36 matches
-
teiul se va legăna, floarea își va scutura peste umbrulița mea, frunza-n dungă mi-o cânta: cetioară, dragule, acolo sus înspre cer zboară bunul norocel, te vor păzi mierlele, te vor cânta mândrele, te vor spăla apele, dragele de văduvițe îți vor pune coronițe și-ti vor duce dorul tau tocmai sus la dumnezeu. June 25, 2010 Referință Bibliografică: rugă / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1317, Anul IV, 09 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
RUGĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1407570513.html [Corola-blog/BlogPost/368287_a_369616]
-
lista speciilor sensibile cunoscute. Boală Specii sensibile* Viremia de primăvară a crapului (VPC) Crap comun și crap japonez Koy (Cyprinus carpio),amurul (Ctenopharyngodon idellus), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), novac (Aristichthys nobilis), caras (Carassius carassius), caras auriu (C. auratus), babușcă (Rutilus rutilus), văduviță (Leuciscus idus), lin (Tinca tinca) și somn (Silurus glanis) Necroza pancreatică infecțioasă (NPI) Păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), păstrăv fântânel (Salvelinus fontinalis), păstrăv de munte (Salmo trutta), somon de Atlantic (Salmo salar) și mai multe specii de somoni de Pacific (Oncorhynchus
32004D0453-ro () [Corola-website/Law/292415_a_293744]
-
zile în perioada 15 februarie - 26 martie în anii 2006 și 2007; în perioada 10 aprilie - 8 iunie pescuitul știucii se poate efectua numai cu folosirea echipamentelor de pescuit recreativ/sportiv și a momelilor artificiale; ... b) lostriței, păstrăvului de mare, văduviței și mihalțului, tot timpul anului; ... c) păstrăvului indigen, păstrăvului fântânel și al coregonului, pe o durată de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2006 - 30 aprilie 2007, iar al lipanului, pe o durată de 152 de zile, în perioada
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176367_a_177696]
-
să fie clar identificate. Observație: "sz" și "nei" sunt prescurtările de la "specific zonei" sau "not elsewhere identified". Denumire în română Ident. alfabetică (3 litere) Denumire științifică Denumire în engleză Plătică de apă dulce (sz) FBR Abramis spp. Freshwater breams (nei) Văduviță melanotă FID Leuciscus (=Idus) idus Ide (Orfe) Babușcă,ocheană, tarancă FRO Rutilus rutilus Roach Crap comun FCP Cyprinus carpio Common carp Caras comun, caracudă FCC Carassius carassius Crucian carp Lin FTE Tinca tinca Tench Fam. ciprinide FCY Cyprinidae Cyprinids (nei
jrc1854as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87004_a_87791]
-
20 - 24 3,0±1,0 Lepomis macrochirus(Teleostei, Centrarchidae)(Rafinesque Linneaus 1758) Bluegill 20 - 24 5,0±2,0 Onchorhynchus mykiss (Teleostei, Salmonidae) (Walbaum 1988) Păstrăv curcubeu 12 - 17 6,0±2,0 Leuciscus idus ( Teleostei, Cyprinidae) (Linneaus 1758 ) Văduviță 20 - 24 6,0±2,0 Aprovizionare: Peștii din lista de mai sus sunt ușor de crescut și/sau se găsesc din abundență în tot timpul anului. Pot fi crescuți și înmulțiți în crescătoriile de pești sau în laborator, în
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
al coregonului, pe o durată de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2005 - 30 aprilie 2006, iar a lipanului, pe o durată de 152 de zile, în perioada 1 ianuarie - 31 mai în anii 2005 și 2006; ... f) speciilor: văduviță, mihalț, șip și viză, în perioada 11 aprilie 2005 - 9 aprilie 2006 inclusiv. ... Articolul 4 În activitatea de pescuit în scop comercial se interzice folosirea: a) la pescuitul marin a avelor de orice tip, ohanelor cu mai mult de un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166354_a_167683]
-
zile în perioada 15 februarie - 26 martie în anii 2006 și 2007; în perioada 10 aprilie - 8 iunie pescuitul știucii se poate efectua numai cu folosirea echipamentelor de pescuit recreativ/sportiv și a momelilor artificiale; ... b) lostriței, păstrăvului de mare, văduviței și mihalțului, tot timpul anului; ... c) păstrăvului indigen, păstrăvului fântânel și al coregonului, pe o durată de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2006 - 30 aprilie 2007, iar al lipanului, pe o durată de 152 de zile, în perioada
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176369_a_177698]
-
de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2004 - 30 aprilie 2005, iar al păstrăvului curcubeu, lipanului și lostriței, pe o durată de 152 de zile, în perioada 1 ianuarie - 31 mai în anii 2004 și 2005; ... f) al speciilor: văduviță, mihalț, șip și viză, în perioada 12 aprilie 2004 - 11 aprilie 2005. ... Articolul 4 În activitatea de pescuit în scop comercial se interzice folosirea: a) la pescuitul marin, a avelor de orice tip, ohanelor cu mai mult de un perete
