laborator siderurgie” (1972-1974). Absolvent al Universității „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Științe Juridice, Profilul Științe Juridice, Specializarea
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_doru_d%C4%83ncu%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
2004-2008). Absolvent al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (2007-2008). Obține definitivatul în ... Citește mai mult VALI NIȚUVali Nițu s-a născut la 12.11.1952 în Ungureni, Dâmbovița. Ciclul primar și gimnazial la Școala Generală din Ungureni, Dâmbovița (1959-1967). Urmează Liceul nr. 2 din Târgoviște (1967-1971), apoi Școala Tehnică, Specialitatea „Laborator siderurgie” (1972-1974). Absolvent al Universității „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Științe Juridice, Profilul Științe Juridice, Specializarea Drept (2000-2004). Masterat în Administrație Publică Europeană (2005-2006). Absolvent al
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_doru_d%C4%83ncu%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/365009_a_366338]
-
Crăciunului. Dacă m-ați vedea, sunt numai piele și os...Parcă n-ar fi fost de-ajuns...Criza! Ca să vezi, dom’le, ce răni colaterale poate produce democrația...mioritică (să mă ierte „cel moldovean” și cu „cel muntean”! Că „cel ungurean”...are el nevoie de iertare!). Să ne-ntâlnim sănătoși și fără cucuie în...noiembrie! C-atunci va fi loc și de...sânge, Doamne ferește!, de vreme ce n-au confirmat acum bobii d-nei Macovei. Referință Bibliografică: TABLETĂ DE ALEGĂTOR (ADDENDA LA REFERENDUM) / Gheorghe
TABLETĂ DE ALEGĂTOR (ADDENDA LA REFERENDUM) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Tableta_de_alegator_addenda_la_refere_gheorghe_parlea_1346157771.html [Corola-blog/BlogPost/355289_a_356618]
-
muncă locală, iar fondurile ar ajunge pentru materiale. Pușcăriile sunt pline ochi. Cred că este momentul să începeți cu pușcăriași un canal Argeș - Oceanul Atlantic. In doi ani ar fi gata cu aportul DNA din masa de politicieni, strașnici lucrători. Primarii ungureni, impuși de centru din motive electorale, se cred toți în Oltenia. Ei nu fuseră la primărie ci fură (particula „se” nu se folosește în Oltenia). Așa-i limba română! Oricum, ne-orășenii sunt mai omenoși. Exemplu este domnul Dragnea, oltean
AŞA-I ROMÂNUL! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431764781.html [Corola-blog/BlogPost/341586_a_342915]
-
tropicale! Ce era de făcut!? - Vinghem la muzeu și cu banii chiștigat mergem la restaurant și petrecem fain frumos, cu nevestele noștri, propuse inconștientul Ati! În ochii înlăcrimați ai domnului Pandele apăru flacăra urii nestinse încă de pe vremea când baciul ungurean și cu cel vrâncean îl omorâseră pe baciul moldovean. Numai că, înțe- leptul Hans, nefiind implicat în crima respectivă, își păstră luciditatea și după ce pâcâi de zece ori din pipa lui cu mâner de porțelan rosti împăciuitor: - Scrie măi Romi
AFACEREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405003037.html [Corola-blog/BlogPost/349195_a_350524]
-
lui Manole”, zidită în „zidul tradiției” de propriul ei soț și meșter de case și catedrale, sau “epopeea” aceea românească, romantică și mioritică, tradițională, cu trei ciobănei, care se termină straniu, prin omorârea ciobanului român de către ceilalți doi ciobani, unul ungurean și unul vrâncean, sau zicala aceea populară ajunsă leit-motiv că românul are șapte vieți și oriunde ar fi „se descurcă” și nu moare niciodată, toate aceste povești nemuritoare de adormit copiii a murit de mult. Iar noi, românii, ne-am
JURNAL ATEMPORAL. CUM PROCEDEAZĂ AUTORITĂŢILE ROMÂNE PENTRU EXTERMINAREA POPULAŢIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_atemporal_constantin_milea_sandu_1362556763.html [Corola-blog/BlogPost/345607_a_346936]
-
Aninoasa, Arefu, Brăduleț, Berevoiești, Bocănița, Bughea, Bumășești, Corbi, Dîmbovicioara, Domnești, Dragoslavele, Fîntîneni, Gideni, Groși, Furnicoși, Lerești, Mățău, Nucșoara, Păuleni, Poderi, Poinărei, Răceni, Rudeni, Rucăr, Sălătruc, Stănești, Stroiești, Stoenești, Suslănești, Suici, Topoloveni, Turburea, Țigănești-Topoloveni, Valea Danului, Valea Ursului, Vernești, Vîsănești, Voinești, Ungureni și Zboghitești, toată această Familie de Haiduci cu preoții lor, cu învățătorii lor, cu ofițerii lor, cu elevii și profesorii lor, cu țăranii de cremene și amazoanele lor soții, cu fecioarele temerare precum luptătoarele dace, cu mic, cu mare, cu
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
