42 matches
-
la cap, va fi zdrelit, Pentru fiece vapor și tot ce s-a șterpelit, Iar în clipe de răgaz, a' lui Boc hidos strigoi, O să-ți bage pe grumaz doar cârnați de la Pleșcoi, De-ai să ceri tu, disperat, dracușorilor zapcii, Ca, în groapa cu rahat, să te-arunce să-ți revii” ... “Auăleu, sfinția ta!” Spăimântat de-așa calvar, Prăvălindu-mă-n podea să pup poala popii iar, “Uite, dau și-un acatist, fac mătănii câte vrei, Nu știu dac-aș
DEMOCRAŢIE CREŞTINEASCĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1408412061.html [Corola-blog/BlogPost/352267_a_353596]
-
Acasa > Strofe > Timp > LA MINE-N SUFLET Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului La mine-n suflet e furtună Și secetele crapă lutul Că vin zapcii și cer tributul Pe bruma razelor de lună Pe tot ce-a fost și-ncă mai este Îmi cere veșnic câte-o dare Acel ce-a devenit mai mare Peste cei mici ca-ntr-o poveste Și poezia mă destramă
LA MINE-N SUFLET de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/La_mine_n_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/356489_a_357818]
-
sus în jos, sub alb, doar dintr-o știre. Popor năuc, cinstit, făcut de-ocară, Încet ridică frunți visând trezire Din somnul cel indus prin amăgire, Șantaj și furt ori lege arbitrară. La stână pus-am lupi, votat-am fiare, Zapcii ales-am hoți, vânduți la ziare, Iar alții mai spălați lucrau dosare Să-nchidă guri cu voci de acuzare... Va fi acum, de vrei, române, soare Să îți arate drum spre liberare! Referință Bibliografică: Sonetul viscolului politic / Marian Malciu : Confluențe
SONETUL VISCOLULUI POLITIC de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_malciu_1484289542.html [Corola-blog/BlogPost/342776_a_344105]
-
săi (angajați) în schimbul acordării silite a unui comision de 1% din taxele încasate". Autorul excepției consideră neîndestulător acest cuantum pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de prestarea acestei activități neconvenabile, de altfel, pentru angajații supuși la o "muncă forțată" de "perceptori sau zapcii". În ceea ce privește dispozițiile art. 4 alin. (3) al ordonanței, introduse prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 5/2000 , conform cărora refuzul de a colecta, de a constitui și de a viră taxa de timbru social conduce la reținerea acesteia din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146494_a_147823]
-
anonim al Ghiculeștilor a adăugat că dărâmarea caselor domnești s-a făcut din ordinul lui Münnich. Ion Neculce confirmă că distrugerea caselor domnești a fost ordonată de Münnich, care se afla atunci la Hotin, mâniat că nu mai putea ""să zapciască pe boeri de bani"". După cum scrie Neculce, ""Meneh l-au pus la calaur (strajă, n.ns.) și s-au mâniet și au trimis de au strâcat casăle de la Frumoasa"". În primăvara anului 1740, Ghica a pus să se clădească alte
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
intertextualitate”, de cealaltă parte, cunoașterea căreia îi lipsesc mijloacele de reproducere scrisă, cunoașterea experiențelor oamenilor puțin sau deloc vizibili care au puține posibilități de autoreprezentare - robii romi, femeile (rome sau albe, soții și/sau mame), copiii (romi sau albi), chiar zapciii, rotițe într-un sistem ierarhic în care încearcă să se poziționeze cât mai bine și să-și justifice abuzurile - a ritualurilor lor, a greutăților, a speranțelor lor. În paradigma pe care o alege, Vancu este obligat să recurgă la această
Aferim! și construcția alterității. Câteva scene () [Corola-website/Science/295836_a_297165]
-
argumente filozofice sau presupuneri religioase despre natura umană. Primele manifestări artistice și literare ale Renașterii apar în Florența, oraș care poseda o imensă bogăție generată de comercianții și bancherii locali, care controlau operațiile bancare ale papalității. Din poziția lor de zapcii (colectori de taxe) ai papilor, familiile comercianților florentini au ajuns să domine finanțele Europei întregi, de-o parte și de cealaltă a Alpilor. Banii din împrumuturi, investiții și schimb monetar care se revărsau în Florența au fost pompați în industriile
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
trei frați turci Nedjim, Zamji și Salah, care au dat denumirile a trei sate. Pe teritoriul satului a staționat o garnizoană otomană, care a folosit locuitorii din satele învecinate ca mână de lucru. Detașamentul turcesc dădea ordine localnicilor prin anumiți zapcii. Cuvântul chișla (românizat câșlă) înseamnă tabără în limba turcă, adică podvirya în limba ucraineană. Denumirea satului s-ar traduce în limba română prin Tabăra zapciului. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus
Chișla-Zamjieva, Chelmenți () [Corola-website/Science/315913_a_317242]
-