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156973_a_158302]
-
1859) Guppy 20 - 24 3,0 ± 1,0 Lepomis macrochirus (Teleostei, Centrarchidae) (Linneaus 1758) Bluegill 20 - 24 5,0 ± 2,0 Salmo gairdneri (Teleostei, Salmonidae) (Richardson 1836) Păstrăv-curcubeu 13 - 17 6,0 ± 2,0 Leuciscus idu (Teleostei, Cyprinidae) (Linneaus 1758) Văduviță 20 - 24 6,0 ± 2,0 Aprovizionare Peștii menționați anterior se cresc ușor și / sau sunt disponibili pe scară largă pe toată perioada anului. Se pot reproduce și dezvolta fie în exploatări piscicole, fie în laborator, în condiții sanitare controlate
jrc904as1984 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86043_a_86830]
-
al coregonului, pe o durată de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2005 - 30 aprilie 2006, iar a lipanului, pe o durată de 152 de zile, în perioada 1 ianuarie - 31 mai în anii 2005 și 2006; ... f) speciilor: văduviță, mihalț, șip și viză, în perioada 11 aprilie 2005 - 9 aprilie 2006 inclusiv. ... Articolul 4 În activitatea de pescuit în scop comercial se interzice folosirea: a) la pescuitul marin a avelor de orice tip, ohanelor cu mai mult de un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166366_a_167695]
-
Zingel zingel"), petroc ("Gobio kessleri"), țigănuș ("Umbra krameri"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), scrumbie de Dunăre ("Alosa immaculata"), morunaș ("Vimba vimba"), o specie de somn ("Silurus soldatovi") din familia Siluride, șalău ("Sander lucioperca"), șalău vărgat ("Sander volgensis"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus"), cernușcă ("Leuciscus borysthenicus"), știucă de Amur ("Esox reichertii"), caracudă ("Carassius carassius"), lin ("Tinca tinca"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus"), plătică ("Abramis brama"), caracudă argintie ("Carassius auratus auratus"). Vipera de stepă ("Vipera ursinii"), șarpele de alun ("Coronella austriaca
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
vimba"), o specie de somn ("Silurus soldatovi") din familia Siluride, șalău ("Sander lucioperca"), șalău vărgat ("Sander volgensis"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus"), cernușcă ("Leuciscus borysthenicus"), știucă de Amur ("Esox reichertii"), caracudă ("Carassius carassius"), lin ("Tinca tinca"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus"), plătică ("Abramis brama"), caracudă argintie ("Carassius auratus auratus"). Vipera de stepă ("Vipera ursinii"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla multicoloră ("Eremias arguta"), șopârla de câmp ("Podarcis taurica"), șopârla cenușie ("Lacerta agilis"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), țestoasa dobrogeană
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. Principalele specii de pești care populează apele limanului sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea limanlui existând iazuri de reproducere în care sunt crescuți pești din speciile crap argintiu și crap amur. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
dinți pe stânga și 5 pe dreapta; rareori 6-6 sau 5-5. Branhiospinii foarte scurți, puțin numeroși, de obicei 9-10. Vezica înotătoare se termină printr-o prelungire ascuțită, formând un conus spiralat. Solzii sunt mai mici decât la babușcă, tarancă și văduviță. Spatele este verzui-închis, cenușiu-închis, brun deschis, cu o tentă de albastru-verzui. Laturile sunt argintii. Abdomenul este alb perlat sau gălbui, cu reflexe rozacee. Înotătoarele dorsală și caudală sunt cenușii închise. Înotătoarele ventrale și anală sunt gălbui sau roșcate. Înotătoarele pectorale
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
Platalea leucorodia") sau cocor ("Grus grus"). oferă de hrană și condiții prielnice de reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: lin ("Tinca tinca"), caracudă ("Carassius carassius"), crap ("Cyprinus carpio"), știucă ("Esox lucius"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus") sau plătică ("Abramis brama")
Lacul Belciug () [Corola-website/Science/329867_a_331196]
-
Ucraina, Polonia, Austria, Ungaria, România, Moldova, Turcia, Germania, dar și în Iran. Este un parazit comun în intestinul ciprinidelor dulcicole, în special la plătică ("Abramis brama"). A fost găsit în intestinul următoarelor specii de pești: "Leuciscus cephalus" (clean), "Leuciscus idus" (văduviță), "Abramis brama" (plătica), "Gobio gobio" (porcușorul comun), "Rutilus rutilus" (babușcă), "Acipenser nudiventris" (viza), "Sander lucioperca" (șalău), "Neogobius melanostomus" (strunghil), "Barbus barbus" (mreană), "Vimba vimba" (morunaș) etc.
