3,007 matches
-
Adierea vântului e suflul ușor, respirația ființei. Soarele este focul din secretul coregrafiei. Munți ... .privește spre ei! Măreția poziției tale în dans, egală cu distincția piscurilor semețe. Natura dansează, traiește, respiră. Întoarce-te spre misterul de argint al lunii și vălul ei străveziu va transforma senzualitatea dansului într-o formă de manifestare creativă. Dansul..energia creatoare. Așează-te în centrul visului tău, trăiește-ți destinul pentru care ai fost născut. Nu sta in umbră! Viitorul este al tău. Alunecă în pași
DANSUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Dansul_0.html [Corola-blog/BlogPost/371254_a_372583]
-
înghețate? Pământule-mamă, de câte milenii, Cântecele mele îți scaldă întinderile? Pământule, Iubitule, De-atâta vreme îți cutreier cărările! Iubesc această Lume Încă din zorile Creației, Când în aurora sa Viața mea semăna cu o floare. O, mare, mare acoperită de văluri, Sufletul poetului dansează, Căci a străbătut Lumea Cu ochii și cântecele sale, Cu bucuria l-a-nconjurat Din toate colțurile Universului. Poetul murmură: „Iubirea mea, privește! Am construit un templu În vârtejul și-n zgomotul vieții. Vino, Iubire! Să trăim în nemărginirea
MAREA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/355533_a_356862]
-
Acasa > Poeme > Devotament > ULTIMA VACANȚĂ Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1548 din 28 martie 2015 Toate Articolele Autorului Vălul rațiunii mă-nfășoară iară. Unde-i romantismul, cu al său alai? Mi-amintesc, prin lacrimi, de ultima seară, Când, la braț cu luna, ne simțeam în rai. Stele risipite se jucau, vioaie, Cu lumina blândă, clipocind discret. Chipul tău șăgalnic
ULTIMA VACANȚĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1427578596.html [Corola-blog/BlogPost/382587_a_383916]
-
în: Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Concert pentru surzi Dragului poet IP Bradoski Lumina se stinge definitiv. Sunetele încep să zboare. Un concert pentru surzi Cum n-a mai fost niciodată. Sunetele sunt fecioare fără văl, Ele se iubesc numai cu surzii. Se pare că și îngerii și Dumnezeu Sunt surzi. Orchestranții sunt surzi, Viorile nu au corzi, Pianul și tobele Sunt pe de-a-ntregul sparte. Și-an această mare tăcere De surzi Se aude numai
CONCERT PENTRU SURZI de BORIS MEHR în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concert_pentru_surzi.html [Corola-blog/BlogPost/357322_a_358651]
-
Din rădăcini de negru să înalț Copacul sfredelindu-se spre cer, Iar din văzduh să-l poleiesc cu smalț. I-am învelit coroana cu roșul din apus, În trunchi fierbeau inelele în spumă Și-ntr-o splendoare fundalul scânteia, Căzuse vălul argintiu de brumă. În ramuri - clopoței agață fără clinchet - Frunze stinghere, ruginii, de toamnă. La timpul prezent pădurea e la fel, Iar crivățul înspre apus întruna o destramă. Tabloul împlinit victimizează altul; El trebuie angelic înrămat, citit. Artiștii concurează prin
TABLOU DE TOAMNĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1438360850.html [Corola-blog/BlogPost/370316_a_371645]
-
sfânt. Luându-mă de mână,în șoaptă îmi spune: -Nu-ncerca de viață să mai fugi,nebune! Până-n clipa-n care vei fi iar eon, Îți va plange locul Sema Kenerion. Dar te du-nainte, vezi ce-i pregătit Celor care vălul nu l-au dezvelit. Și-n stânga-mi vuia Cocyt urlătorul, Pe deasupra-mi harpii își aruncă zborul, În urmă lemuri râdeau înfundat Așteptând să iasă iar la colindat După sânge negru în vreo noapte sumbră Când nici umbra nopții nu
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_vai_de_lumina_cruti_cristian_1385687625.html [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
