54 matches
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DUHUL OSTIL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Din toate câte îmi stau împotrivă Voi înălța o insulă pe role Să-i pun o velatură ca la iole Să navighez musonic în derivă Că-mi stă la îndemănă. Nici nu costă Nu voi atinge dreptul nimănui Ca un Curent al Golfului hai hui Să scap de viermuiala cea anostă Se poartă. Ați văzut câte-un
DUHUL OSTIL de ION UNTARU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Duhul_ostil_.html [Corola-blog/BlogPost/364550_a_365879]
-
40 inclusiv. ... (2) În conformitate cu prevederile regulilor de la 41 până la 45, navelor care transportă lemn pe punte li se pot atribui, în afară de bordurile libere prescrise în paragraful (1), borduri libere pentru transportul lemnului pe punte. ... (3) Navele proiectate pentru a purta velatură, fie ca unic mijloc de propulsie, fie ca mijloc suplimentar, precum și remorcherele, primesc borduri libere în conformitate cu prevederile regulilor de la 1 până la 40 inclusiv. Bord liber suplimentar poate fi cerut după cum stabilește Administrația. ... (4) Navele din lemn sau de construcție compozită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171860_a_173189]
-
calota și suspantele sunt cu grijă pliate într-un sac care se deschide atunci când se acționează maneta de comandă. Poziția cuprinde și parapantele, concepute pentru a fi lansate de pe un versant muntos, de pe creasta unei faleze etc., constituite dintr-o velatura pliabila, suspante în cordaj servind a dirija în curenții aerieni și un echipament pentru pilot. Totodată, comportamentul lor aerodinamic este diferit de cel al parașutelor prin aceea că în anumite condiții, daca curenții de aer le permite, pot avea traiectorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166816_a_168145]
-
aerieni și un echipament pentru pilot. Totodată, comportamentul lor aerodinamic este diferit de cel al parașutelor prin aceea că în anumite condiții, daca curenții de aer le permite, pot avea traiectorii ascendente. Poziția cuprinde, de asemenea, rotosutele sau aparatele cu velatura rotativă, utilizate în meteorologie pentru revenirea instrumentelor de radiosondare anterior lansate cu ajutorul rachetelor. Poziția cuprinde părțile și accesoriile de parașute, cum sunt sacul, echipamentele și cadrele care conțin resorturi mecanice destinate să facă să funcționeze parasuta-extractoare, ca și părțile și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166816_a_168145]
-
bocaporți neacoperite și numai până când se atinge distanța de 50 cm prevăzută între planul celui mai mare pescaj și marginea superioară a ramelor de bocaporți. 12.02.3. Bord liber 1. Bordul liber al navelor cu o punte continuă, fără velatură și fără suprastructuri, trebuie să fie de 150 mm. Această valoare reprezintă, de asemenea, bordul liber de bază pentru navele cu velatură și suprastructuri. 2. La navele cu velatură și suprastructuri, bordul liber se calculează conform următoarei formule: Bordul liber
jrc762as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85900_a_86687]
-
ramelor de bocaporți. 12.02.3. Bord liber 1. Bordul liber al navelor cu o punte continuă, fără velatură și fără suprastructuri, trebuie să fie de 150 mm. Această valoare reprezintă, de asemenea, bordul liber de bază pentru navele cu velatură și suprastructuri. 2. La navele cu velatură și suprastructuri, bordul liber se calculează conform următoarei formule: Bordul liber (F) nu poate fi în nici un caz mai mic de zero. În această formulă: - F0 este bordul liber de bază indicat la
jrc762as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85900_a_86687]
-
liber 1. Bordul liber al navelor cu o punte continuă, fără velatură și fără suprastructuri, trebuie să fie de 150 mm. Această valoare reprezintă, de asemenea, bordul liber de bază pentru navele cu velatură și suprastructuri. 2. La navele cu velatură și suprastructuri, bordul liber se calculează conform următoarei formule: Bordul liber (F) nu poate fi în nici un caz mai mic de zero. În această formulă: - F0 este bordul liber de bază indicat la 12.02.3(1) (în mm). - α
jrc762as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85900_a_86687]
-
care ține cont de toate suprastructurile considerate, - α se calculează conform următoarei formule: în care: - le este lungimea efectivă a suprastructurilor prova (în m), și - L este lungimea navei definită la 12.02. l (în m) - Se1 și Se2 reprezintă velatura efectivă la prova și, respectiv, velatură efectivă la pupa (în mm), - β1 și β2 sunt coeficienți de corecție pentru influența velaturii de la prova și respectiv a velaturii de la pupa, care rezultă din existența suprastructurilor la extremitățile navei. - β1 este calculat
jrc762as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85900_a_86687]
-
