15 matches
-
Carol I, domnul prof.univ.dr. Ionel Cândea. Valeriu Herța este născut la 9 septembrie 1960 în satul Bardar, raionul Ialoveni. Domnia Sa, este membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova. A studiat la Institutul Politehnic ( 1977-1982 ) din Chișinău, Facultatea de Arhitectură Urbanistă. În perioada 1987 - 1997, este director al Școlii de Arte Plastice pentru copii în orașul Hăncești. Din anul 2009 până în prezent este Președintele Secției de Grafică a Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova și Vicepreședinte al Asociației Române pentru Ex-Libris. În
VALERIU HERȚA, CU O PERSONALĂ DE GRAFICĂ LA BRĂILA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1461520609.html [Corola-blog/BlogPost/362652_a_363981]
-
a plugului, care și-a pierdut în timp rostul său tainic, poate și datorită faptului că s-a renunțat la purtarea lui în timpul uratului. În realitate, acest obicei de sărbătoare se mai păstrează doar în mediul rural, acolo unde mișcarea urbanistă nu a pătruns, minimalizând rostul datinilor. Încă acolo, în acele puține regiuni ale țarii, oamenii care au colindat se adună, la fel ca în trecut, în casa vătafului, împărțind tot ce au strâns, în timp ce fata gazdei le pune pe masă
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
deplină cunoștință de cauză despre marea varietate de obiective ce Îi animă pe oameni În orice activitate. Scopul orașului este acela de a găzdui și de a proteja această diversitate, nu de a o descuraja, iar eșecul constant al doctrinelor urbaniste În această privință, sugerează autoarea, este și o chestiune de gen. Urbanismul autoritar și taxidermia urbană În viziunea lui Jane Jacobs, orașul ca organism social este o structură vie aflată În continuă schimbare și plină de surprize. Interconexiunile din cadrul său
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
agricolă Epistemă Esperanto Etiopia crearea de sate planificate și strămutarea forțată În practici locale de măsurare fermele de stat În Ettinger, Elzbieta Ezekial, Mordecai Fabrici eficiență și control În inovații În fabricile din Germania de Est locul ocupat În cadrul proiectelor urbaniste extrem-moderniste organizarea tayloristă a Fapte simplificate Fabrici eficiență și control inovații În fabricile din Germania de Est poziția În cadrul planului urban extrem-modernist organizarea de tip taylorist a Foamete foametea din Etiopia provocată de strămutare reacția bazată pe practicile tradiționale de
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
aprofundate de natură istorică, socioculturală etc. Lanțurile și arborii urbanonimici sunt forme de organizare (nu singurele, dar cele mai evidente), în perimetrele orașelor, a cîmpurilor toponimice, fiind urmarea mobilității ridicate a sistemului de nume (ca urmare a dinamicii socioeconomice și urbaniste), a densității și ierarhizării pronunțate a acestor numereper și a interferențelor multiple dintre denominația oficială, administrativă, și cea spontană, populară, dintre motivat și arbitrar. Situațiile sunt complexe și diverse, depinzînd și de tipul de oraș la care ne raportăm. Selectăm
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și independente: 1. Ordinul Fraților Minori Observanți (O.F.M. Obs.) 2. Ordinul Fraților Minori Conventuali (O.F.M Conv.) 3. Ordinul Fraților Minori Capucini (O.F.M. Cap.) Și Ordinul clariselor (ordinul II franciscan, partea feminină) a cunoscut fenomenul divizionar (Damianite, Urbaniste, Colletine, etc.) Cu timpul s-a format și al III-lea Ordin: Terțiarii Franciscani - Seculari (T.O.F sau O.F.S.) din care s-a născut în 1401 al treilea Ordin Regular, T.O.R. Dominantele O.F.M. sunt: Fraternitatea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
satul rămâne cu vechiul chip, doar renovat și nu modificat, iar viața își continuă cursul normal, fără a se produce deruralizarea spațiilor și liniștea specifică, se consideră că este bine. Implantarea unor activități neagricole din ce în ce mai numeroase și a unor principii urbaniste în viața satului, justificate din multe rațiuni, inclusiv turistice, pot produce, însă, numeroase consecințe negative. De exemplu, se consideră că n-ar fi bine ca cireada de vite să nu mai poată veni seara acasă, iar oamenii să nu poată
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
primare și secundare, Karl Popper: societate închisă/deschisă, Mac Iver: relațiile comunitare / asociaționale, Redfield: societate arhaică și societate urbană niciuna nu este atât de cunoscută ca cea a lui Tönnies: gemeinschaft-gesellschaft. Culmea performanței (ignorată de adepții filosofiilor cosmopolite, individualiste, universale, urbaniste, occidentaliste) lui Tönnies este văzută de Bădescu în paradoxul exprimat și în care omul societății, deși universal, nu este și întreg, lipsindu-i partea numită om comunitar. Mulți comentatori văd similarități la Durkheim, Spencer și Tönnies. Desigur, acestea sunt doar