vrăjită, ce-n soare a văzut un june. Și privindu-l, a fost răpită. El, cu raze înșelătoare învăluia juna sfioasă. Pe trupul zvelt punea candoare, să pară cât mai grațioasă. Iar sentimentele iubirii, cu vraja lor înrobitoare, poartă în vălul fericirii pe pământeană și pe Soare. Altă legendă povestește despre vremea înșelătoare că, tot cu vrajă păcălește, ascunsă în raze de soare. Și Dochia a fost vrăjită în primăvară timpurie, de vreme caldă, însorită. Ce-a transformat-o în statuie
MITUL DRAGOBETE ȘI LEGENDA DOCHIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1424513170.html [Corola-blog/BlogPost/377844_a_379173]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > JOCUL FULGILOR DE NEA Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 1949 din 02 mai 2016 Toate Articolele Autorului De două zile cerul și-a ascuns surâsul în spatele vălurilor fumurii. Norii îngrămădiți vălătuc deasupra satelor au alergat bezmetici în ultimele două zile mânați până la epuizare de harapnicul vântului mânios, care răsculat contra nevolniciilor lumii, a dat iama în tot ce-i stătea în cale, cât cuprindea cerul și pământul
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
va topi inima mea, Până când voi aștepta lumina care din durere mă va vindeca. Până când să stau dincolo de orizont, care din întuneric mă va ridica, Până când mâna Ta mă va purta pâna la plinătatea de a mă cerceta. Pănă când vălul necunoașterii nu va tulbura Apa Vie care și-ntuneric va crea, Înțelepciunea, pacea și iubirea fi-va ție steaua Betleemului din veșnicie. Pentru că numai Tu vei domnii în inima mea, în sufletul meu, Prunc întrupat, Duhul de viață Făcător umbrind
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
și cu specificul moldovenesc al zonei. Istoria familiei Corban se derulează sub ochii noștri. Filmul amintirilor continuă cu alte scene din localitatea unde părinții se stabilesc, în casa din Negroponte, apoi cea din Ghica Vodă. Arta naratorului este uluitoare, în pofida vălului greu al anilor scurși, de la acea perioadă, sau poate de aceea sunt atât de pregnante. Se vede că unele lucruri ți se întipăresc definitiv în minte, în cel mai mic amănunt. Un amănunt insolit este cel al descrierii turlei bisericii
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
care au profiluri de uriași, loc unde invocându-l pe zeu, cum spune legenda, se îndeplinesc dorințele oamenilor, ci despre acest areal al turismului rural montan, unde am întâlnit un elvețian fericit. Insula elvețiană din inima Transilvaniei Mergeam spre Cascada Vălul Miresei, de pe vârful Lespezi, drum de circa 5 km, dar timpul era măsurat și Consiliul local a hotărât să ne pună la dispoziție câteva mijloace de transport adecvate, autocarul neavând acces pe drumul îngust, forestier. Am mers la întâmplare într-
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
gospodării, făcând pagube. Așa că, nu am de ce să nu fiu fericit aici, între brazi, într-o zonă ecologică montană!” Și așa am întâlnit un elvețian fericit în România, care știa toate legendele locului, povestindu-mi despre cascada Răchițele, denumită și Vălul Miresei, situată pe Valea Stanciului, în comuna Mărgău, județul Cluj, a cărei legendă spune, că numele îi vine de la o mireasă care a căzut de pe stâncile abrupte iar voalul ei a rămas agățat de stânci, formând o cascadă. De fapt
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
situată pe Valea Stanciului, în comuna Mărgău, județul Cluj, a cărei legendă spune, că numele îi vine de la o mireasă care a căzut de pe stâncile abrupte iar voalul ei a rămas agățat de stânci, formând o cascadă. De fapt, Cascada Vălul Miresei este impresionantă prin căderea apei de la 20 de metri, apele creând un evantai din două cascade, care pe timp de iarnă transformă pereții ei stâncoși în gheață, un minunat loc de escaladare pentru pasionații acestui sport. Și mă întreb