considerate, - α se calculează conform următoarei formule: în care: - le este lungimea efectivă a suprastructurilor prova (în m), și - L este lungimea navei definită la 12.02. l (în m) - Se1 și Se2 reprezintă velatura efectivă la prova și, respectiv, velatură efectivă la pupa (în mm), - β1 și β2 sunt coeficienți de corecție pentru influența velaturii de la prova și respectiv a velaturii de la pupa, care rezultă din existența suprastructurilor la extremitățile navei. - β1 este calculat conform următoarei formule: unde: - β2 este
jrc762as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85900_a_86687]
-
prova (în m), și - L este lungimea navei definită la 12.02. l (în m) - Se1 și Se2 reprezintă velatura efectivă la prova și, respectiv, velatură efectivă la pupa (în mm), - β1 și β2 sunt coeficienți de corecție pentru influența velaturii de la prova și respectiv a velaturii de la pupa, care rezultă din existența suprastructurilor la extremitățile navei. - β1 este calculat conform următoarei formule: unde: - β2 este calculat conform următoarei formule: În aceste formule: - le1 este lungimea efectivă a suprastructurilor de la prova
jrc762as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85900_a_86687]
-
lungimea navei definită la 12.02. l (în m) - Se1 și Se2 reprezintă velatura efectivă la prova și, respectiv, velatură efectivă la pupa (în mm), - β1 și β2 sunt coeficienți de corecție pentru influența velaturii de la prova și respectiv a velaturii de la pupa, care rezultă din existența suprastructurilor la extremitățile navei. - β1 este calculat conform următoarei formule: unde: - β2 este calculat conform următoarei formule: În aceste formule: - le1 este lungimea efectivă a suprastructurilor de la prova (în m), și - le2 este lungimea
jrc762as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85900_a_86687]
-
suprastructurilor de la prova (în m), și - le2 este lungimea efectivă a suprastructurilor de la pupa (în m) Totuși, lungimea efectivă nu se ia în considerare decât dacă ea se află în sfertul prova sau pupa din lungimea L a navei. 3. Velatura efectivă este calculată conform următoarei formule: Se = p S în care: - S este velatura reală la extremitatea considerată (în m) - S pentru prova nu poate fi luat mai mare de 1000 mm - S pentru pupa nu poate fi luat mai
jrc762as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85900_a_86687]
-
în m) Totuși, lungimea efectivă nu se ia în considerare decât dacă ea se află în sfertul prova sau pupa din lungimea L a navei. 3. Velatura efectivă este calculată conform următoarei formule: Se = p S în care: - S este velatura reală la extremitatea considerată (în m) - S pentru prova nu poate fi luat mai mare de 1000 mm - S pentru pupa nu poate fi luat mai mare de 500 mm, și - p este coeficientul obținut pornind de la tabelul de mai
jrc762as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85900_a_86687]
-
10 0,05 0 P 1 0,8 0,6 0,4 0,2 0 Pentru valori intermediare ale raportului X/L, coeficientul p este obținut prin interpolare liniară. X este abscisa, măsurată pornind de la extremitate până la punctul în care velatură este egala cu 0,25 S (a se vedea schița de mai jos). Dacă β2Se2 este mai mare decât β1Se1, valoarea lui β1Se1 se va lua ca valoare a lui β2Se2. 4. Lungimea efectivă a unei suprastructuri este calculată conform
jrc762as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85900_a_86687]
-
3); rigle de calcul (09.3). 09.1.4 Alte bunuri de folosință îndelungată importante pentru activități recreative și culturale (D) - Rulote de camping, furgonete și remorci - Avioane, aeronave u(oare și planoare - Ambarcațiuni de agrement, motoare exterioare, suprastructuri și velaturi pentru navigație - Componente importante pentru jocuri și sporturi, cum ar fi canoe, caiace, planșe de surfing, aparate de suprastructură, echipamente pentru scafandri, mese de biliard, mese de tenis, mașini de flipper, automate cu fise și carturi pentru golf - Piscine demontabile
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
materiale artificiale din plastic 101 ex 5607 90 00 Sfoară, corzi, frânghii și cabluri, împletite sau nu, altele decât cele din fibre sintetice 109 6306 11 00 6306 12 00 6306 19 00 6306 31 00 6306 39 00 Prelate, velatură, marchize și parasolare 110 6306 41 00 6306 49 00 Saltele pneumatice țesute 111 6306 91 00 6306 99 00 Articole sport, țesute, altele decât saltele pneumatice și corturi 112 6307 20 00 ex 6307 90 99 Alte articole textile
jrc2329as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87482_a_88269]
-
fire pentru confecționarea de covoare, tapițerii și altele asemănătoare 5805 + 6304 + 6308 17.40.2 Alte articole textile confecționate 17.40.21 Saci și pungi, de tipul celor utilizate pentru împachetarea mărfurilor 6305 17.40.22 Prelate, tende și copertine; velatură pentru ambarcațiuni, planșe cu vele; corturi și articole de camping 6306 17.40.23 Parașute (inclusiv parașute dirijabile) și rotoșute; piese de schimb pentru acestea 8804 17.40.24 Saci de dormit; articole de pat 9404[.3 + .9] 17.40