unde trebuiește. Nu mai pomenim de sin-taxă sau de ortografie, căci în privirea aceasta e vavilonie curată, și fiecine crede că poate scrie cum îi place. Ne-au trebuit o administrație mai bună. Boierii -- își procopseau vechilii de moșie făcîn-du-i zapcii. Rău și fără cale, n-o tăgăduim, dar ce au făcut liberalii? Au numit pe orișicine, numai să fi știut a înnoda două slove, adică tot pe acei vechili, numai că le dădură dreptul 25 {EminescuOpX 26} de a juca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și particulari, o treabă pe care serviciul poștal [0] îndeplinește mai bine și mai repede. Afară de aceasta mai sunt încă ceva, agenți electorali fața cu cei care-și vând votul. Li s-au luat atribuțiunile simple pe cari le aveau zapcii vechi și li s-au dat altele, pe care nu le pricepeau deloc, căci administrația este o știință, iar subprefectul de azi nu știe mai mult decât a scrie neortografic și a încurca slovele tipărite pe hârtie fără a ști
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de loc poftim să ni se dea voie de pășunat o samă de vreme; iară în părțile ce-or fi trebuitoare pentru lăcuiturii Moldovei să nu ne atingem, ce numai să pășunăm în părțile unde ne vor arăta ispravnicii și zapcii marginilor Moldovei, iară peste voia lor să nu avem a călca aiurile, și despre car[e] ne-ar arăta ci că este de trebuință lăcuitorilor Moldovei îndată fără nici o întîrziere să avem a ne rădica dobitoacele. Și, osebit de aceasta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sau țăruș, fără decât vitele noastre, fiind la iernatec și fiind trebuință pentru vițeii noștri, să stea supt acoperământ, numai pentru vițeii noștri să avem voie, din ceputul iernii până în sfârșit, a ne urzi pe locurile unde ne-ar arăta zapcii Măriei Sale câte o colibă ce se cheamă tătărește aran; noi singuri să avem a le urzi la începutul iernii și iară noi singuri să avem a le strica la sfârșitul iernii. Iară de nu le-am strica pe cum ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nici o altă dregătorie care după vechile așezăminte ale țării avea sub dânsele trupe înarmate; ci pe toți aceștia îi orânduia Domnii din grecii lor... Caimacamul Craiovei cu toată suita lui și cu toată oștirea de lângă dânsul trebuia să fie greci; zapciii plășilor, vătășeii plaiurilor, toți dregătorii cari erau sub dânșii trebuiau să fie greci și foarte rar s-ar fi putut vedea câte un român printre dânșii... Mitropolitul {EminescuOpXII 285} țării, câteșitrei episcopii, toți arhiereii, toți egumenii monăstirilor erau greci; în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de lefegii, precum nici o altă dregătorie care, după vechile așezăminte ale țării, aveau sub dânsele trupe înarmate, ci pe toți aceștia 'i rânduia Domnul din grecii lui. Caimacamul Craiovei cu toată suita și cu toată oștirea trebuiau să fie greci, zapcii plășilor, vătașii plaiurilor, toți dregătorii cari erau sub dânșii trebuiau să fie greci și foarte rar s-ar fi putut vedea câte un român... Mitropolitul țării, câteșitrei episcopii României, toți egumenii monastirilor erau greci; în școalele domnești profesorii - greci. Negoțul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
interese reale conduc și inspiră pe alegători și toți se dau de-o parte în fața aceluia pe care ei îl cred mai apt pentru apărarea acelor interese. Triumful acestui candidat este unica țintă ce-o urmărește alegătorul. Prefectul și subprefectul, zapcii[i] și zapcilâcurile electorale, atâtea monstruozități de pe la noi, sânt cu totul necunoscute în Anglia, unde este întemeiat self-guvernamentul, unde adecă țara se guvernează în realitate prin sine însăși. Deosebirea între numărul îndoit al scaunelor și acel al candidaturilor ambelor partizi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe cele din cadrul familiei, le oferă sfaturi, le citește actele și scrisorile, le redactează testamentele, este unul de-al lor. Alți slujbași. Puterea îi pune la dispoziție mitropolitului, atunci când este cazul, propriii ei slujbași. Este vorba mai ales de ispravnici, zapcii, armășei, mumbașiri și spătărei. Deși trebuie numai să-l sprijine pe protopop sau pe preot să-și ducă la bun sfârșit misiunea, acești slujbași își arogă atribuți i le acestora și contra unor sume de bani dau cărți de despărțire
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se află o serie de articole referitoare la familie și la bunele moravuri. Judecătorii ecleziastici s-au inspirat cu siguranță și din acestea atunci când aveau spre instruire un caz. Unele articole din Pra vilniceasca Condică, referitoare la judecători, vechil, pârâți, zapcii, treapăd, martori, jurământ etc., sunt însă valabile și pentru organizarea și funcționarea soborului ecleziastic. Pravila este deseori invocată și, atunci când este cazul, copiată în anaforaua finală. Ea are rol de îndreptar, propu ne o soluție pe care membrii soborului o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
