24 matches
-
istroromână. În lista Swadesh a limbii meglenoromâne de 207 cuvinte, 90,33% din acestea sunt moștenite din latină. Unele cuvinte din latină nu există în celelalte idiomuri romanice de est, de exemplu "dărtoari" „secure mică” (< ), "sirbiri" (< ) „a sluji, a munci”, "urdinari" (< „a pune în ordine”). În meglenoromână și "corp" este moștenit, în română fiind împrumutat. Împrumuturile lexicale cele mai vechi sunt slave. Acestea sunt comune cu celelalte idiomuri romanice de est, de exemplu "gol", "lupată", "deal", "drag". Cele ulterioare sunt din
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
Umflătură. Diferitele erupțiuni de piele, bube, umflături cauzate de reumatism se tratează cu decoct (fiertură) de «brânca porcului», cu «colțul lupului» și cu flori de carofi. Sau pe umflătură se pune o glie de pământ. Unghie ruptă. Se pune rășină. Urdinarea la miei. Mieii bolnavi se freacă pe foale cu oloi de sămânță. Vărsatul oilor. Nu are leac, deaceea ciobanii iau măsuri profilactice. Ei izolează oile bolnave și altoiesc cu buba de la una din acestea, cu un ac de argint, toate
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
un zeu. 7. În împrejurimi, erau moșiile mai marelui ostrovului, numit Publius. El ne-a primit și ne-a ospătat cu cea mai mare bunăvoință trei zile. 8. Tatăl lui Publius zăcea atunci în pat, bolnav de friguri și de urdinare. Pavel s-a dus la el, s-a rugat, a pus mîinile peste el, și l-a vindecat. 9. Atunci, au venit și ceilalți bolnavi din ostrovul acela, și au fost vindecați. 10. Ni s-a dat mare cinste; și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
sau chiar cu mutarea disciplinară la vreun post de miliție din vârful muntelui, dacă nemulțumirea venea de la vreo biboanță din Centrală. Și vicepreședinta de la femeile pe țară îl trecuse la onorare, după ce-i arătase niște poze parșive făcute de Vasilică Urdinare. Femeia avea patru inele la buric și un lănțișor, mai jos, la piscul bolboacei. Anchetau cazul la urgență și mare discreție, în mai mare secret chiar decât rezultatele campaniei agricole de vară, când aproape că dublaseră cantitatea de grâu scoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ca și cum se fereau să nu calce în vreun rahat de câine. Uneori și scuipau după ce trecea și se ducea cu mersul lui nepăsător. Puțin îi păsa lui Burtăncureanu de disprețul lor. După cum nu-i păsa nici de amenințările fotografului Vasilică Urdinare. Acesta deschisese un studiou de înregistrări video după ce fusese delegat oficial să tragă pe video reconstituirea Revoluției de la Județeană. Îl chemau să-i filmeze toți puternicii județului. Numai Goncea îl ignora. Urdinare credea, era ferm convins, că nu era chemat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
nu-i păsa nici de amenințările fotografului Vasilică Urdinare. Acesta deschisese un studiou de înregistrări video după ce fusese delegat oficial să tragă pe video reconstituirea Revoluției de la Județeană. Îl chemau să-i filmeze toți puternicii județului. Numai Goncea îl ignora. Urdinare credea, era ferm convins, că nu era chemat doar pentru că-l lucrase romancierul. Din răzbunare ticăloasă. În 1974 Urdinare îi luase soția romancierului. Fuseseră arestați amândoi cu trei ani mai înainte, pentru o înscenare de atentat la morala socialistă. Urdinare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
oficial să tragă pe video reconstituirea Revoluției de la Județeană. Îl chemau să-i filmeze toți puternicii județului. Numai Goncea îl ignora. Urdinare credea, era ferm convins, că nu era chemat doar pentru că-l lucrase romancierul. Din răzbunare ticăloasă. În 1974 Urdinare îi luase soția romancierului. Fuseseră arestați amândoi cu trei ani mai înainte, pentru o înscenare de atentat la morala socialistă. Urdinare făcuse rost de un aparat cu infraroșii de poza cu el femeile și alea ieșeau goale pușcă. Chemat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Urdinare credea, era ferm convins, că nu era chemat doar pentru că-l lucrase romancierul. Din răzbunare ticăloasă. În 1974 Urdinare îi luase soția romancierului. Fuseseră arestați amândoi cu trei ani mai înainte, pentru o înscenare de atentat la morala socialistă. Urdinare făcuse rost de un aparat cu infraroșii de poza cu el femeile și alea ieșeau goale pușcă. Chemat la o conferință județeană a organizației de femei fotografiase tot ce-i ieșise în cale. De la centru venise vicepreședinta sau chiar președinta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