jrc5688as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90858_a_91645]
-
forme mai fine, liburna avea o viteză bună și era foarte manevrabilă. Principala navă de război din Evul Mediu rămâne galera, deși spre sfârșitul acestei perioade își fac apariția velierele, nave propulsate numai de forța vântului captată de sistemul de velatură. Cu toate că vikingii au perfecționat arta navigației, fiind primii care au renunțat la a mai naviga doar „la vedere” (în apropierea coastelor maritime) și s-au aventurat în largul Oceanului Atlantic, navele lor, vestitele „drakkare” nu pot fi considerate strict nave de
Navă militară () [Corola-website/Science/335764_a_337093]
-
în formă de cap de balaur și cu etamboul în formă de coadă de șarpe, corpul navei era decorat și vopsit astfel încât să intimideze potențialii inamici. Drakkarele erau corăbii iuți care puteau naviga independent de vânt, având și vâsle, pe lângă velatură. Direcția de navigație era asigurată cu ajutorul unei singure rame mari, amplasată în tribord, la pupă, ce servea drept cârmă. Principala navă militară utilizată în Evul Mediu de către Imperiul Roman de Răsărit era dromonul. Cea mai veche mențiune acestui tip de
Navă militară () [Corola-website/Science/335764_a_337093]
-
pânză rezistentă, numite ferțe, cusute între ele și formând o suprafață asupra căreia acționează vântul, ca forță propulsivă. Velele sunt întinse pe vergi și straiuri într-un anumit aranjament, formând diferite tipuri de greement (în ). Totalitatea velelor unei nave formează velatura. După formă, deosebim: Părțile principale ale unei vele pătrate sunt următoarele: Aceleași părți principale le au și velele aurice, care de regulă sunt întinse în planul longitudinal al navei și la care marginile laterale se numesc margine de cădere prova
Velă () [Corola-website/Science/305942_a_307271]
-
Din secolul XV, pentru călătoriile pe Oceanul Atlantic, au fost folosite caravele, construite pentru a înfruntă valurile mari ale oceanului, fiind nave de tonaj mic sau mijlociu (100-150 tone), având pupă înalta și prova mai joasă și erau înzestrate cu o velatură care le permitea să folosească vântul nu numai din spate, ci și lateral. S-a îmbunătățit manevrarea corăbiilor, prin cârma manevrată de pe punte printr-un sistem de pârghii și de o roată gradată-timonă. Pentru orientare, a fost utilizată busola din
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
ei. În plus, beneficiau de o experiență a luptei pe mare mult redusă comparativ cu aceea a advesarilor englezi. Navele engleze erau în mare majoritate noi, moderne, construite pentru navigația dificilă impusă de condițiile din Oceanul Atlantic și Marea Mânecii. Datorită velaturii speciale, se manevrau mult mai ușor decât cele spaniole și erau capabile să navigheze, la nevoie, împotriva vântului. Echipajele lor, aproximativ de marinari, erau experimentate în navigație și lupta în Atlantic, Marea Mediterană și mările tropicale. Comandanții englezi erau net superiori
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
Vernice Damar, concentrație de 20%. Pregătirea suprafețelor pentru completări prin aplicarea unei soluții de clei de pește, concentrație 5%. Integrarea cromatică, a zonelor completate cu clei de pește și praf de cretă purificată, s-a realizat prin retuș În tehnica velatură, utilizând culori acrilice și culori de verni, până la obținerea unui ansamblu unitar cromatic. Acoperirea găurilor mari din lemn cu o pastă din rumeguș, aracet, clei de pește, chituirea și șlefuirea suprafețelor și integrarea cromatică. Suprafețele din lemn, care ulterior au
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
tînărul stat a acestor expediții dincolo de mări. Un anumit număr de mijloace tehnice permite europenilor occidentali să se avînte, la sfirșitul secolului al XV-lea, în descoperirea lumii noi: caravela, care apare către 1440, cu provara sa subțire și cu velatura care îi permite să atingă viteze considerabile, este vasul Marilor Descoperiri; busola, cunoscută, ce e drept, din secolul al XIII-lea, este perfecționată în secolul al XV-lea prin precizarea indicațiilor sale cu ajutorul tablelor de declinație; hărțile relativ precise, pe
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mici. Elemente de arhitectură navală (vânt bun, navigație lină, fără incidente) Eficacitatea acțiunilor de jaf pe mare depindea în mare măsură de calitățile corăbiei pe care o comanda căpitanul unui echipaj de pirați. Arhitectura, dispunerea părților componente, gradul de înarmare, velatura, mărimea, pescajul, viteza, flotabilitatea, abilitățile de navigație sub vânt potrivnic erau constante care confereau valabilitate unui vas de luptă. Numărul de tunuri, însă, constituia calitatea definitorie. Ca oricare alte nave de război, vasele de pirați au suferit aceeași evoluție în
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]