127 matches
-
de grație / penru Ruxandra Ioana / în care cred și sper /” Poetul Teodor Barbu își grupează poeziile din volum în patru cicluri, fiecare având un titlu care dezvăluie, sugerează mesajul liric al autorului: „Sonete, Poeme, Rondeluri, Șoptiri” (34 de poezii); „Anotimpuri vesperale, Pasteluri” (34 de poezii); „Mărturii, Oferte, Tăceri” (26 de poezii) și „Peregrinări, Destinații” (32 de poezii). Privit sub acest aspect, volumul de poezii pare a fi o antologie lirică, o selecție riguroasă făcută de autor, poeziile succedându-se după o
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
cel care își riscă viața pentru a deschide drumuri noi, pentru a desluși tainele existentei, ale viitorului (Cavalerii nebuni)(vaezi moto-ul!) Metafizic, poetul se întreabă: „Oare câți din noi vom ști / Dincolo de pod ce-o fi?” In ciclul „Anotimpuri vesperale”. „Pasteluri”, poetul se joacă, râde, se bucură, e melancolic, nostalgic, sfios, iubește, e trist, în versuri de o rară frumusete. Toate anotimpurile sunt cântate , dar e copleșit de toamnă: „E toamnă-n poezia mea” (Matcă) „Venea o toamnă printre noi
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
nu te mângâie, ci urlă de-ți sparge timpanele sufletului, cerându-ți supușenie totală, deloc crâcnire și niciodată speranță că te vei înălța spre infinirea Trinității Divine. Doar lumina, filtrată prin vitralii fastuos policrome, pare să-și ceară, înaintea orelor vesperale, iertare pentru grandoarea construcției ce sfidează omul - armonie tinzând spre mântuire, Număr de Aur în care Dumnezeu și-a întipărit Măsura Sa, ca unică teogonie și filozofie de viață. De grosimea Bibliei de la București (1688) a lui Șerban Cantacuzino (tipărită
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
532 din 15 iunie 2012 Toate Articolele Autorului . seară de mai Încă mai plouă cu dalbă lumină și cântec zilele coc fericiri pentru noi în descântec, inorogii mai pasc pe câmpiile-albastre, acolo unde încă se zbenguie visele noastre. Sub cer vesperal se adună cântări, norii-mi tot pasc pe albastre cărări, ard auriu sub un cer vâlvătaie visele noastre iscate din ploaie. Un curcubeu cu degete fine revarsă culoarea în mine și-n tine, salcâmii-au murit sub miresme păgâne, buzele
SEARĂ DE MAI de LEONID IACOB în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Seara_de_mai_leonid_iacob_1339776804.html [Corola-blog/BlogPost/358307_a_359636]
-
celor două fațete: omul profan adoptă aspecte ale comportamentului religios tocmai pentru că nu-și poate aboli originile. El manifestă tendința de desacralizare a lumii, însă impulsul de a striga spre Arhitect este gata oricând să izbucnească din adâncurile lui. În Vesperală este evocată nostalgia liniștii Paradisului pierdut, a perfecțiunii Începuturilor. Amară nocturnă reflectă câmpul semantic al morții și aduce viziunea omului care își ia rămas bun în pragul sfârșitului iminent, dar întrevăzut cu resemnare. Bezna se evideniază prin întrebări retorice existențiale
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
șase înălțătoare (până-n „solstițiul“ Călușului de vară, al trimiterii Solului - celor cu știința de a se face nemuritori - drept „ambasador“ al Daciei la Dumnezeu). „Secțiunea de aur“ a lui N. N. Negulescu se relevă până acum în „pentada“ volumelor de poeme: «Vesperale» (elegii, cu o prefață, «Temperatura elegiei», de Artur Silvestri, București, Editura Litera, 1983), «Sfera rostirii» (cu prefața «Poezia la ea acasă», de Mircea Moisa, Craiova, Editura Spirit Românesc, 2002), «Prelat în Regatul Cuvântului» (Craiova, Ed. Spirit Românesc, 2002), «Lacrimi de
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_les_noces_des_paroles_in_curs_de_aparitie_marian_malciu_1326995243.html [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
Acasa > Orizont > Selectii > PE ZIDUL Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 210 din 29 iulie 2011 Toate Articolele Autorului pe zidul Pe zidul amețit de lumină, Gioconda dansa vesperal în sărut pe când ochii clepsidrei pândeau din colțuri de umbre. Ploile aveau gust de mierle și toamna cu plete de iarnă cânta la pian. Acolo, umbrele serii dansau printre stelele ce sorbeau limonada unor blânde iubiri. Numai zidul flămând zgâria
