21 matches
-
unisexuate, dioice, nude, fiecare la bază cu câte o bractee (scvamă), grupate în amenți, care apar înainte de înfrunzire sau o data cu frunzele (mai rar după înfrunzire). După maturație cad de pe ramuri. Androceul cu două sau numeroase stamine. Gineceul cu ovar superior, unilocular, cu 2-4 stigmate adesea bilobate, cu placentație parietală și numeroase ovule. Polenizare anemofilă. Fructul o capsulă ce se desface în 2-4 valve, cu numeroase semințe mici, prevăzute cu smocuri de peri lungi, argintii. Flora României conține 33 de specii spontane
Salicacee () [Corola-website/Science/335276_a_336605]
-
rădăcinile dinților inferiori. Rădăcinile dinților sunt fixate de alveole dentare prin intermediul periodontului (numit și ligamentul alveolo-dentar sau ligamentul periodontal). Alveolele dentare sunt sunt separate între ele prin niște pereți osoși numiți septuri interalveolare ("Septa interalveolaria mandibulae"). Alveolele dentare sunt fie uniloculare, fie multiloculare după numărul rădăcinilor dinților. Alveolele dentare ale dinților incisivi, canini, premolari sunt uniloculare - conțin o singură rădăcină dentară. Alveolele dentare ale dinților molari sunt multiloculare - conțin 2 sau 3 rădăcini dentare, care sunt separate între ele prin septuri
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
alveolo-dentar sau ligamentul periodontal). Alveolele dentare sunt sunt separate între ele prin niște pereți osoși numiți septuri interalveolare ("Septa interalveolaria mandibulae"). Alveolele dentare sunt fie uniloculare, fie multiloculare după numărul rădăcinilor dinților. Alveolele dentare ale dinților incisivi, canini, premolari sunt uniloculare - conțin o singură rădăcină dentară. Alveolele dentare ale dinților molari sunt multiloculare - conțin 2 sau 3 rădăcini dentare, care sunt separate între ele prin septuri interradiculare ("Septa interradicularia mandibulae"). Pe fața anterioară a porțiunii alveolare se află niște proeminențe verticale
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
Frunze opuse, cele inferioare alungit-spatulate, superioare liniar-lanceolate, mai mult sau mai puțin aspre. Flori roz, rar aproape albe, dispuse în dicaziu lax; caliciu gamosepal; tubulos-campanulat, glabru; corola cu petale filiform-laciniate, coronula evidentă, adânc-bidentată; androceu din 10 stamine; gineceu cu ovar unilocular, pedicelat, continuat cu 5 stile. Fruct capsular. Semințe brune, numeroase. Înmulțirea prin semințe. Cultivarea plantei: Se poate cultiva în grupuri, rabate, în grădini publice sau individuale. Utilizată ca floare tăiată. Decorativă prin frunze, flori. Plantă perenă hemicriptofilă spre mezohidrofilă, microtermă
Floarea-cucului () [Corola-website/Science/311830_a_313159]
-
de acestea prin sincarpie). Polenizarea este entomofilă, iar fructul este o capsulă cu numeroase semințe. Genul "Papaver" (macul) are flori solitare, ovarul fiind format din 4-6 carpele cpncrescute, iar stigmatul este disciform, persistent pe fruct, care este o capsulă poricidă, uniloculară, cu semințe mici. "Papaver somniferum" L. este o specie erbacee cultivată, anuală, glabră, cu frunze penat-lobate (cele superioare amplexicaule). Flori mari, solitare, alb-rozee sau violacee. Capsula imatură conține cca 25 alcaloizi. Latexul este la început alb, apoi devine brun. Latexul
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
libere); corola din 5 petale inegale (una superioară, mare- vexil sau stindard; 2 laterale, egale- aripioare; 2 inferioare, concrescute, ce formează carena sau luntrița); androceul din 10 stamine (cu filamente libere sau unite în unul sau două mănunchiuri); gineceu unicarpelar, unilocular, cu una sau numeroase ovule. Polenizarea este, în general, entomofilă (rareori sunt cazuri de autogamie). Fructul este o păstaie (legumă) dehiscentă sau indehiscentă, cu semințe, variate ca formă și mărime. Conțin în structura lor biochimică numeroși alcaloizi: taninuri, saponine etc.
