7 matches
-
Și plecam mai departe, la treburile mele. „Frumoaso, se văita el din nou a doua zi. Te-ai mai gândit? Hai, mărită-te cu mine. Vei avea tot ce-ți dorește inima: și case mari, și haine împodobite, vei avea vâlnic numai cu flori, și cămăși albe, și oprege, și iminei cu cheutori de argint... Și bani mulți, și turme de vite, și livezi, și grădini... Tot ce-ți poftește inimioara o să ai dacă te-ndupleci să-mi fii mireasă...” „Da
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413617923.html [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
de țesătura asemeni catrinței. Ținută vestimentară populară femeiasca este compusă din cămașă, poale și piesă care acoperă de la brâu în jos care se diferențiază de la o regiune la alta. Ea poartă mai multe denumiri în concordanță cu zona geografică ”catrința”, ”vâlnic”, ”fota” și ”opreg”. Catrințele Peste poale, în față și în spate se pun catrințele negre cu dantelă pe marginea de jos (modele păstrate în zona de munte, la momârlani și în cea a Sibiului). Ambele catrințe sunt brodate pe părțile
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
cât sufletul mă cheamă Să tălmăcesc prin slove cum arată Sfântămerindea inimii de Mamă Și scutul cald al brațelor de Tată! 22 grânar/1999 "Romanța de pe urmă" Nu am știut să cred că pleci din sat; De ie și de vâlnic, că te lepezi; De mieii cu surtucul inelat; De performanța iezilor cei repezi. Mi-au fost cu neputință să socot Că vei uita vițeii din toloacă Și codrii colindați de Barbă-Cot, Printre ghindari când nimfele se joacă. Și-atâtor dumitrițe
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
se îmbrăca, o aranja de minune: costume populare vâlcene, dojjene și gorjene, admirate de consumatorii care duceau vorbă de laudă prin toată Oltenia. În localul „LA CIOARA CHIOARĂ” coana Mărița Florescu împodobise pereții cu șervete brodate în culori vii, carpete, vâlnice, marame și farfurii de Horezu și Oboga, cești, ulcele, ulcioare și linguri de toate mărimile... cu încrustații de mare finețe făcute de meșterii rudari, iar la intrare se vedeau instrumente muzicale: ocarine, drâmbe, fluiere, nelipsitul caval și un nai făcut
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
dicționar de gorjenisme (oltenisme), în care sunt cuprinse chiar și unele cuvinte, ce azi, în zona respectivă, au devenit rar întrebuințate. Portul popular din Gorj este alcătuit din catrințe (cea din față numită fâstâc, iar cea din spate cătrințoi), apoi vâlnic, cămașă sau ciupag cu poale, cârpă de bumbac sau borangic, cojocul și șuba pe timp de iarnă. Ceea ce caracterizează costumul de Gorj este armonia cromatică, tonurile vii de albastru, roșu și alb, decorul variat al vâlnicelor format îndeosebi din motive
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
din spate cătrințoi), apoi vâlnic, cămașă sau ciupag cu poale, cârpă de bumbac sau borangic, cojocul și șuba pe timp de iarnă. Ceea ce caracterizează costumul de Gorj este armonia cromatică, tonurile vii de albastru, roșu și alb, decorul variat al vâlnicelor format îndeosebi din motive geometrice ca: romburi, cruciulițe, spirale. Un moment important în evoluția costumului gorjenesc îl constituie apariția portului schilăresc în jurul anului 1900 care adaugă noi piese la costumul tradițional, contribuind la îmbogățirea ornamenticii, a materialelor din care se
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
prin lucru manual, inclusiv vopsitul țesăturilor. Se spune că pentru realizarea doar a cămășii populare cu diferite motive, bunica, mama și fiica trebuie să coasă timp de două ierni. Cârligatca (opregul din față) se țese la război. Opregul din spate (vâlnicul) reprezintă o adevărată operă de artă. Realizat dintr-o țesătură din fir subțire de lână, o pânză lungă de 20 de metri se pliază până ajunge la un metru, iar diversele motive (florale, zoomorfe, geometrice), apar doar când pânza este
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]