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
auzit cum trosneai / cum erai / nimb alb desfăcut / mă strângea lumea ta / mă obliga / deveneam gândul tău / dar nici tu nu știai cine poți fi. / Mă opresc aici”. Uneori, temătoare că a dezvăluit prea mult din ceea ce era ascuns sub vălurile Mayei, poeta spune: “Mă opresc aici” - lăsându-l pe cititor să-și închipuie un final, după măsura fiecăruia. Deosebit de interesant tot ceea ce propune în acest ciclu de versuri, ca de altfel, în tot ceea ce scrie. Ioan Rațiu - pare că se
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
amplasament înainte de construcția castelului, de el fiind legate câteva legende populare care vorbesc de capacitățile lui miraculoase. Turiștii zilelor noastre continuă superstiția, aruncând monezi în acest izvor. Din izvor, apa coboară în trepte spre Grădina Ghetsimani, de unde continuă spre grădina Vălul Albastru. Cu ziduri și coloane acoperite de iederă, Templul apei, sau Nimfeum, e una din cele mai frumoase construcții de pe actualul domeniu de la Balcik. Nici de aici nu lipsește simbolismul biblic, pe lângă numele care trimite la nimfele antice, locul e
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496162622.html [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
vreme. O auzeam și noi bine de tot. Un murmur cald, mereu același, ca un refren de cântec vechi. Și povestea crește odată cu seva pământului purtată din vârf de munte spre rodul câmpiilor. Peste sat și păduri, luna-și așternuse vălul de zăpadă, prelungind înserarea până tîrziu. În alunișurile din marginea satului, mi s-a părut că privighetorii nu și-au contenit chemarea toată noaptea. Spre ziuă, au izbucnit în torent de glasuri toți cântăreții pădurii. Pe pajiștea dinspre Săcătură, leneș
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
pe margini de cărare și-o lacrimă-n rugăciune, știi cât spune? Sunt visul dintr-o noapte albă, sunt dor de glasul tău, sugrumat în șoapte... Știi de toate?! Ascunde-mă lângă tine, să-ți fiu versul, fluierul... visul...Știi?! VĂL DE CHIHLIMBAR M-am înfășurat în șal de umbră, cu sclipiri din lacrima târzie. Ce lacrimă!... agățată de tăcerea ta brumărie... Îți respir gândul din crengile de stele, ce-atârnă-n noapte, scuturând -cu greu- câteva șoapte. Aud foșnetul tăcerii prin vălul
PERIPLU DE POEZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1451836587.html [Corola-blog/BlogPost/378566_a_379895]
-
VĂL DE CHIHLIMBAR M-am înfășurat în șal de umbră, cu sclipiri din lacrima târzie. Ce lacrimă!... agățată de tăcerea ta brumărie... Îți respir gândul din crengile de stele, ce-atârnă-n noapte, scuturând -cu greu- câteva șoapte. Aud foșnetul tăcerii prin vălul de chihlimbar. Îți mai aștept cuvântul, pe care mi-l vei da în dar. Apoi-fugar- vom încremeni în tăceri de dor, înfășurați în șal de umbră și văl de chihlimbar... ABIA AZI AM ÎNȚELES Abia azi am înțeles de ce m-
PERIPLU DE POEZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1451836587.html [Corola-blog/BlogPost/378566_a_379895]
-
stele, ce-atârnă-n noapte, scuturând -cu greu- câteva șoapte. Aud foșnetul tăcerii prin vălul de chihlimbar. Îți mai aștept cuvântul, pe care mi-l vei da în dar. Apoi-fugar- vom încremeni în tăceri de dor, înfășurați în șal de umbră și văl de chihlimbar... ABIA AZI AM ÎNȚELES Abia azi am înțeles de ce m-am răzbunat pe flori. Se trezesc iar fluturi cu mătăsoase-nfățișări si doar timpul se aude respirând o mângâiere. Vioara-i un Stradivarius Veneam cântând cu mari buchete
PERIPLU DE POEZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1451836587.html [Corola-blog/BlogPost/378566_a_379895]
-
