172 matches
-
ce-nstrună Dulce cânt din versuri line, Cu cât slova-i e mai bună, Cu-atât țării lui mai bine. (Vasile Alecsandri) Eminescu și-a lui Doină Ne sunt Biblie de sânge, Inima în piept ne-nmoină Cu-al ei viers ce parcă plânge... (Octavian Goga) Eminescu e Icoană De iubire fără seamăn Și de inimă orfană Fără sângele ei geamăn... (Veronica Micle) Eminescu și-a lui gamă Lirică nu au pereche, Ziditor e, ce înstramă Limba lumii, cea mai veche
PLĂSMUIRI LIRICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1496986099.html [Corola-blog/BlogPost/379623_a_380952]
-
băiat chipeș, înalt, totdeauna elegant în costumul său național, cu pielea albă, lăptoasă, coborât parcă „pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”, „perișorul lui, pana corbului/ ochișorii lui, mura câmpului”, fecior zdravăn al moșiei Basarabilor, talentat al viersului, virtuoz al clarinetului, vocea lui de bas-bariton putea fi ascultată însoțind munca câmpului, mai ales în pomicultură, unde era as, neegalat de nimeni din zonă. Avea o configurație atletică, o forță herculeană, cu care ar fi putut rupe lanțuri, darămite
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
când tu nu ești cuminte! De acuma, alteia-i, oferi al tău dulceag amor Aceeași serenadă veche și-același trist decor! El: În trupul tău, văzut-am mai multe universuri Ce nu le pot descrie, nici dac'-aș vrea, în viersuri Când mă gândesc la tine, din unghiul meu obtuz Mă pierd în labirintu-ți și-apoi devin confuz! Ea: De mă iubeai era de ajuns un singur univers, Oriunde-n depărtări cu tine aș fi mers, Te mai gândești la mine
SCRISORI DE DEPARTE (POEME) de CARMEN BARBU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Carmen_barbu_scrisori_de_departe_poem_carmen_barbu_1332170699.html [Corola-blog/BlogPost/354663_a_355992]
-
care o va adopta, româna. Se considera fiica Rinului, fluviu cu legende fermecătoare, dar și fiica fascinantei păduri Monrepos. Pseudonimul de Carmen Sylva(în latină:carmen - cântec, poezie; silva-pădure) este expresia trăirilor poetice de dragoste față de locurile natale. ,,Carmen este viersul, Sylva e pădurea,/ Viersul de la sine e menit să sune,/ Și de-aș fi născută și creșteam aiurea/ Cântecele mele n-ar avea ce spune./ Le-am furat în treacăt de la păsărele,/ Freamătul pădurii mi-a vorbit de ele,/ Inima
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
româna. Se considera fiica Rinului, fluviu cu legende fermecătoare, dar și fiica fascinantei păduri Monrepos. Pseudonimul de Carmen Sylva(în latină:carmen - cântec, poezie; silva-pădure) este expresia trăirilor poetice de dragoste față de locurile natale. ,,Carmen este viersul, Sylva e pădurea,/ Viersul de la sine e menit să sune,/ Și de-aș fi născută și creșteam aiurea/ Cântecele mele n-ar avea ce spune./ Le-am furat în treacăt de la păsărele,/ Freamătul pădurii mi-a vorbit de ele,/ Inima-mi pe urmă ritmul
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
menit să sune,/ Și de-aș fi născută și creșteam aiurea/ Cântecele mele n-ar avea ce spune./ Le-am furat în treacăt de la păsărele,/ Freamătul pădurii mi-a vorbit de ele,/ Inima-mi pe urmă ritmul le-a adaos,/ Viersul și pădurea sunt al meu repaos.(Traducere de St.O.Iosif) În 1869,domnitorul Carol I pleacă în patria natală să-și caute mireasă. În acest voiaj are loc logodna și căsătoria prințului Carol I cu prințesa Elisabeta, după demersurile
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
Autorului În țara-n care codrii plâng ades Și Dunărea îmbrățișează marea, Se lasă munții către deal, la șes Unde chindia-ți taie răsuflarea. În țara-n care toate sunt pe dos, De unde, nu mai pleacă sărăcia, Vibrează-n suflet viersul cel duios Și e prezentă încă, omenia. E țara mea, cu bune și cu rele E țara nimănui și-a tuturor, Și a trecut prin cumpene prea grele Purtate cu obidă, de popor. O zi pe an îți suntem datori
