16 matches
-
istoricului de artă, Joan Weinstein, expresionismul este un termin definit vag, care include stilurile cuprinse de Die Brücke și Der Blaue Reiter, cubism, futurism, și abstract. Elementul cheie care leagă aceste stiluri este dorința de exprimare a sentimentelor interioare în favoarea verosimilitudinii naturii. Istoricul de film Richard Peterson a declarat că „Cinematografia germană a devenit cunoscută pentru poveștile horror psihologice și pentru emoții stranii, generate prin lumi, amenajarea decorului și unghiul camerei de filmat.” Aceste tehnici de filmare a atras teme expresioniste
The Cat and the Canary (film din 1927) () [Corola-website/Science/322506_a_323835]
-
Despre Raul Puschkin (îndoielnicul al Zecelea) se crede că s-ar fi refugiat în Republica soră Vandana de Sud. Acestea toate sunt scrise negru pe alb, chiar dacă unii, mai în șoaptă, au dubii în legătură cu datarea evenimentelor și, deci, și cu verosimilitudinea lor. Dar dacă așa au scris istoricii cei mai respectați, dacă așa se învață încă din școala primară, orice urmă de îndoială ar putea fi socotită cel puțin lipsită de respect față de trecutul național. Așa că în anul 2089, în urma presiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
într-un ritm rapid și altul într-un ritm lent. Și se pare că există o veridicitate internă a textului (strategia adoptată într-un text pentru a convinge cititorul că textul este o reprezentare adevărată și exactă a realității), o „verosimilitudine” în cuvintele lui Genette. Cu alte cuvinte, există o încredere nemărturisită în ceea ce recunoaștem ca fiind lungime realistă și rezonabilă a textului repartizat anumitor întîmplări, dat fiind ritmul general al narațiunii. În terminologie lingvistică, ne putem plînge că această simplă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Despre Raul Puschkin (îndoielnicul al Zecelea) se crede că s-ar fi refugiat în Republica soră Vandana de Sud. Acestea toate sunt scrise negru pe alb, chiar dacă unii, mai în șoaptă, au dubii în legătură cu datarea evenimentelor și, deci, și cu verosimilitudinea lor. Dar dacă așa au scris istoricii cei mai respectați, dacă așa se învață încă din școala primară, orice urmă de îndoială ar putea fi socotită cel puțin lipsită de respect față de trecutul național. Așa că în anul 2089, în urma presiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
este recunoscut datorită "simpatiei în analiza acțiunilor și a motivelor... Fie că laudă sau acuză, Earle nu se mulțumește să povestească numai ce face și ce spune un personaj, ci întreabă de ce" (Bush, 214). Drept consecință, vedem eforturi spre o verosimilitudine psihologică. Dezavantajele unei biografii din această eră oferă o oglindă interesantă a dezavantajelor cărților de caracter. Dacă aceste cărți de caracter erau bazate pe stereotipuri sociale (și în final pe ideologii sociale), dezavantajul unei biografii era că individul - nu tipul
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Este vorba, deci, despre un text publicat (critica surselor detestă aleatoriul), a cărui influență să fie certă : o simplă reminiscență nu pare destul de probantă. Metoda criticii surselor constă din a cerceta toate cărțile care au influențat o carte. Pentru aceasta, verosimilitudinea autenticității unei surse depinde de numărul reluărilor și de gradul de similitudine între cele două. Trebuie demonstrat că textul-sursă a fost într-adevăr anterior, că autorul a avut acces la el, dar și dacă nu există cumva un text și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
după primul film. Greengrass vine din lumea documentarului britanic de televiziune și, în mîinile lui, materialul ăsta complet aiuristic, cu terminatori CIA-iști care se vînează unii pe alții la lumina zilei în capitalele lumii, simulează cu un succes incredibil verosimilitudinea tactilă, textura zbîrlită și electrizantă a reportajului cu camera ascunsă. După cum a dovedit-o și cu Zborul United 93 (docudrama lui despre 11 septembrie și, probabil, cel mai bine regizat film distribuit la noi anul trecut), nimeni nu extrage mai
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pentru altele și replicile tăioase pe care le schimbă, sarcasmul ajungînd să fie echivalent cu afecțiunea. Or, această situație în sine nu e tocmai plauzibilă, așa că are nevoie de un context tot cu susul în jos. Oricum, repet și accentuez: verosimilitudinea unui film se poate judeca doar prin prisma economiei sale textuale. Nu cred că multe casnice abandonate seamănă cu Terry Ann Wolfmeyer sau că bătaia de joc pe care i-o aplică destinul îi poate avea drept subiecți pe vecinii
Culmea reconstrucției piscinei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10581_a_11906]
-