Articolele Autorului Nechează herghelii de nori Îi ține vântul în buiestru Neînșeuați, fără căpăstru, Catran pe neporniții zori. Copite scapără lumină, Fulger-amnar de deznădejde. Amarnic pogorât pe mejde, Ciopor de tunete se-alină. În urma lor pământul zace Mustind sordid sub văl de clisă; La fel, povestea mea nescrisă, Așteaptă colbul s-o îmbrace. Năvala-n gând dezleagă patimi, De doruri, doruri despicate Și măști de picuri reci udate, Nu-s stropi ci, pur și simplu, lacrimi. *** Referință Bibliografică: ... pur și simplu
… PUR ȘI SIMPLU, LACRIMI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1441775920.html [Corola-blog/BlogPost/378241_a_379570]
-
Se aruncă ierburi aromate Cinstind această sărbătoare. Când peste sacrul foc se sare Acesta te purifică, Iar buciumu-i zice-o cântare Slăvind astfel pe Drăgaică. În Transilvania se spune Că-n ziua de Sânziene, Apar comorile străbune, Când al nopții văl se-așterne. În acel loc se ivesc focuri Sub razele reci de lună, Iar zânele cu-ale lor trucuri, Te prind în hora lor nebună. Zânele te-nvârt și te vrăjesc... Nu mai ști nimic de tine. În a lor
DRĂGAICA-SÂNZIENELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1434720493.html [Corola-blog/BlogPost/352925_a_354254]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ÎNTR-UN OFTAT DE LIBERTATE Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 2092 din 22 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului În ploaie regăsesc ceva, un fum ascuns, nedescifrat, Un alt pământ de undeva și-un văl de nimeni admirat, În ploaie, gustul verii rupe ultimul frunzet pătimaș, Și bolta pare, că se umple, cu toamna rece din oraș. Pe străzi, copacii se aprind în mers de horă monotonă, Stindarde-n frunze brumării au calea lor neuniformă
ÎNTR-UN OFTAT DE LIBERTATE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1474498302.html [Corola-blog/BlogPost/344842_a_346171]
-
și a celor ce vor veni după noi. Ei sunt stâlpii de susținere a neamului Și iată că 2012 a micșorat numărul celor cinci veterani. O veste tristă a umplut de durere Domneștiul. Clopotele bisericii „Buna-Vestire” aruncă peste întregul sat vălul cernit al morții celui mai vârstnic fiu al său, care pe 4 ianuarie împlinise 102 ani. S-a stins nenea Nică Boșcănici, de ziua lui, de Sfântul Ioan, primul veteran în ordinea vârstei celor cinci rămași. Mai sunt patru supraviețuitori
ADIO VETERANI de ION C. HIRU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Adio_veterani.html [Corola-blog/BlogPost/361896_a_363225]
-
de geruri/ Și cratime de vifor ne-mblânzit./ Poți răsuci povestea-n mii de feluri/ Ca să ajungi pe valul potrivit...” (Balans pe tăișul de gând) Poetă romantică, Aura Popa își cântă iubirea în versuri pline de sensibilitate, în care plutește un văl de mister și teamă, uneori de neîmplinire. Însetată și dornică de gustul sublim al iubirii, aceasta își scaldă sufletul în veșnicia sentimentului care o domină. “Cu siguranță, tema predilectă a gândurilor mele este iubirea, în toate ipostazele ei, cu trăirile
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425804320.html [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
renunțării la luptă a neamului țării lor. La doar două zile distanță între două comemorări (întâi a Reginei Maria, pe 18 iulie, apoi a soțului Reginei, Regele Ferdinand I, pe 20 iulie) trebuie să izbutim să ridicăm de pe ochii istoriei vălul uitării și să așezăm vălul iubirii. Regele Ferdinand I, nedrept și pretimpuriu, la numai șaizeci și doi de ani, pe 20 iulie 1927, a fost așezat dincolo de zăbranicul timpului, spre a coborî în necropola regală a bisericii episcopale de la Curtea de Argeș
FERDINAND I, REGELE LOIAL. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/_ferdinand_i_regele_loial_aurel_v_zgheran_1374492815.html [Corola-blog/BlogPost/364227_a_365556]