16 matches
-
ceremonial special, calfa înmâna struțurile către feciorii care trebuiau să consacre, prin dans, statutul de fete de măritat al tinerelor sosite la petrecere. Urma dânsul și, după mai multe jocuri „în doi”, se execută o suită de douăsprezece jocuri (bătrâneasca, ursăreasca, pătrunjelul, rata, coasă, arcanul etc), fiecare joc fiind consacrat unei luni din an sau, în unele cazuri, se dansau suite de câte patru jocuri pentru fiecare anotimp. În pauza jocului, tinerii se înfruptau din bunătățile culinare aduse de fete și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
dialectului țiganilor ardeleni, „eu ucid autobuzul”. Unii romi ardeleni au păstrat sensul de „ucis” pt. „nașavel”. Într-adevăr, limba sancrită conține toate cele trei sensuri ale rădăcinii naș- a alerga, a pierde, a ucide. Limba hindi îl are cu sensul ursăresc, de „pierdere” - „naș”. „Hasarau” este și el tot indian la origine și înseamnă „eu pierd”. În hindi infinitivul este haarna- a pierde. Unirea Mulți ursari bătrâni însă păstrează sinonimia cuvintelor indiene „sung” și „khand”- „miros” ca și căldărarii. Mulți romi
O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1476431833.html [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
-
istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal rrom (căldărăresc, spoitoresc, ursăresc, carpatic - din România - sau a unui text dialectal provenit dintr-un alt spațiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice și sintactice. b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani. Transformări (accidente, alterări) fonetice: afereza, anaptixa (epenteza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Limbii și literaturii rromani la clasele gimnaziale se continuă cu achiziții progresive din partea elevilor privind lexicul modern al limbii rromani, dar și cu activități ce țin de conștientizarea, cunoașterea și însușirea diferențelor lexicale și fonetice dintre un dialect sau altul (ursăresc, căldărăresc, carpatic și spoitoresc), cu raportare continuă la limba rromani comună și la grafia oficială a acesteia. Aprofundarea cunoștințelor ce țin de spiritualitatea rromă, cunoașterea zestrei folclorice literare reprezentative, de scrierile literare culte adecvate vârstei elevilor constituie, totodată, deziderate esențiale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233102_a_234431]
-
și Cat. II0 0702 00 90 100 - Altele 0702 00 90 900 0802 Alte fructe cu coajă, proaspete sau uscate, descojite sau fără pieliță: - Migdale: ex 0802 12 - - Descojite: 0802 12 90 - - - Altele 0802 12 90 000 - Alune sau alune ursărești (Corylus spp.): 0802 21 00 - - În coajă 0802 21 00 000 0802 22 00 - - Descojite 0802 22 00 000 - Nuci comune: 0802 31 00 - - În coajă 0802 31 00 000 0805 Citrice, proaspete sau uscate: 0805 10 - Portocale: - - Portocale dulci
jrc1266as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86405_a_87192]
-
Limbii și literaturii rromani la clasele gimnaziale se continuă cu achiziții progresive din partea elevilor privind lexicul modern al limbii rromani, dar și cu activități ce țin de conștientizarea, cunoașterea și însușirea diferențelor lexicale și fonetice dintre un dialect sau altul (ursăresc, căldărăresc, carpatic și spoitoresc), cu raportare continuă la limba rromani comună și la grafia oficială a acesteia. Aprofundarea cunoștințelor ce țin de spiritualitatea rromă, cunoașterea zestrei folclorice literare reprezentative, de scrierile literare culte adecvate vârstei elevilor constituie, totodată, deziderate esențiale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226043_a_227372]
-
Zmeu Comuna Mădârjac Sate: Mădârjac, Bojila, Frumușica Comuna Mircești Sate: Mircești, Iugani Comuna Mogoșești-Siret Sate: Mogoșești-Siret, Muncelu de Sus, Tudor Vladimirescu Comuna Oțeleni Sate: Oțeleni, Mândrești Comuna Popești Sate: Popești, Doroșcani, Hărpășești, Obrijeni, Pădureni, Vama Comuna Răchiteni Sate: Răchiteni, Izvoarele, Ursărești Comuna Sinești Sate: Sinești, Bocnița, Osoi, Stornești Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 8 Municipiul IAȘI Localitate componentă: Iași Pța. 14 Decembrie 1989 (fosta Ștefan cel Mare) Grupul Școlar nr. 4 și Institutul Teologic Ortodox Str. 14 Decembrie 1989
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal rrom (căldărăresc, spoitoresc, ursăresc, carpatic - din România - sau a unui text dialectal provenit dintr-un alt spațiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice și sintactice. b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani. Transformări (accidente, alterări) fonetice: afereza, anaptixa (epenteza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