PE ZIDUL de LEONID IACOB în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pe_zidul.html [Corola-blog/BlogPost/367153_a_368482]
-
dinți halvița, Dar să-mi spui tu, te-ai temut De motanul Belzebuth? Lung pământul, lat e patul, Vine nașul, cere blatul, Dă-i o fată, măi, Săgeată, Nu ești beat, dar ea e toată. 3. Mâine, mânia va fi vesperală, Cu disperare, centrifugală, Trec prin dumbrăvi privighetori, Ce priveghează pe muritori. Lin este glasul morții caline, Nu te opri lângă pietre, străine, Pline de farmec sunt clipele-clipuri, Are viața o mie de chipuri. Ce vrei s-asculți, trecătorule laș? Fugi
CICLUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1407129202.html [Corola-blog/BlogPost/352361_a_353690]
-
aceste ideii, se transformă în desene simple și elegante prin hașura de culoare a cuvintelor, nuanțate, de suave impulsuri sentimentale: Nici dragoste, nici ură; Grâul acrescut înalt; Zbor înfrânt; ) .................................... ,, Un fluture poate, Cu soarta în frunte Trăind armonii În văzduh vesperal Dar sunt un drum Eu însămi spre lume pornit Cu praf și cu stele Nicicând odihnit. ,, - Drumul spre lume - ,, Nesfârșitele vămi ,, carte apărută în anul 1979, este o continuitate poetică a drumurilor spre vârful poeziei: cu o viziune de cuvinte
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1446211142.html [Corola-blog/BlogPost/384753_a_386082]
-
pahare speranțele noastre. Volumul, apărut în condiții grafice deosebite, se deschide cu câteva pagini cuprinzând aprecieri despre volumele anterioare publicate de poet, semnate de Emil Istocescu și Al.Florin Țene, după care urmează patru cicluri:”Sonete, poeme, rondeluri, șoptiri”, “Anotimpuri vesperale, pasteluri “,”Mărturii, oferte, tăceri “și ”Peregrini, destinații “, grupaje de poezii scrise în stil baroc ce aspiră la atingerea eternului și descoperirea nemuririi. Fapt ce ne face, citind versurile poetului, că mintea și trupul nu pot fi nicodată separate: “Trăiniciile iubirii
TEODOR BARBU SAU ARTA DE A NE CONVINGE FRUMOS ÎN SITUAŢIA GLISĂRILOR POTENŢIALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_sau_arta_de_a_ne_convinge_f_al_florin_tene_1348748531.html [Corola-blog/BlogPost/365816_a_367145]
-
erai acolo: o salcie albă. // Într-o zi am rămas pe colină / Să-mi aștept veșnicia. / Tu erai acolo: tăcerea, pământul, / Eu eram acolo: vântul, cuvântul” [Dominic Stanca - Un ceas de hârtie (București, Editura Eminescu, 1984, p. 182), ciclul Lirice. Vesperale II]. „Într-o zi”, poetul „a ieșit” să-mbrățișeze iubirea. Și-acea imagine împurpurată s-a oglindit în faldurile tinereții, vrând a dăinui, de-a pururi. Ea traversează toate etapele viului, pentru a înmiresma apoi, și eternul timp al neființei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/duioase-miresme-intru-amintire/ [Corola-blog/BlogPost/92373_a_93665]
-
aceste cursuri se dovedește manierat și cultivat, devine „Puiul meu” diminutiv de răsfăț, care îl va înlocui pe cel real, nedezvăluit cititorului. Prietenia se consolidează, urmând o cale civilizată și decentă, ani de-a rândul, după un ritual idilic: plimbări vesperale sau nocturne prin parcurile celebre ale capitalei, (Herăstrău, Libertății), spectacole selecte de teatru, operă, operetă, filme bune, mese la restaurante de lux, vizitarea unor muzee și a unor librării, cazări la hotelul Negoiu cu reținere anticipată etc., la care se
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/Note_de_lectura_de_emil_istoc_al_florin_tene_1377923244.html [Corola-blog/BlogPost/366638_a_367967]
-
aceste cursuri se dovedește manierat și cultivat, devine „Puiul meu” diminutiv de răsfăț, care îl va înlocui pe cel real, nedezvăluit cititorului. Prietenia se consolidează, urmând o cale civilizată și decentă, ani de-a rândul, după un ritual idilic: plimbări vesperale sau nocturne prin parcurile celebre ale capitalei, (Herăstrău, Libertății), spectacole selecte de teatru, operă, operetă, filme bune, mese la restaurante de lux, vizitarea unor muzee și a unor librării, cazări la hotelul Negoiu cu reținere anticipată etc., la care se