judecătorul (la comunele urbane), polițistul și notarul erau aleși dintre chiaburii satului sau echivalenți. Nu dintre moșieri adică stăpânitorii marilor proprietăți funciare, adevărații conducători regionali. O condiție esențială a alegerii magistratului (funcțiile înainte specificate constituiau magistraturi) era să fie localnic. Ungurenii, adică cei aciuați veniți de aiurea erau marginalizați la propriu, dese ori constituind un cătun aparte. A rămas în multe localități denumirea anexă de Ungureni. Cu alte cuvinte ungurenii nu puteau candida la magistraturi, adică funcțiile eligibile ale comunei. Satele
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1458669060.html [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
O condiție esențială a alegerii magistratului (funcțiile înainte specificate constituiau magistraturi) era să fie localnic. Ungurenii, adică cei aciuați veniți de aiurea erau marginalizați la propriu, dese ori constituind un cătun aparte. A rămas în multe localități denumirea anexă de Ungureni. Cu alte cuvinte ungurenii nu puteau candida la magistraturi, adică funcțiile eligibile ale comunei. Satele mai chivernisite aveau grijă ca, cei dotați dintre membri comunității, să urmeze școlile necesare îndeplinirii funcției de magistrat. Toate funcțiile eligibile erau alese pe viață
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1458669060.html [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
alegerii magistratului (funcțiile înainte specificate constituiau magistraturi) era să fie localnic. Ungurenii, adică cei aciuați veniți de aiurea erau marginalizați la propriu, dese ori constituind un cătun aparte. A rămas în multe localități denumirea anexă de Ungureni. Cu alte cuvinte ungurenii nu puteau candida la magistraturi, adică funcțiile eligibile ale comunei. Satele mai chivernisite aveau grijă ca, cei dotați dintre membri comunității, să urmeze școlile necesare îndeplinirii funcției de magistrat. Toate funcțiile eligibile erau alese pe viață. Un amendament, cutumă din
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1458669060.html [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
convocarea colectivității, în ansamblul ei sau prin electori, spre a pune în discuție înlocuirea unui magistrat. Dese ori convocările periodice pentru raportul de activitate se puteau solda și cu înlocuiri în funcții. Oricum înlocuitorul putea fi numai consătean, nicidecum dintre ungureni care dese ori nici nu participau la aceste ședințe. Era comunistă a schimbat aceste cutume străvechi. Muncitorii agricoli nu erau considerați proletari deoarece erau stăpâni pe mijloacele de producție (buturuga plug, sacul semănătorului etc.), în special chiaburii „dușmani tradiționali ai
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1458669060.html [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
buturuga plug, sacul semănătorului etc.), în special chiaburii „dușmani tradiționali ai poporului”. De aceea se obișnuia impunerea unui muncitor proletar în magistraturile rurale. Eșecul comunismului se datorează și, sau în special, investirii unui om fără pregătirea corespunzătoare pe un post. Ungureanul, fie el și proletar sadea cu carnet roșu, nu are de unde să cunoască regulile satului bazate pe vechi cutume și introduce forțat noi reguli inacceptabile, precum colectivizarea forțată. Se naște un climat de neîncredere reciprocă bazată pe minciună. În plus
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1458669060.html [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
el și proletar sadea cu carnet roșu, nu are de unde să cunoască regulile satului bazate pe vechi cutume și introduce forțat noi reguli inacceptabile, precum colectivizarea forțată. Se naște un climat de neîncredere reciprocă bazată pe minciună. În plus acest ungurean nu respectă biserică, o crimă capitală în ochii sătenilor. Din păcate era post comunistă păstrează principial soluțiile de administrare rurală ale odiosului dictator. Am arătat mai sus că nu oricine și oricum poate îndeplini corect o funcție managerială adică de
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1458669060.html [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
învârtoșă căpătând o limbuție despre care nu aflase nimic bietul băiat în cei treisprezece ani de când îi era nepot: -Iar tu Zaine, te tragi din vrednica seminție de oameni sosiți ca venetici, din ciobanii lăsați încoace de peste munte, acei nou-numiți ungureni. Moșii voștri, plecați din matca lor de prigoana dărilor habsburgice, au aflat aici tihnă pentru mândria de sine și pentru oierit. Așa-i?! -Drept e! Coborâtorii de dincolo de Parâng s-au așezat pe valea Bistriței aproape de vărsarea ei în Olt