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
care pătrund cele două stamine inferioare, cu glande nectarifere la bază. Androceu format din 5 stamine, iar gineceul este tricarpelar, sincarp, cu numeroase ovule. inserate parietal. Stigmatul are diverse forme, cu adaptări la polenizarea entomofilă. Fructul este o capsulă valvicidă, uniloculară, cu numeroase semințe albuminate (au răspîndire mirmecoră). ; Viola odorata L. (toporași) are flori albastre și este frecventă din zona stepei pînă în etajul fagului, prin păduri și tufișuri. V. tricolor L. (trei-frați-pătați) este o specie anuală, corola avînd petale variat
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
stipele. Florile sunt hermafrodite (bisexuate), actinomorfe, rar zigomorfe, grupate în cime, rareori sunt solitare. Periant de obicei pentamer, gamosepal și gamopetal. Caliciul gamosepal. Corola caducă, gamopetală. Androceu din 4-5 sau 2 stamine concrescute de tubul corolei. Gineceu superior, 2-carpelar. Ovar unilocular, rareori 5-locular sau 4-locular, placentația centrală, de obicei bazală. Fructul este o bacă sau o capsulă. Flora României conține 31 de specii spontane și cultivate ce aparțin la 12 genuri, iar flora Republicii Moldova conține 22 de specii spontane și cultivate
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
unilateral, caracteristic familiei, provenit prin lățirea axei florale, purtând antere introrse. Gineceu cu ovar superior cenocarpic, din 2-6 carpele (de regulă 3-4), unite între ele până aproape de vârf sau libere, neconcrescute în partea superioară ("Astrocarpus"), delimitând o singură lojă (ovar unilocular). Stigmate sesile. Axa florii la unele specii prelungită într-un ginofor disciform. Ovule numeroase, campilotrope, cu 2 integumente. Placentație de obicei parietală sau mai rar central bazală. Fruct capsulă uniloculară multispermă, aproape totdeauna deschisă prin crăpături la vârf, uneori foliculă
Resedacee () [Corola-website/Science/335239_a_336568]
-
neconcrescute în partea superioară ("Astrocarpus"), delimitând o singură lojă (ovar unilocular). Stigmate sesile. Axa florii la unele specii prelungită într-un ginofor disciform. Ovule numeroase, campilotrope, cu 2 integumente. Placentație de obicei parietală sau mai rar central bazală. Fruct capsulă uniloculară multispermă, aproape totdeauna deschisă prin crăpături la vârf, uneori foliculă sau bacă. Semințe reniforme sau ovale, de obicei exalbuminate (fără endosperm), cu embrionul curbat în formă de arc. Unele specii de resedacee sunt de interes horticol, altele medicinal, iar altele
Resedacee () [Corola-website/Science/335239_a_336568]
-
rotundă, relativ bine delimitată, de intensitate subcostală (lichidiană) cu sau fără nivel hidroaeric (comunicare cu arborele traheo-bronșic) (fig. 7.33). Uneori nu se constată modificări patologice, chistul este invizibil (chistul subcarinal) [58]. Examenul CT pune în evidență o formațiune rotundă, uniloculară, bine delimitată, cu densitate 0-20 unități Hounsfield (fig. 7.34). Datorită densităților variabile, diagnosticul prin CT nu poate fi absolutizat. Nu există substanțe radioopace la nivelul chistului (calciu). Examenul CT abdominal este indicat în suspiciunea de chist bronhogenetic în buton
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
lizând capsula chitinoasă. Acesta depășește bariera intestinală (duoden și jejun), pătrunde în venulele mezenterice, de aici în vena portă și se fixează în ficat (50-60%, mai rar în plămân (10-30%) sau alte organe, unde se dezvoltă sub forma chistului hidatic unilocular. Paraziții ce pot depăși bariera capilară pulmonară (10-15%) intră în marea circulație, fixându-se în creier, splină, oase etc. (fig. 6.29). Aceste organe sunt ingerate de animalele reprezentând gazda primară și astfel marele ciclu se încheie. Micul ciclu se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
sp., sunt plante anuale sau perene, parazite, cu o tulpină simplă sau ramificată, cu frunze scvaviforme și inflorescențe terminale în formă de racem, spic sau corimb. Florile zigomorfe, au petale unite ca un tub și formează ca fruct o capsulă uniloculară cu foarte multe semințe mici. În țara noastră se găsesc 20 de specii de lupoaie sau verigel, toate parazite pe diferite plante gazdă. Dintre acestea cele mai răspândite specii sunt: Orobanche cumana parazită pe specii de Helianthus, Nicotiana și O.