femei, se cam plictisise de ea și pozele i-au prins și lui bine, că a putut să scape de ea, sub pretextul că nu mai poate s-o studieze, din moment ce a văzut-o goală în poze netrucate tot județul. Urdinare a avut mai mult noroc la pușcărie. S-a evidențiat de câteva ori la concursurile penitenciare, câștigând chiar și un premiu pe țară, în mai 1974, cu un montaj foto în cinstea Primului Congres al Frontului Unității Socialiste, care avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ori la concursurile penitenciare, câștigând chiar și un premiu pe țară, în mai 1974, cu un montaj foto în cinstea Primului Congres al Frontului Unității Socialiste, care avea loc chiar în acea lună. La amnistia de 23 august același an, Urdinare a fost liberat, romancierul rămânând în continuare să-și ispășească pedeapsa. A făcut imprudența să-l roage pe fotograf să treacă din când în când pe la soția lui, Șfița, profesoară de literatură la Liceu, și să-i mai țină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
făcut imprudența să-l roage pe fotograf să treacă din când în când pe la soția lui, Șfița, profesoară de literatură la Liceu, și să-i mai țină de urât, s-o ajute dacă are probleme casnice și alte astea. Și Urdinare a trecut, din ce în ce mai des. Pe 25 noiembrie, același an, chiar în ziua când începea Congresul al XI-lea al Partidului și când la pușcărie prelucrau de zor, pentru a doua oară, cu citate memorate, grafice și proiecții de diapozitive, Programul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
vizita în Iran, unde amândoi fuseseră făcuți Doctori Honoris Causa ai Universității din Teheran. Prozatorul a suferit. Nu pentru că-l părăsise Șfița, puțin îi păsa de ea. Îl rodea ciuda că fusese atât de slab încât să se încreadă în Urdinare, ca într-un coleg de suferință. Dar de aici până la răzbunare mai era cale lungă. S-a răzbunat în felul lui. Scriind. Două romane și un volum de nuvele. Nu avea dreptul să publice o vreme. Era însă membru al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
L-a premiat însă Asociația Scriitorilor Juriști din localitate, pentru că unul dintre romane, Liberate descătușată, avea ca erou principal un judecător de provincie care se lupta cu un procuror care îi tot ținea partea unui nenorocit de fotograf (ăsta era Urdinare, în roman Tomiță Stânjenaș), borfașul borfașilor, distrugătorul căsniciei inginerului Anton Prisecariu (adică, a lui Burtăncureanu). Stânjenaș, în urma unui complicat proces de conștiință, venea la Prisecariu și-și cerea iertare, târându-se prin toate cele opt odăi ale casei inginerului. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
casei inginerului. Nu era iertat și, apăsat de vină, pornea pe ultimul său drum într-o barcă, pe Ghiolul Negru de la Lintițaru, din Baltă. Dispărea înghițit de un sorb care venea din când în când și lua păcătoșii din județ. Urdinare, părăsit și de Șfița pentru un inginer de sunet de la Studiourile Cinmatografice Buftea, trăia cu convingerea, mai dureroasă decât toate crizele-i de bilă, că tot ceea ce nu-i reușea de atunci se întâmpla numai și numai din cauza romancierului. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
privind cumplita molimă. Astfel, protopopul Constantin Sachelarie nota că, în 1832 (!), "au fost și o secetă mare și au ieșit și o boală, olera [!], necunoscută în țară până atunci. Murea oamenii grabnic numai în doo-trei ceasuri, îi apuca o vărsătură, urdinari și să [hîrtia distrusă] mînile, care prididea cu lăsare de sânge și alte picături. Mulți scăpa, dar au murit mulțime, ca în vremea ciumii cei năprasnice, dar nu să molipsea om de om, ca de ciumă". Pe un vechi manuscris
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și încă altoindu-se cu acea materie, n-a simțit decât o foarte ușoară turburare a sănătății". După descrierea simptomelor boalei și a pricinilor ce o aduceau, autorul anonim făcea cunoscute mijloacele pentru tămăduirea ei. Odată începute "înghiorțăturile mațelor, colica, urdinarea", trebuiau asigurate bolnavului odihnă și dietă, apoi băgarea picioarelor sale în baie foarte caldă, "iuțită" cu sare, săpun, oțet sau muștar, înainte de a intra în așternut. Trebuia să i se pregătească cataplasme cu miez de pâine, cartofi sau făină plămădită
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
permanentă a camerei unde este îngrijit. În ce privește instrucțiile publicate în amintitul periodic de "d. arhimedic" Constantin Estiotis, după ce se recunoaște că holera ce a venit din Industan "s-a preumblat în toată Europa, secerând ticăloasa omenire", îi determină simptomele: vărsătură, urdinare, cârcei nesuferiți la toate mădularele trupului..., care de multe ori sfărâmă organismul și ridică viața omului în câteva ceasuri". Medicul mai precizează: "De este lipicioasă sau nu, această dezlegare nu-și are locul aici", dar afirmă că lingoarea, ca și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
