10 matches
-
Autor: Anton Viorel Publicat în: Ediția nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Pământul care plânge după stele acoperit de umbre trecătoare, călcat de pași ce lasă urme grele peste cascade ce curg nemuritoare. Coroană lui din ramuri vestejita își plânge floarea ce-a strălucit odată, când soarele curgea pe ea vrăjita era mireasă de nuntă aranjată. Și ploaia s-a oprit pentru o clipă când vântul bate în deșert flamand, el îi uicide și singura aripa care zbura
LACRIMILE PAMANTULUI de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Lacrimile_pamantului_anton_viorel_1390470437.html [Corola-blog/BlogPost/347578_a_348907]
-
nu în van, Neamului, al meu liman. Eu mă tângui, mă jelesc Pentru neamul românesc. Mi-am găsit în el alean, Neamul meu basarabean. Eu pe cruce-oi jurui Că în veci l-oi pomeni. Plânge satul Pererita, Plânge iarbă, vestejita, Plânge iarbă, înghețată, Ca Grigore-n cer plecat-a. Plânge piatră, plânge râul Și de jale plânge grâul. La Lipcani e doliu greu, Plânge-ntregul neam al meu, Sufletul din cer al mumei, Plânge că și pumnul humei. Îngerii jelesc
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_o_stea_cazand_se_nalta_poeme_omagiale_pentru_grigore_vi_cezarina_adamescu_1326348884.html [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
parfumata Într-un boboc de trandafir Ce a-nflorit...demult...odată În șoaptă blândului zefir. Iubirea noastră s-a țesut Pe un boboc de trandafir, Eu am stiut, tu n-ai știut De ce a fost un singur fir. Floarea tristă, vestejita În amintiri de catifea Alină clipă învechita Un trandafir.....inima mea. Referință Bibliografica: AMINTIRE / Mariana Stoica : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1933, Anul VI, 16 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
AMINTIRE de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1460824277.html [Corola-blog/BlogPost/380019_a_381348]
-
a poeziei „La feuille”, a francezului J.V. Arnault („Pe unde-mi zbori, departe/ de creangă ta, sârmana / firava frunză? Vântul / m-a smuls din fagul ce mi-a fost părinte”); Eminescu scrie, În 1879, „Foaia veșteda”, după Lenau („Vântu-o foaie vestejita/ Mi-a adus mișcând fereastră / Este moartea ce-mi trimite / Fără plic scrisoarea această”). Eminescu În Italia Despre trecerea lui Eminescu prin Italia nu sunt multe de spus; și nici vesele. Această trecere s-a petrecut la Începutul anului 1884
Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
Sau (poate)-nțelepciunea c-un dans în stradă? Nu, ea este cumpărată cu prețul A tot ce are-un om, casa, nevasta, copiii săi. 400 Înțelepciunea e vîndută în piață părăsita în care nimenea să cumpere nu vine, Și-n vestejitul cîmp în care fermierul áră pentru o pîine-n van. E lesne să triumfi pe sub al verii soare Și la culesul viilor, să cînți pe harabaua care cu grîne e umpluta. E lesne să vorbești despre răbdare celor aflați în suferință
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
225 Noi am căzut. Pe tine te-am cuprins, întunecatule Urthona. Cu mîna-mi stînga în cădere Te-am cuprins, frumosule Luvah; și că o floare te-ai uscat Și că un crin a ta soție Vala de vînturi fost-a vestejita. Cînd dus-ai cupă cea de aur la mesele nemuritoare Copiii tăi din áripile lor de foc bătut-au, încoronați cu-al cerurilor aur. 230 Și sfintele-ți picioare pe treptele divine au pășit, prea sfinte pentru picioare alte, Si
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de călătorie prin Germania meridionala din 1858, Nicolae Filimon a observat, printre altele, "rarul talent al reflexiunii mature" care a născut "multe invențiuni". Descoperea însă carențe fizice la germani (firi "prea delicate"), fata lor fiind "mai totdeauna fără sînge sau vestejita înainte de timp", neavînd vioiciunea meridionalilor, fiind mereu bilioși și criticînd tot ce văd, inclusiv produsele create de alte popoare, denotînd astfel "un vulcan de pasiuni și de răutate". Dl Hîncu consideră că la Filimon se poate descoperi cea dinții descriere
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
de sitar. O, triste cavaler, ce dor te poartă, Cu chipul slab și-ndurerat? Cotlonul veveriței-i plin, Si cîmpul este secerat. Îți văd un nufăr pe sprinceana, De febră mare umezita; Iar pe obraz o roza pala, Prea grabnic vestejita. Domnită asta 'ntr-o poiana, Am întîlnit-o-n prag de zori, Calcă ușor, cu lunge plete, Iar ochii-i îmi dădeau fiori. Din flori ghirland-am împletit, În păr să-i pun, si cingătoare; Cu ochi suavi ea mă sorbea, Oftînd cu dulce
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
Anotimpuri de indiferență Îți sorb tăcerea și gustul cutremurător al desfrînării ideilor de ieri ce nu pot năvăli peste ziua de azi, când noaptea strănută turbată și-ți pretinde zburdălnicii, udând vestejitele anotimpuri de indiferență. Îneci suferințele de odinioară, când priveam pe-ascuns valurile interminabile ale asfințitului pedant, suprapunând gândurile răbdătoare, din celofan nedesfăcut cu sigilii de carton codificate, să vâneze greșelile viitorului negeluit, vânturat într-o îmbrățișare surdă.
Anotimpuri de indiferen?? by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83713_a_85038]
-
personale corespunzătoare: Maria vine la scoala. Elevii învăța la Scoala „C. Păunescu”. Fetele din clasa o ajută la lecție. 93 V.2. MATERIAL LINGVISTIC SELECTAT PENTRU EXERSAREA COMUNICĂRII Anotimpurile: ¾ TOAMNĂ Zile de toamnă de George Coșbuc Bate vântul, frunză cade Vestejita de pe ram Nourii se-ntind pe ceruri, Ploaia-ncet lovește-n geam Negura din vai se-nalță Către ceru-ntunecos A pădurilor podoabe Așternutu-s-a pe jos. Buciumul nu mai răsună, Câmpurile sunt puștii; Nu se mai zăresc pe
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]