Aspidogaster limacoides () [Corola-website/Science/336807_a_338136]
-
de "Zingel streber" și "Zingel zingel"), sabiță ("Pelecus cultratus"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), petroc ("Gobio kessleri"), rizeafcă ("Alosa tanaica"), scrumbie de Dunăre ("Alosa immaculata"), morun ("Huso huso"), cegă ("Acipenser ruthenus"), păstrugă ("Acipenser stellatus"), caracudă ("Carassius carassius"), scobar ("Chondrostoma nasus"), văduviță ("Leuciscus idus"), osar ("Pungitius platygaster"); În arealul parcului natural este semnalată prezența mai multor specii de păsări protejate, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European 147/CE" (privind conservarea păsărilor sălbatice) din 30 noiembrie 2009; astfel: lăcarul mare
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
specii de pești și anume: babușcă albă, biban, bâtcă, caracudă (caras moldovenesc), cegă, cosac, crap, crap-caras (caracudă argintie), ghiborț, glavoc, guvid de baltă, guvid negru, lin, mreană, obleț, ovat, păstrugă, plătică, porcușor, roșioară, sabiță, scrumbie, somn, șalău, știucă, tiulcă, țipar-chișcar, văduviță . Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Pe lângă pește, în apele Ialpugului viețuiesc
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pe lângă pești, în apele Catalpugului viețuiește un număr mare de raci, care nu se pescuiesc și a căror populație este foarte mare și se estimează că, în câțiva ani, a ajuns la 15 de milioane de indivizi. Limanul Chitai (în
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
care foarte rar sint inundate. Pe teritoriul rezervației se întâlnesc și specii rare de mamifere: vidra (lutra lutra), hermelina (Mustera erminea), nurca europeană (Mustela lutreola) ș.a. Ihtiofauna complexului acvatic este reprezentată de peste 30 de specii de pești: crapul, carasul, plătica, văduvița, avatul, babușca, somonul, șalăul, cosașul ș.a. Specii rare: plătica de Dunăre, bibanul-soare, cega, soretele, mihalțul ș.a.
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
restrâns se întâlnesc prepelițe, turturele, potârnichi, dumbrăvenci, prigorii etc., iar dintre răpitoare uliul porumbac, șorecarul încălțat, cucuveaua, vulturul pescar. Fazanii colonizați în păduri s-au înmulțit rapid. Ihtiofauna este reprezentată prin peștii autohtoni, astfel: caras, crap, babușcă, obleț, biban, plătică, văduviță, știucă, ghiborț, avat. La distanța de 200 m spre sud de clădirea S.M.T. Dudescu s-au descoperit trei morminte de incinerație geto-dace. Acestea au fost găsite la adâncimea de 1,40 m în șanțul săpat pentru îngroparea unor conducte de
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
prea des la birturi, ci să cultivi din vreme prietenia pescarilor și să-l mă nânci totdeauna cald, acasă, ales și gătit de tine: crapul, linul, caracuda și somoteiul aurii, șalăul și știuca mare, marmorată, pentru stomacurile debile; plătica și văduvița galbene pe burtă; mreana mustăcioasă și ușoară la gust; pana de somn Îndulcit și cu usturoi; scrumbiile de Dunăre sau de mare alese cu spi narea doldora; carasul, roșioara și obleții argintii lăsați de Dum nezeu pentru saramura rumânului; mihalțul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai cu seamă la exemele de genul feminin 73): vădană; vădancă; văduoancă, văduvoancă „văduvă”; văduvoaie „augmentativ al lui văduvă”; văduoaie „la fel”, văduvioară: 1. diminutiv de la văduvă; 2. specie de pești (DLRM precizează „Idus melanotus”; opinie DEX: „Leuciscus idus”74); văduviță „văduvioară”; vaduvișcă „la fel”; văduvesc (văduiesc) „care aparține unei văduve”; văducă, văduncă și văduiță, forme utilizate mai ales în bocete. Sigur că forma de feminin și-a avut participarea sa la apariția verbelor - vădăni (conjugarea a IVa, tranzitiv și intranzitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care, la moartea acestuia, revine soției”. Un titlu dintr-un cod de legi suna astfel: Pentru darul muntenesc, adică pentru contrazăstie, și pentru ipovolan (văduvăritul)”(DLR, XIII, p. 114). 74. DLR (XIII, p. 115, 116) decide că formele văduvioară și văduviță denumesc un „pește asemănător cu crapul, dar cu capul mai mic, botul prelung, cu corpul lung de 30-40 cm și cu partea dorsală de culoare neagră-albăstruie sau verzuie, apreciat pentru carnea lui” (Leuciscus idus). Pentru văduviță este atestat, ca învechit
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că formele văduvioară și văduviță denumesc un „pește asemănător cu crapul, dar cu capul mai mic, botul prelung, cu corpul lung de 30-40 cm și cu partea dorsală de culoare neagră-albăstruie sau verzuie, apreciat pentru carnea lui” (Leuciscus idus). Pentru văduviță este atestat, ca învechit, și sensul (bot.). „Mușcatul-dracului”. II. VĂDUVELE îN ISTORIE într-o „lume” a bărbaților Femeia - o prezență palidă într-o carte apărută la sfârșitul anilor 801, Georges Duby scria, chiar la început: „în mod hotărât, Evul Mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]