se poată porni nădușala". În cazuri mai grave să se treacă la alte mijloace mai drastice: strașnica rubefacție a pielii (arderea pielii prin lucruri iuți, adică prin muștar, hrean și asemenea) și luarea de sânge. Apoi, "zeamă de orez împotriva urdinării sau de salep, cu destule picături de laudan (afion) și clistiruri de scrobeală calde". Împotriva vomei, "băutura ce se zice a lui Rivier, lipitori sau vizicătoare pă lingurea". Spre potolirea setii, "care frige pe ticăloșii bolnavi, gheață sau în lipsa ei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Decursul ei însă încă nu arată un caracter epidemic, nici simptomele nu sunt tocmai înspăimîntătoare, precum s-au arătat în alte epidemii și pre aiurea. După raporturile [!] ce au sosit, mortalitatea este măsurată și nicicât mai mare ca atunci când domnesc urdinările și scursorile. O lipsă însemnată se simte de personalul doctoricesc care să fie [la] îndemînă când se naște boala; cu toate că popolul nostru nu e prea dedat cu medicină, dar totuși un ajutor grabnic în epidemii este un ce prin care
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
18 august, Măsuri feritoare de a cădea în epidemia domnitoare (a holerei) recomandate de Comitetul sănătății din Viena, mai ales pentru populația urbană, căreia i se prescria, în primul rând, o viață regulată; deoarece boala se manifesta la început prin urdinare, aceasta trebuia evitată prin alimentație rațională, curățenie, aerisire în casă, apă bună de băut. Pacienții erau îndemnați să se ferească de "prafurile Seidzig", pilule și hapuri, ce urmau a fi folosite doar la avizul medicului. Urdinarea cea apătoasă trebuia observată
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
manifesta la început prin urdinare, aceasta trebuia evitată prin alimentație rațională, curățenie, aerisire în casă, apă bună de băut. Pacienții erau îndemnați să se ferească de "prafurile Seidzig", pilule și hapuri, ce urmau a fi folosite doar la avizul medicului. Urdinarea cea apătoasă trebuia observată cu multă atenție; celor suferinzi urma să li se administreze "prezervativele" ce sunt "însemnate pentru holeră"; bolnavii trebuiau să stea la pat și să bea ceaiuri din mușețel și flori de soc, evitîndu-se consumarea de castraveți
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
starea sănătății locuitorilor din Transilvania era relativ bună, deoarece "holera s-a întins foarte moderat și nu se poate zice [că este] nici extensivă, nici intensivă; în multe locuri a și încetat a erăși [bîntui]. Mai domnesc încă scursori și urdinări în Ardeal, însă într-un grad ce nu poate să ne stârnească nici o grijă"443. În sfârșit, la 31 august/12 septembrie, același periodic inserează o ultimă știre despre molimă, atestând că "boala holerei se tot lățește și în țara
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Întâmpinat, Întâmpinătură, Întuchinătură. III. BOLILE APARATULUI DIGESTIV 1. Bolile gurii: Abces alveolar: abubă. Stomatită: studeniță (la copii), pleșniță, mărgăritărel. Gingivită: năjit. Afte: gurar, plesne, pojană, pușchea, acrum. Ranulă: broscuță, broască sub limbă. 5. Bolile de stomac și de intestine: Diaree: urdinare, pântecare, pântecărie, pânticăraie, treapăd, trepădare, cufureală, coliți, pârțuică, mânce-l coca (Transilvania), descuiet, spurcat. Colici intestinale: izdat, surdumași, matrice (la copii). Dizenterie: ieșire afară cu sânge, pântecare cu sânge, treapăd cu sânge, urdinare cu sânge, trecere (județul Gorj), sfânta boală
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Bolile de stomac și de intestine: Diaree: urdinare, pântecare, pântecărie, pânticăraie, treapăd, trepădare, cufureală, coliți, pârțuică, mânce-l coca (Transilvania), descuiet, spurcat. Colici intestinale: izdat, surdumași, matrice (la copii). Dizenterie: ieșire afară cu sânge, pântecare cu sânge, treapăd cu sânge, urdinare cu sânge, trecere (județul Gorj), sfânta boală, vintre, lamosti (la copii). Gastroenterită: trecătură, babițe (la copii). Dispepsie: rânză, căderea rânzei. Crampe: cârcei, frământătură la inimă, fumicei, fras ( la copii). Indigestie: aplecate, plecate, greață, ciumurluială, gemărluială, Constipație: Încuiere, Încuietură. Pirozis. Hiperclorhidrei
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]