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și doar o mică parte la nivelul capului pancreasului. Neoplasmele chistice mucinoase sunt de obicei de dimensiuni mari (2-35 cm), iar adenocarcinoamele mucinoase tind să atingă dimensiuni superioare acestora. Pe secțiune neoplasmele sunt de obicei multiloculare, dar pot apărea tumori uniloculare, mimând trăsăturile unui pseudochist. Chiștele sunt de obicei între 1 și 3 cm, dar s-au descris chiște cu dimensiuni cuprinse între câțiva milimetri și 23 cm. Chiștele prezintă un perete gros și sunt umplute cu material cu consistentă crescută
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
la bărbați, iar pacienții prezintă istoric de pancreatita și nivel ridicat al amilazelor serice. Prin contrast neoplasmele chistice mucinoase sunt mai des întâlnite la femei, majoritatea pacienților nu dezvolta pancreatita, și prezintă nivele serice normale ale amilazelor. Majoritatea pseudochistelor sunt uniloculare și extrapancreatice, în timp ce majoritatea neoplasmelor chistice mucinoase sunt multiloculare și sunt localizate la nivelul corpului și cozii pancreasului. Pseudochistele conțin detritusuri necrotico-hemoragice cu nivele înalte ale amilazelor, în timp ce chistadenoamele mucinoase conțin material mucoid cu nivele ale amilazelor egale sau mai
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
Chistul de retenție a. Chistul solitar b. Chisturi multiple de retenție (boala polichisticăă 2. Chistul proliferativ (chistadenomul) 3. Chistul biliar 4. Chistul sanguin și degenerativ 5. Chistul dermoid 6. Chistul limfatic 7. Chistul endotelial - poate fi simplu, multiplu, difuz, localizat, unilocular sau multilocular; - 0,15% la autopsie; - mai frecvent prezent la femei. CHISTUL SIMPLU SEROS - leziuni solitare (50% din cazuriă, cu conținut seros, uniloculare (nu prezintă septuri În interioră, nu comuncă cu arborele biliar; - prevalența leziunilor este de 2,5-4%; - sunt
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
și degenerativ 5. Chistul dermoid 6. Chistul limfatic 7. Chistul endotelial - poate fi simplu, multiplu, difuz, localizat, unilocular sau multilocular; - 0,15% la autopsie; - mai frecvent prezent la femei. CHISTUL SIMPLU SEROS - leziuni solitare (50% din cazuriă, cu conținut seros, uniloculare (nu prezintă septuri În interioră, nu comuncă cu arborele biliar; - prevalența leziunilor este de 2,5-4%; - sunt fie sferice, fie ovoidale și pot crește până la 20 cm diametru; În majoritatea situațiilor nu depășesc 4 cm (90% din cazuri); - considerate ca
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
invadează mucoasa intestinală și intră În sistemul sanguin portal → infectează ficatul → dacă nu se oprește În ficat poate infecta prin intermediul circulației generale orice organ, mai frecvent interesate fiind pulmonul, oasele, splina, sistemul nervos central; oncosferele ce supraviețuiesc formează o hidatidă uniloculară care crește foarte lent ANATOMIE PATOLOGICĂ - structura chistului este identică la om și la animale fiind constitit dintr-o sferă conținând lichid și vezicule;peretele chistului este constituit din două straturi distincte: extern numit ectochist (adventiceaă și intern numit endochist
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
care se poate găsi oriunde În pancreas. Nici unul din aceste două tipuri nu comunică În mod obișnuit cu ductul pancreatic. Chisturile sunt delimitate de un epiteliu columnar producător de mucină, și uneori de un epiteliu papilar. Chistadenoamele mucinoase pot fi uniloculare, sunt mai frecvent multiloculare. Chisturile au dimensiuni cuprinse Între 2-20 cm diametru și conțin mucus. La examenul computer tomografic apar ca leziuni chistice septate (fig.V.2). Epiteliul care căptușește aceste chistadenoame mucinoase are potențial de malignizare. De aceea rezecția
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
stromă de tip ovarian [41,42]. În funcție de gradul de displazie se clasifică în chistadenom mucinos, neoplasm chistic mucinos cu displazie moderată și chist adenocarcinom mucinos non invaziv, respectiv chist adenocarcinom mucinos invaziv. La examenul CT se prezintă ca tumori chistice uniloculare sau multiloculare cu componentă solidă, fără comunicare cu ductul Wirsung [43- 45]. Poate prezenta calcifieri parietale în „coajă de ou” sau la nivelul septelor, perete gros, proliferări papilifere și tendința de a invada vasele [43,46]. TUMORILE MUCINOASE INTRADUCTALE Un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
ce conține adesea calcificări și nu captează SDC. Ruptura unui chist produce un aspect imagistic tipic de multiple „picături” cu semnal caracteristic grăsos în spațiile subarahnoidiene, în cisterne și intraventricular [1-3]. d. Chistul coloid de ventricul III este un chist unilocular cu conținut de mucină, diagnosticat intre 30 și 40 de ani. Este o formațiune rotundă, bine delimitată, fără priză de SDC, localizată intraventricular, frecvent în foramen Monro și produce hidrocefalie. Crește încet și poate ajunge la 3-4 cm. Datorită conținutului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]