ați mireasă iertăciune), blesteme ( Cântă cucu-n vârf de nuc), de cătănie (Toamna când se duc recruții), de bătrânețe (A trecut viața ca gândul), de lume (Lume, cine ți-o zis lume), de amar (De-atâta amar ce duc), colinde (Ursăreasca) etc . A jucat și în câteva filme românești, dovedind un real talent actoricesc. A publicat trei volume de versuri: ”Dureri ascunse” (1996), ” Cu inima-n palme” (2004) și ”Taine în adânc păstrate” (2009) Ca o recunoaștere a activității sale de
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
Răchiteni (în maghiară "Domafalva") este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Izvoarele, Răchiteni (reședința) și Ursărești. Comuna se află la marginea vestică a județului, la limita cu județul Neamț, situat pe malul drept al Siretului. Pe la marginea comunei trece șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Roman. Lângă Ursărești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană
Comuna Răchiteni, Iași () [Corola-website/Science/301302_a_302631]
-
formată din satele Izvoarele, Răchiteni (reședința) și Ursărești. Comuna se află la marginea vestică a județului, la limita cu județul Neamț, situat pe malul drept al Siretului. Pe la marginea comunei trece șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Roman. Lângă Ursărești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ201C, care o leagă spre sud în județul Neamț de Tămășeni și Roman (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Răchiteni se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Răchiteni, Iași () [Corola-website/Science/301302_a_302631]
-
57%), cu o minoritate de ortodocși (4,9%). Pentru 2,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Moldova a județului Roman și era formată din satele Răchiteni și Ursărești, având în total 925 de locuitori. În comună funcționau o biserică catolică și o școală mixtă cu 36 de elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 1396 de locuitori în satele Răchiteni, Sturza și Ursărești. În
Comuna Răchiteni, Iași () [Corola-website/Science/301302_a_302631]
-
și Ursărești, având în total 925 de locuitori. În comună funcționau o biserică catolică și o școală mixtă cu 36 de elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 1396 de locuitori în satele Răchiteni, Sturza și Ursărești. În 1931, comuna a fost temporar desființată, satele ei trecând la comuna Tămășeni. După al Doilea Război Mondial, comuna a reapărut, iar satul Sturza a luat inițial denumirea de "I.C. Frimu". În 1950, comuna a trecut în administrația raionului Roman
Comuna Răchiteni, Iași () [Corola-website/Science/301302_a_302631]
-
Clatie; dându-i sate, moșii și vii și alte fialiuri de bucate: stupi, vite; satul Tohănești...și cu trei mori gata, într-o casâ, cu amândoi țărmurii în apa Bârladului...și cu trei vii...apoi Tătăranii...seliștea Comăndărești, pe Jijie...Ursăreștii pe Prut...o pivnițâ în târgu în Iaș, cu casâ și cu cerdac și cu trei dugheni gata, ce iaste în Cizmărie; așijderia șease dugheane împotriva acestor dugheane, iarăși în Cizmărie, peste pod, și iarăși altâ pivnițâ, cu casâ și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în casă, așa cum ați umblat voi astăzi cu uratul, vor veni în curte și îi veți vedea cum joacă. Mie îmi place cum mormăie și joacă ursul. „ Joacă bine, măi Martine, Că-ți dau pâine cu măsline! Frunză verde garofiță, Ursăreasca, măi bădiță!” cânta tata în timp ce imita jocul ursului jucând cu pas apăsat, însoțindu-și din când în când cântecul cu mormăituri morocănoase, spre amuzamentul copiilor. Mie îmi place căprița, e tare drăgălașă și jucăușă! Tata intră în rol, imitând căprița
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Soloneț Spineni Spinoasă Sprânceană Stâncă Stănca-Comarna Sticlăria Stroești Suhuleț Șcheia- Alexandru Ioan Cuza Șcheia-Șcheia Șendreni Șerbești Șipotei Tabăra Tamița Tansa Tansa-Belcești Tătăruși Tăutești Tibănești Todirești Totoești Traian Trifești Tudor Vladimirescu Tufeștii de Sus Țibana Țigănași Țipilești Tutora Udă �� Ulmi Uricani Ursărești Ursoaia Vadu Vejei Valea Lungă Valea Oilor Valea Satului Valintirești Vașcani Vâlcelele Văleni Vănători-Vănători Verșeni Victoria Vladomira Vlădeni Vocotești Vorovești Zabaloteni Zagavia Zece Prăjini Zlodica JUDEȚUL ILFOV Baltă Neagră Bălănceanca 1 Decembrie Bojdani Bălțeni Afumați Coadele Brătulești Aluniș Grădiștea Buriaș Balotești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]