folosește acest episod care a făcut senzație la vremea lui pentru a crea ceea ce Roland Barthes numește „efectul de real"2. Construirea tramei prin referire la un eveniment care s-a desfășurat în afara textului, în lumea reală va spori credibilitatea, verosimilitudinea textului. Capacitatea textului de a suporta o referire la adevărul lumii reale este o caracteristică narativă care pornește de la Iluminism. Atunci se pune, pentru prima data, problema creării unei narațiuni care să își sporească valoarea educativă, presupusă a fi obligatorie
Derridianul Philip Roth by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/6084_a_7409]
-
narațiuni care să își sporească valoarea educativă, presupusă a fi obligatorie, prin raportare la lumea din afara textului. Dar Philip Roth nu urmărește crearea unui text de tip secolul al XVIII-lea. Ineditul textului constă tocmai în faptul că pornind de la verosimilitudine, adică de la faimoasa urmă biologică masculină care a făcut istorie, se ajunge la o urmă citită deconstructivist, pe urmele lui Derrida, cel din Gramatologie și Scriitura și diferența. Derrida consideră urma drept metafizica prezenței pure, un semnificat transcendental care este
Derridianul Philip Roth by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/6084_a_7409]
-
în Siberia, în ceață și frig, s-a scris cronica neagră a dezumanizării. "Dilemateca", anul IV, nr. 34, martie 2009 Bancnota ficțională Construite într-un regim realist complex, nuvelele lui Tolstoi sunt, asemeni romanelor sale, marcate de intenția fundamentală a verosimilitudinii. Nuvela Cuponul fals* poate fi considerată un model autentic al iluziei ficționale a existenței, prin înșiruirea de evenimente ce conectează personaje și întâmplări aparent incpmpatibile. Mitea și Mahin, doi elevi de liceu prinși în jocul periculos al întâmplării, cad de
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
pentru distragerea atenției de la subiectul puterii. Foarte multe teorii ale dreptății încorporează, de fapt, în mod vizibil, și aspecte precum distribuția puterii, drepturile civile și politice, reprezentarea sau egalitatea politică 16. În sfârșit, a treia problemă este lipsa extremă de verosimilitudine a sugestiei că dreptatea nu constituie o temă importantă a filosofiei politice. Desigur, în filosofie sunt susținute adesea teze considerate și respinse în mod uzual drept neverosimile, nerezonabile sau chiar "nebunești". Și de destule ori, unele dintre aceste teze "nebunești
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
la lume sau de corespondența construcției discursive cu stări ale lumii, aceasta constituind condiția necesară a cunoașterii teoretice, a adevărului. Adevărul nu mai este „tare”, el presupune grade de manifestare; Searle vorbește de enunțuri „aproximativ adevărate”, Popper de „grade de verosimilitudine” iar Botezatu de „grade de adevăr”. La nivelul semantic al discursivității, putem vorbi de o intenționalitate cognitivă a locutorului, în sensul că acesta este orientat cognitiv spre o anumită stare de lucruri, pe care intenționează să o reprezinte prin limbaj
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și fapte, ci, mai curând, de grade de corespondență. Astfel, Botezatu va vorbi despre „corespondență parțială”, Searle de „corespondență aproximativă”, altfel spus avem de-a face cu „o înțelegere flexibilă a corespondenței, în sensul unei satisfaceri parțiale (prin grade de verosimilitudine, probabilitate sau plauzibilitate, corelate unor grade de eroare).” (P. Ioan, 1987:41). 3.5.2. Adevărul / Falsul, valori semantice ale enunțurilor Caracteristica esențială a propozițiilor este aceea de a fi adevărate sau false; adică de a fi purtătoare de valori
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
adevărat / fals se conservă, dar valoarea adevărat va trece printr-o serie de nuanțări. Pentru Searle, „adevărul permite anumite grade de manifestare”, astfel încât unele enunțuri nu sunt decât „aproximativ adevărate.” (Searle, 2000:159). Popper va impune „ideea de grade de verosimilitudine” sau ideea „gradului mai mare (sau mai mic) de concordanță cu adevărul sau de asemănare și similaritate mai mare (sau mai mică) cu adevărul.” (K. R. Popper, Adevăr, raționalitate și cunoaștere, în Logica științei, ediție îngrijită de Gh. Enescu și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sau de asemănare și similaritate mai mare (sau mai mică) cu adevărul.” (K. R. Popper, Adevăr, raționalitate și cunoaștere, în Logica științei, ediție îngrijită de Gh. Enescu și C. Popa, 1970:128). Autorul va preciza că „un anumit grad de verosimilitudine nu dă naștere nici unei logici cu mai multe valori, adică nu dă naștere vreunui sistem logic cu mai mult de două valori, adevărul și falsul.” (idem:128). P. Botezatu va încerca să treacă în revistă astfel de nuanțări ale adevărului
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]