E ȚARA MEA! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1480586871.html [Corola-blog/BlogPost/370510_a_371839]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > BUNICII Autor: Ioan Adrian Trifan Publicat în: Ediția nr. 1513 din 21 februarie 2015 Toate Articolele Autorului BUNICII miroase a mioriță și-a cetină de brad și a cenușă-n vatră și-a viers dulceag de bard... adulmec de departe miros de câmp cu flori ascult: și-ncet răzbate un râu prin trecători... Bucegii-mi ies în cale semeți, impunători și Prahova la vale se zbate în vâltori și undeva, la câmp, se vede o
BUNICII de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1424526138.html [Corola-blog/BlogPost/367984_a_369313]
-
Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Lerui Ler Luminos răsună iară LERUI LER, Cântece-ndrăgite, cântece-alungate, Nu se simte nimeni părăsit, stingher; Zborul larg de vise, fețe luminate. Ne-mpresoară magic viersul lor duios, Ne aduc speranțe, dragoste, căldură După anotimpul aspru secetos, Ca o ploaie sfântă peste arătură. Lerui Ler răsună - limpede ecou, Îl învață astăzi cine nu îl știe, Plin de prospețime, taină și de nou, Tumultuos precum o amplă
LERUI LER de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Lerui_ler.html [Corola-blog/BlogPost/361110_a_362439]
-
iubita, familia, în care adamismul e recuperate prin senzații hiperbolice.E aici și o reactualizare, în formă poetică, a trăirismului proclamat de interbelici, doctrină care punea la olaltă neliniștea și furia profetică, experiența descătușată și inocența. Poeziile scrise în dulcele viers clasic au, înainte de toate,o notă de hieratism și solemnitate. Poetul profesează un lirism mesianic echilibrat, oracular în sensul bun,închipuindu-și eul în postura unui arheu melancholic.La judecata vieții,renaște-mă din lut/Și-nalță-mă la Tine
ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Alergand_dupa_fluturi.html [Corola-blog/BlogPost/356790_a_358119]
-
este moartea morții și învierea vieții! Și el îmi dete ochii să văd lumina zilei, Și inima-mi umplut-au cu farmecele milei, În vuietul de vânturi auzit-am al lui mers Și-n glas purtat de cântec simții duiosu-i viers, Și tot pe lângă-acestea cerșesc înc-un adao s: Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos! S-a trezit oare acest popor ? acest neam căruia i-au fost dedicate atâtea pagini de către toți gânditorii născuți din el, din miezul lui, purtând
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_in_eternitate_elena_armenescu_1358189076.html [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
în valurile verzi-albastre, urmărind jocul delfinilor și sclipirile stelelor pe bolta senină a nopții. Vin spre mine, dinspre larg, șoapte ce trezesc amintiri dragi păstrate în cămara secretă a inimii. Aud ecoul unei muzici ce-mi răscolește sufletul. E un viers încărcat de vrajă. Vraja iubirii! Încet-încet, barca se apropie de mal. Un pescar uriaș, cu barba până la brâu, coboară pe țărm, venind direct spre mine. E un lipovean bine legat, cu barba albă și ochi albaștri, sfredelitori. Cu o voce
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marmura_vie_floarea_carbune_1328100050.html [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
a lucrării. În “Psaltirea în versuri a lui Dosoftei “ de la 1678, prima operă în versuri, de mari proporții, operă tradusă după modelul polon al lui Jan Kochanovscki, tipărită în Polonia la Uniev la 1673, se face vorbire și de icoană: “Viersul de psalmi să nu fie vană/ Cu bucium de corn de bour/ să vorovescă ca o icoană/ Să răsune până`n nour “. Grigore Ureche în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “dă o mare extindere în cronica sa