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/Note_de_lectura_de_emil_istoc_al_florin_tene_1377922602.html [Corola-blog/BlogPost/366639_a_367968]
-
fost nominalizat și a participat la turnee literare cu scriitori „luciferiști”. Participant la acțiuni literare locale și naționale, consemnate în „România literară”. Invitat la activități literare în Constantă (1981-1982) de către Secretarul Filialei Uniunii Scriitorilor din Constantă, Marin Porumbescu. VOLUME PUBLICATE „Vesperale”, volum de elegii, editura Litera, București, 1983, prefațat de Artur Silveștri, debut editorial. „Sfera rostirii”, poezii, editura Spirit românesc din Craiova, 2002, prefațat Mircea Moisa. „Prelat în regatul cuvântului”, poezii, editura Spirit românesc din Craiova, 2005. „Lacrimi de diamant”, editura
ACESTA ESTE DOMNUL N. N. NEGULESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Acesta_este_domnul_n_n_negulescu_marian_malciu_1353455789.html [Corola-blog/BlogPost/364883_a_366212]
-
Dar mai ales în orele după-amiezei și pe înserate, când lumina intensă coboară năvalnic de pe crestele semețe ale munților de la apus, exonartexul pare o construcție dintr-o lume suprafirească. Lumina aurie intensă a soarelui coborât la apus, marcată de roșul vesperal, diafan, năvălește în pridvorul de piatră. Luxurianta vegetație a munților cu vârfuri semețe, înfipte în cer, încărcați cu codri străvechi, seculari, dă nuanțe aparte luminii revărsate peste lume. În astfel de momente, erupția auriului exploziv din fresca pridvorului ne copleșește
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_prof_stelian_gombos_1349770143.html [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
existența procesului anatomic caracteristic: fibroza extinsă, formarea de noduli,bulversarea arhitectonicii normale a ficatului sau consecințele procesului anatomic: HP și/sau IH. Clinic datele sunt necaracteristice.simptomele pot releva hipertensiunea portală (disconfort abdominal, balonare, creșterea în volum a abdomenului , edeme vesperale) sau IH (astenie, gingivoragii, epistaxis). Obiectiv: rubeoza palmară, aspectul palpatoric al ficatului (margine ascuțită, fermitate), splenomegalie, circulație colaterală, ascită. Procesul anatomic caracteristic de ciroză poate fi dovedit prin: - puncție hepatică: contraindicată în ascitele voluminoase, tulburări de coagulare (trombocite sub 60
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
Un alt scriitor care a cântat Bahluiul a fost și poetul Mihai Codreanu în sonetul Diana, în care descria astfel râul care scaldă Iașul: <poem>""Bahluiul curge-ncet. Ca o reptilă "Cu solzii plin de stropituri murdare, " Târându-se prin vesperala zare, "Pe-ntinsul șes purcede parcă-n silă"."</poem> În schița Toamnă lungă, George Topârceanu îl numește ""râu fără apă"". De asemenea, într-o epigramă, poetul George Lesnea descria inundațiile provocate orașului Iași de ieșirea din matcă a Bahluiului: <poem
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
gospodari. De departe, începe să ni se arate, în abisul verde și plin de cuiburi suprapuse, mohorâții chiparoși din preajma și de pe lângă zidurile mănăstirei. O cetate uriașă crește în vale și pe deasupra ei pare că zboară, în cea din urmă slavă vesperală, un șirag de cruci de aur. Codrii în suiș aproape drept strâmtorează milenara clădire și aruncă miresmele chiparosului și răcoarea stejarului în balcoanele și ferestrele chiliilor. O sacră severitate monahală stăpânește în jurul și în cărările acestei mănăstiri. [...] Zografu păstra pentru
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
forme particulare ale tusei: tuse surdă, tuse lătrătoare, tuse bitonală, tuse cavernoasă, tuse chintoasă, tuse emetizantă, tuse iritativă. Din punctul de vedere al frecvenței poate fi: tuse rară și tuse permanentă. După timpul de apariție se distinge: tuse matinală, tuse vesperală, tuse nocturnă, tuse continuă. După circumstanțele de apariție se distinge: tuse de efort și tuse pozițională. Tusea uscată, chinuitoare, frecventă este inutilă și dăunătoare și poate determina accidente hemoragice sau pneumotorax spontan, poate favoriza infecțiile, produce insomnie cu epuizare fizică