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
constructivă antiarhitectonică de-a dreptul impresionantă, după proiectul Farsky-Kroha. Apoi planul și vederile unei case din Meslice de Adolf Liebscher, care în plan și înfățișare amintește încă de școala germană, în detalii însă rămîne pură și deplin convingătoare. Interesante soluții urbaniste ne prezintă Jiri Kroha. Articole semnate de Karel Teige, V. Burian, Schmeisel, Blumm. Plastică nouă de Prohazka, Toyen și I. Styrsky”. Numărul 75 conține o nouă notiță elogioasă de prezentare, în aceeași linie puristă: „Horizont, marea revistă de artă nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
citește tot atît în Franța, Rusia, Cehoslovacia, Anglia, Austria, Germania, cît și în Olanda”. Tot aici, o notă despre Horizont și expoziția de urbanism de la Stuttgart: „revista Cehoslovacă de artă și cultură se ocupă în numărul din octombrie de expoziția urbanistă din Stuttgart, aducînd numeroase reproduceri. Același număr închină două pagini realizărilor scenice ale lui Enrico Prampolini, iar numărul din noembrie scris în întregime, aproape, de Adolf Liebscher este și el dedicat problemelor urbaniste sub aspectul clădirilor publice”. O nouă „notiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ocupă în numărul din octombrie de expoziția urbanistă din Stuttgart, aducînd numeroase reproduceri. Același număr închină două pagini realizărilor scenice ale lui Enrico Prampolini, iar numărul din noembrie scris în întregime, aproape, de Adolf Liebscher este și el dedicat problemelor urbaniste sub aspectul clădirilor publice”. O nouă „notiță” semnificativă despre revista cehoslovacă găsim în numărul 78: „Horizont revista de arhitectură cehă consacră un număr întreg unui maestru. Arnost Wiesner. Artă esențială de lirism”, unde Marcel Iancu comentează (în deja menționatul articol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Kotera care și înainte de războiu încercase drumuri nouă. După război s’au strîns la lucru forțele tinere. Orașele noastre se dezvoltă repede (...) Din ce în ce însă, intră în centrul preocupărilor moderne casa de locuit, din cauza lipsei de locuințe”. Reforma urbanistă preconizată de „contimporani“ se așază așadar sub semnul unui „utilitarism” colectiv (blocurile), însă „experimental” și fasonat estetic (spre deosebire de mai vechile „cazărmi hidoase”): „Prin întinderea acestor cartiere noui cu rețeaua de străzi, apă, gaz și lumină se încărcau peste măsură bugetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Această nouă dispoziție va avea drept efect acutizarea contradicției între intențiile democratice de la care se reclama acțiunea socială și modul tutelar al funcționării sale, până la a-i pune în cauză, în anii 1970, eficacitatea și legitimitatea. La ora industrializării, preocupările urbaniste erau determinate de grija de a supune clasa muncitoare sistemului salarizării. Subordonarea gândirii urbane exigențelor producției frânează, atât prin burghezi, cât și prin muncitori, punerea în practică a concepțiilor privind politica urbană. În ciuda promisiunilor unui control mai eficient al clasei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
problema locuinței, doar Eugène Claudius-Petit îl susținea activ pe Le Corbusier. Ceilalți nu-l luau întotdeauna în serios, suspectându-l că ar fi un creator de probleme. Totuși, sintetizând în lucrările sale pline de claritate, nuanțe ironice și polemice gândirea urbanistă progresistă din secolul al XIX-lea, dar și pe cea a avangardei dintre cele două războaie mondiale 125, Le Corbusier asigura viitorul și audiența ideilor sale. La sfârșitul războiului, Carta de la Atena a devenit manifestul unei generații de arhitecți funcționaliști
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
126. 122 Ibid., p. 120. 123 F. Parfait, art. citat, 1996, p. 26. 124 Ibid. 125 Michel Ragon subliniază faptul că așa-numita "Cartă de la Atena nu conține în realitate nici măcar o singură idee nouă. Acest excelent rezumat al gândirii urbaniste utopice din secolul al XIX-lea este codificat la Atena și tinde să devină realitate" (M. Ragon, op. cit., 1986, p. 244). 126 Le Corbusier, La Charte d'Athènes, Paris, Minuit, 1957, reeditată Points-Seuil, articolul 28. 127 René Kaes, Vivre dans
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]