împărți dreptatea. „Locul judecătoriei este loc a toată cinstea și evla via“, sună un pitac. În actele pre mer gătoare alcătuirii codului de legi Pravilniceasca Condică, Alexandru Ipsilanti (1774-1782) trasează atribuțiile fiecărui dregător implicat în actul de justiție, astfel de la zapcii la boierii judecători, de la logofeți la ispravnici, toți ar trebui, cel puțin teoretic, să se poarte „cu dulceață, fără dă nici un fel dă pizmuire și cu dăsăvârșită nepărtinire la nici o parte, să asculte cu bună luare aminte făr dă mâhnire
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
drum. Ale xandru Ipsilanti stabilește în Pravilniceasca Condică sumele care se plătesc pentru osteneala slujbașilor. Același domn constată că acești slujbași îi pun pe oameni să cheltuiască o grămadă de bani pe băutură, mâncarea lor și a cailor, iar atât zapciii, cât și mumbașirii iau treapăd și de la reclamanți, și de la pârâți. Procesul nu se judecă niciodată în lipsa părților și se impune chiar prezența martorilor, iar citarea se face până când părțile se prezintă împreună la tribunal. În cazul celor ne supuși
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-o de gât pă soțiia lui“ sau „măcar că el zice înaintea noastră că cu o frigare ar fi dat, dar arătându-ne să văzu în spate cu haine<le> tăiate de cuțit și sângerate care tăiături să văzu și de către zapcii“. Soborul face deci distincția între răni provocate de cuțit și cele provocate de o frigare de bucătărie. Pentru secolul XXI, ele sunt la fel de periculoase și la fel de blamabile, pentru judecătorii secolului al XVIII-lea însă, cuțitul reprezintă arma periculoasă prin excelență
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Ne în doim, căci în alte ocazii, preoții mărturisesc fără să-și facă prea mari scrupule în privința secretului spovedaniei. A trebuit ca gura satului să dea în vileag toată povestea, zvonul să ajungă la ispravnicii județului și aceștia să trimită zapcii la fața locului. Am fi tentați să credem că într-o societate dominată de religie, autoritatea ecleziastică intervine și-l pedepsește foarte aspru pe bărbatul vinovat. Stupoare însă, polcov ni cii din Ploiești îi ridică pe amândoi și îi aruncă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ținutului și poruncile ce au luat săvârșire și acele ce acum se află în lucrare se va depărta apoi din slujba săvârșirei și mai mult nu se va amesteca." Sameșii îndeplineau și alte îndatoriri iar de strângerea birului se ocupau zapcii, căpitarii de mazili, la târguri așa numiții căpitani etc. Sumele se adunau la isprăvnicie, la sameșul târgului. După aplicarea Regulamentului Organic, sameșul avea direct grija strângerii dărilor, ajutat de privighetorii de ocoale. Alt dregător care se ocupa de veniturile domnești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
casa, aduceau apă, executau sau reparau drumurile și podețele, supravegheau cum se lucrează pământul. Uneori erau însărcinați chiar de isprăvnicie, cu măsuratul pământului ori cu cercetarea neînțelegerilor între locuitori. Mazilii, când erau împuterniciți să execute ordine ale autorităților, se numeau zapcii. Când, prin alegerea locuitorilor satului, cineva era desemnat să reprezinte răzeșii în fața autorităților satului, ocolului sau isprăvniciei, purtau numele de vechil de mazili. A fi mazil era un privilegiu, se înțelege. Chiar și fii de mazili erau favorizați la plata
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ocoale, un slujitor al ținutului, poate unul dintre cei mai vechi, pentru că la 1741, într-o carte de scutire dată locuitorilor unei mănăstiri din Iași de către domnitorul Grigore Ghica al Moldovei, rezultă că era dată să-i apere, despre toți zapcii care umblă cu angării în ținutul Cărligăturii.. Ei, totuși, erau de mare trebuință , de vreme ce într-o poruncă dată în anul 1794 de către Mihail Constantin Șuțu (T.Codrescu, Uricar, vol.I,p. 251252) domnul Moldovei către ispravnicii de ținut, citim: „Datori
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cele citite se vede că pe atunci, Domnitorul nu numai că se ocupa de agricultură dar lua și măsuri împotriva celor care nu-și îngrijeau ogoarele. Mai apoi, în 1818, alt domnitor A.Calimach, dădea ordin și cu privire la recrutarea zapciilor: „Zapcii ce se rânduiesc pre la ocoale spre împlinirea birului și săvârșirea rânduielilor și havalelor să fie din mazili, ruptași sau alte trepte ale ținutului, iar nu din oamenii dregătorului, care să fie porunciți și închezăluiți a se mulțumi pentru osteneala
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]