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439466072.html [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
și pentru oierit. Așa-i?! -Drept e! Coborâtorii de dincolo de Parâng s-au așezat pe valea Bistriței aproape de vărsarea ei în Olt, unde găsiseră pășuni întinse și o climă blândă înlesnind oilor păscutul până în târziul lui Brumar... completă nostalgic frumosul ungurean Zain, mai sobru, dar cu aceeași lumină în privirile duse departe. Schimbând nota, Miluța noastră îndreptă smerită către băiat duioasa-i față, dar împungându-l cu vorba pe firoscosul Zain. -De-ai ști, nepoate, că vreme lungă a trecut până ungurenii
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439466072.html [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
ungurean Zain, mai sobru, dar cu aceeași lumină în privirile duse departe. Schimbând nota, Miluța noastră îndreptă smerită către băiat duioasa-i față, dar împungându-l cu vorba pe firoscosul Zain. -De-ai ști, nepoate, că vreme lungă a trecut până ungurenii să ne bage în seamă! -Nu vorbi și tu cu păcat! Din spusele bătrânilor s-a înțeles că întârzierea pomenită s-ar fi datorat întâi străvechilor legi ale păstoritului. Au așteptat numa’ ca oamenii locului să înțeleagă însemnătatea ocupației lor
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439466072.html [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
ca oamenii locului să înțeleagă însemnătatea ocupației lor. Oricum, mai cu cheag decât cei mai vechi în ținuturilor găsite, le-au servit acestora pildă, cucerindu-le acceptarea împământenirii și respectul! -Da, da! Te-am necăjit în glumă, bărbate! Până la urmă, ungurenii s-au amestecat printre localnici și, cu vremea, și-au impus multe din știutele și obișnuitele păstrate din moși. Dar ale mai de seamă, costumul tradițional și mărețele porți, au pătruns mintea, sufletul, simțirea celor ce i-au primit pe
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439466072.html [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
vară... Veniseră pe coastă să-ntoarcă fânul... când norul viclean i-a săgetat... Le-au rămas mici două perechi de gemeni... băieții, mai mari cu doi ani decât fetele... Dintr-una din fete, măritată mai apoi tot în neam de ungureni, se trage Zain. -Hai, nu plânge, c-au murit fericiți! -...? întrebase din sprâncene ascultătorul spre bunic. -Zaine, Zaine, zău așa! se văicărise Buna, de fapt mulțumită de intervenție. -Ce, n-am dreptate?! Cât au fost pe lumea asta au fost
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439466072.html [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
a unui act criminal, dar se încadrează strălucitor în limitele definitorii ale unei creații populare orale excepționale în amănunul ei, iar crima este redată ca un act negativ care „cere” parcă dreptatea peste făptașul ce-și merită pedeapsa (turcul, asupritorul, ungureanul și vrânceanul, Manea grosu și-arțăgosul, Manoli, etc.), ca o consecință necesară a faptei sale inumane. Măreția „scenei” pline de epic/lirism, și retoric pe de-asupra, precum și amplificarea treptată a efectului produs de tragedie, cum se citează după Nietzsche
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dezgust_fata_de_folclorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
balada Miorița. Povestea e relatată din perspectiva naratorului cioban moldovean extrem de receptiv la aspectul antropocentric. "Saga" sa diferă de textul de bază, în sensul că variantei donquijotești propuse de Mircea Băduț îi lipsește tema inițială a complotului ciobanilor vrâncean și ungurean. Naratorului îi este teamă de solitudine și de îmbătrânire (practic, nu își ascunde slăbiciunile umane), tânjește după comuniune și tovărășia semenilor pe principiul omului-ființă socială, e captiv între dorința de a crede în divinitate și contestarea vehementă a acesteia (moartea
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
Covasna Marius Obreja) nu au avut nicio reacție de susținere a Sabinei. Tăcere totală. “Nu aștept absolut nimic bun de la Traian Băsescu sau Victor Ponta: Istoria României îi va aminti cu o oarecare jenă!” Presedintele Traian Basescu, autodeclarat susținător al ungurenilor de pretutindeni, a ridiculizat gestul patriotic al tinerei Sabina Elena, iar primul ministru Victor Ponta s-a gândit să mearga pe urmele infumuratului Mihai Răzvan Ungureanu și să-și aleagă drept consilier “onorific” chiar pe apărătorul în instanță al criminalului
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă by http://uzp.org.ro/interviu-cu-premiantul-dan-tanasa/ [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]