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
tuberculoză cavitară, rinofaringită cronică, faringite secretante. În bronșiectazii tusea matinală conduce la eliminarea de spută mucopurulentă în cantitate mare; bolnavul își face toaleta bronșiilor, după care, în cursul zilei tusea se rărește iar cantitatea de spută se reduce semnificativ. Tusea vesperală apare seara, după orele 17-18 și este însoțită de creșterea vesperală a temperaturii. Apare cel mai adesea în tuberculoza pulmonară. Tusea nocturnă trezește bolnavul din somn și este determinată de hipersensibilitatea zonelor tusigene prin predominanța sistemului vagal în timpul nopții. Este
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
la eliminarea de spută mucopurulentă în cantitate mare; bolnavul își face toaleta bronșiilor, după care, în cursul zilei tusea se rărește iar cantitatea de spută se reduce semnificativ. Tusea vesperală apare seara, după orele 17-18 și este însoțită de creșterea vesperală a temperaturii. Apare cel mai adesea în tuberculoza pulmonară. Tusea nocturnă trezește bolnavul din somn și este determinată de hipersensibilitatea zonelor tusigene prin predominanța sistemului vagal în timpul nopții. Este cel mai adesea de origine cardiacă (insuficiență ventriculară stângă, valvulopatii mitrale
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
vin unele imagini mai crude (marea verde ascunde „convulsii de epilepsie“, ochii ce se scurg „precum albușuri de ou“, carnea femeii este un arc voltaic); de la ermeticii solemni și muzicali, tânărul Miron Radu Paraschivescu deprinde gustul pentru tăcerile verticale, luminile vesperale, taie articulațiile dintre versuri și trece ideile prin marmora unui poem rece, sculptural» (SSra, I, 14). După ciclul «Primele», poetul nu așază "Cântice țigănești" (1941), cum s-ar fi așteptat istoricul literar, ci "Declarația patetică" (1960), deoarece poemele de sub acest
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
de clasa din care făceau parte membrii ei. În domeniul picturii sunt de remarcat lucrările "O floare între flori" (1870) a lui Nicolae Grigorescu, "Ofelie" a lui Theodor Pallady și tablourile lui Gheorghe Petrașcu cu peisaje cu nimfe, în atmosfere vesperale la margini de ape sau sub clar de lună. Față de aceștia care erau maeștrii picturii românești, au existat pictori cu "gusturi" mai puțin sigure, așa cum au fost Kimon Loghi, Arthur Verona, Ipolit Strâmbu, Nicolae Vermont, Octav Băncilă etc., unii dintre
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
zborului insectelor. Muscarul sur începe să vâneze insectele dimineața târziu, în locurile iluminate de soarele matinal al poienelor sau a marginii pădurii. În timpul zilei prinde și insectele din mijlocul pădurii. Seara se mută din nou în locurile iluminate de soarele vesperal. Părinții în timpul zilei hrănesc puii cu muște, tăuni, fluturi de zi, libelule (din familiile "Calopterygidae", "Coenagrionidae", "Gomphidae"), omizi, "Chrysopidae". Seara, după ora 20, hrănesc puii în special cu fluturi de noapte, iar în restul zilei prada principală a muscarului sur
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
și poeziile triste". Interioritatea muzicală, peisajele autumnale, parcurile desfrunzite, lumea rafinată sau vulgară, boema artistică, ființele rătăcite, melancolice, "străzi cu grădini plouate" iată teme și motive din panoplia simbolistă, transpuse în dicțiune lirică. În amestecul de umbră și lumină, peisaj vesperal prielnic imaginilor și situațiilor stranii, un călugăr visează un cod coordonator, deși e un "patriarh al magiei negre"; doi pensionari comentează o dramă amoroasă; un nebun "mânca și cânta după gramofon" etc. De simbolism și implicit de reverberațiile poematice se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]