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana_al_florin_tene_1357979081.html [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
am aruncat în mare în costumul de scafandru al lui Adam, până în orele târzii până în pânzele albe când înflorește leandru... și când l-am găsit a dispărut poezia, poate a luato vremea înapoi sau în amiază ciocârlia punând-o pe viers s-o asculte lanul când bat în toba zilei nenumărate ploi. Însă eu tot căutând printre rânduri poemele din caiet își iau zborul cârduri, cârduri... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Caietul cu poezii, poezie de Al.Florin Țene / Al Florin
CAIETUL CU POEZII, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Caietul_cu_poezii_poezie_de_alflorin_al_florin_tene_1342928455.html [Corola-blog/BlogPost/358093_a_359422]
-
chilim, în fiecare mărgea, în fiecare maramă se află sufletul câte unui român, hotărât să rămână peste veacuri. Toate acestea transpuse în plan istoric, viu, capătă dimensiunea spirituală a demnității și continuității, primenind sinteza tuturor răzvrătirilor sfinte. În vers sau viers, în rugă ori poezie, în cântec și dans sau strigătură se împletește întreaga suflare și mărturisire a sufletului creștin. Arta populară este mărturisirea publică, permanentă și colectivă a Neamului nostru întreg. Ciudat duhovnic,-această artă populară! mărturisește Patriarhul pătimirii noastre
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
ai fost și vei rămâne! Fără ie nu-i poveste, Și nici ladă pentru zestre, Prin biserici transilvane Sfinții noștri din icoane Oricând îmbrăcați cu tine Nici lor nu le-a fost rușine, Precum drag mi-a fost și mie Viersul tăinuit sub ie. Tu ne ești cusută-n soartă, Fericit cine te poartă, Ie românească, ie, Semn curat de veșnicie... Referință Bibliografică: Ie românească... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1635, Anul V, 23 iunie 2015. Drepturi
IE ROMÂNEASCĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1435035793.html [Corola-blog/BlogPost/353313_a_354642]
-
ajutor de la îngerii muți, În fracul lor alb cu știuta emfază. Un veac, un mileniu,-n liniștea frustă Se cerne un zumzet, eterul vibrează Un biet menestrel cu lăuta cutează S-alunge-n culise tăcerea vetustă. Privește adâncul, brodează pe strune, Îi viersul cuminte, uitarea senină, Își murmură numai cântarea divină, Legende prin vremi zămislite-n genune, Nașteri și creșteri, eroi, aspirații, Ori gând de mărire, minciuni, viclenie, Cădere, otrăvi, răzbunări, agonie, Sfârșite-n zodiare și-n constelații. Povestea-i mai multă Ascultă
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1495954812.html [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
Al Florin Țene 92 pregnanța urmărește o creație literară prolifică, pe parcursul căreia nu s-a abătut niciodată de la principiile care l-au consacrat, credința și iubirea: ,,Azi l-am văzut înălțându-Se pe Iisus/ Când zborul ieșise din cântec/ Și viers în ouă cinteza a pus/ Iar mielul paște iarba în pântec.// Pieptănul pădurii cerul îl perie/ Este o lună stranie în apus,/ Pe nimeni în suflet nu-l sperie/ Când înălțându- Se l-am văzut pe Iisus.” Această constanță îi
ÎNTÂLNIRE CU AL.FLORIN ŢENE, POETUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intalnire_cu_al_florin_tene_poetul.html [Corola-blog/BlogPost/356968_a_358297]
-
în domeniul promovări cărți românești în țara cangurului. Urmează însemnări din viața de zi cu zi din Australia. Mărturisiri despre evoluția sa în creația literară și lupta cu “imaginația proprie”. În Partea II-a sunt publicate poezii scrise în dulcele viers clasic, frisonate de o sensibilitate ce ne aduce aminte de Ioan Alexandru: “Pasul meu e de bulldozer/ Cătinel pe stâncă tare,/ Nu alerg, dar nici pe urmă, Nu fac pasul la strâmtoare “(Pasul meu ). În interviul cu Maria Vaida, Ioan
ION MICLĂU- SAU O VIAŢĂ ÎN SLUJBA CULTURII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_miclau_sau_o_viata_in_al_florin_tene_1390634472.html [Corola-blog/BlogPost/359910_a_361239]
-
turturele, Raze calde și verdeață, Viață, viață, calmă viață! ... Cer senin și unde clare, Liber zbor și sălcioare, Vânt ușor și drum de țară, Vară, vară, blândă vară! ... Cânt de cuc, parfum de floare, Car cu boi, fân cu cicoare, Viers de doină, râs cu glume, Lume, lume, soro lume!... Cârd de oi, deal cu căpițe, Flori de tei, vis cu dorințe, Ochi albaștri, trup din soare... Oare, oare, unde- s oare?... Referință Bibliografică: VARĂ ÎNTR-UN VERB... Gheorghița Durlan : Confluențe
VARĂ ÎNTR-UN VERB... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1496757457.html [Corola-blog/BlogPost/374465_a_375794]
-
Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-la-montreal-pe-31-august-2013-2/ [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
din nimic și nu știi ce capricii va avea”. Ceilalți interlocutori se declarară și ei fascinați de frumusețea textului. - Gelu, văd că am transformat seara muzicală într-o adevărată seară culturală. - De ce nu? Muzica a fost întotdeauna sora transpusă pe viers de poezie a literaturii în general. Amândouă fac parte din patrimoniul cultural al Universului. - Dacă aș fi sigur că nu ne plictisim comesenele, mi-ar fi drag să le recit câteva din gândurile mele strânse într-un buchet ce sper
INTALNIRE DE GRADUL ZERO de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Intalnire_de_gradul_zero.html [Corola-blog/BlogPost/348249_a_349578]
-
a tămâie pe altarul lui Dumnezeu călugării înțeleptesc mângânindu-și barba la vecernie pâlpâie lumina în vechiul schit singur cu Dumnezeu părintele murmură rugăciunea care sparge tăcerea inimilor cuvintele cad clare în timp ce ridică suflete umbra părintelui sfielnică precum o pasăre cu viers dulce se înalță apostolic săraci de păcate călugării se smeresc într-o sihăstrie demnă ca muntele Referință Bibliografică: Apostolii cerului / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1726, Anul V, 22 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angi
APOSTOLII CERULUI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angi_cristea_1442952752.html [Corola-blog/BlogPost/377450_a_378779]
-
mele... Îmi mai zâmbești cu ochi senini Din rama veche-ngălbenită Și-mi spui din nou cu vocea caldă C-atât de mult am fost iubită... Mai cântă-n noapte o vioară Și plânge dorul meu cu ea... Te caut în viersul ei duios Și te găsesc în orice stea... Acolo...pe cărări celeste Mă-nalț și eu să te-ntâlnesc... Oare m-aștepți?...Mi-e dor de tine Și mult mai mult azi te iubesc! Referință Bibliografică: Poemele iubirii 10 / Maria
POEMELE IUBIRII 10 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1427002481.html [Corola-blog/BlogPost/353429_a_354758]
-
a lucrării. În “Psaltirea în versuri a lui Dosoftei “ de la 1678, prima operă în versuri, de mari proporții, operă tradusă după modelul polon al lui Jan Kochanovscki, tipărită în Polonia la Uniev, la 1673, se face vorbire și de icoană: “Viersul de psalmi să nu fie vană/ Cu bucium de corn de bour/ să vorovescă ca o icoană/ Să răsune până`n nour “. Grigore Ureche în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “dă o mare extindere în cronica sa
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]