12 matches
-
și refuzul participării României la reprimarea Primăverii de la Praga din 1968 au fost urmate de timide solidarizări cu împotrivirile polonezilor, cehilor, ungurilor, redegiștilor și ucrainienilor de Vest. A fost ceva de genul facebook-ului de astăzi, sau ca acel "loc al zbierătorilor din Iași", cum propunea un "democrat primar" ieșean prin anii 1990, priceput la montarea de "supape de descărcare a presiunilor sociale". Or, necazurile și nevoile unui popor nu dispar cu "zbierăte", nici cu supuneri docile față de puteri ce impun "reguli
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și înainte și după 1989 aliata Rusiei în Balcani. Ceva din planul Valev al CAER-ului, dezavuat în Declarația PMR din aprilie 1964, este reluat în actualul tandem pe care România îl formează cu Bulgaria în integrările lor europene. Iar "zbierătorii" (apud Ion Ghica) strigă "jos cu trecutul!! jos cu tradiția!!", dovedind că nu le cunosc și nu le pot valoriza corespunzător. Țările din zona sud-est europeană au reflectat mereu distribuția principalelor centre de putere ale deceniilor postbelice. În prezent, Occidentul
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Toate acele furturi s-au prescris, sfidându-se milioanele de cotizanți și participanți la mărirea averilor, prin "munca silnică" a elevilor, studenților, soldaților, a altor forme socialiste de exploatare necruțătoare a forței de muncă. Iar mulți dintre noii lideri sunt "zbierătorii" din timpurile trecute care intimidau oamenii pentru a executa ordinele de atunci. Căci democrația (veche sau nouă) are această hibă, menită a fi bine supravegheată: permite ascensiunea demagogilor, guralivilor și ipocriților în posturi cu multe privilegii. În acord cu principiul
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
durabile a lucrurilor prin viziuni pașoptiste și personalități providențiale. N-am argumente solide - cel puțin deocamdată - pentru a credita resursele de solidaritate, vigoare sufletească și dinamism civic ale unei populații risipite interior, sleite de lipsuri, hărțuite de tot felul de „zbierători și dibaci“, înrăite de lupta pentru subzistență. Uneori, oricât m-ar întrista ceea ce simt, mă întreb dacă nu oblojim, în fibra noastră, un virus (mai vechi) al disoluției, dacă nu stăm sub steaua sumbră a unei ratări istorice, a unei
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
un veritabil ghetou pentru populația rroma și interminabila serie de articole anti-țigani din "România Mare" - ca să dau cel mai recent exemplu de eficiență a propagandei deșuchiate a vadimismului? Nu mai vorbesc de implicațiile internaționale ale atâtora și atâtora dintre provocările zbierătorului de profesie. La acest capitol, pesediștii stau ei înșiși foarte bine. Antiamericanismul visceral țâșnește când ți-e lumea mai dragă: ambasadorul la UNESCO al lui Ion Iliescu, graficianul Eugene Mihăescu, are incredibila lipsă de inspirația de a le cere americanilor
Fii și alifii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15794_a_17119]
-
FINALA de la ROLAND GARROS 2014, după ce a trecut în semifinalele de ANDREA PETKOVIC, în două seturi, scor 6-2, 7-6. SIMONA HALEP. După victoria obținută, Mircea Badea i-a transmis un mesaj. SIMONA HALEP. "Foarte tare! Urmează meciul cu duduia aia zbierătoare. Eu am mai vorbit de duduia zbierătoare în emisiuni anterioare. Eu mă bucur foarte tare pentru Simona Halep, dar ce treabă avem noi cu succesul ei? În sensul că nu are nimeni din România nicio contribuție. Singura contribuție este a
SIMONA HALEP. Mircea Badea: Ce treabă avem noi? by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25741_a_27066]
-
trecut în semifinalele de ANDREA PETKOVIC, în două seturi, scor 6-2, 7-6. SIMONA HALEP. După victoria obținută, Mircea Badea i-a transmis un mesaj. SIMONA HALEP. "Foarte tare! Urmează meciul cu duduia aia zbierătoare. Eu am mai vorbit de duduia zbierătoare în emisiuni anterioare. Eu mă bucur foarte tare pentru Simona Halep, dar ce treabă avem noi cu succesul ei? În sensul că nu are nimeni din România nicio contribuție. Singura contribuție este a ei! Mie îmi pare bine că se
SIMONA HALEP. Mircea Badea: Ce treabă avem noi? by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25741_a_27066]
-
se gândește oare Noica atunci când cade în metafizica ciobănașului și a "arcului carpatic", care, Doamne, dincolo de geschmacklos-ul ei, nu ar fi cu nimic vinovată, de nu s-ar recunoaște acolo, ca într-o pocită oglindire, mințile înfierbîntate sau cinice ale zbierătorilor de profesie? Ce stranie și, pentru el, compromițătoare întîlnire. Dar pentru noi, Noica va trebui să rămână mereu altceva: îndemnul și știința de a face un simplu și tăcut pas în lumină. 17 octombrie 1980 Sânt tentat câteodată să consemnez
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
au murit popoarele toate care nu s-au ridicat la cultură. Cine face cultură falsă riscă să piară. Nu te joci cu focul." Atât era de spus. Andrei nu a atacat viciul în substanța lui: i-a atacat doar pe "zbierători". Or, cu zbierătorii nu merită să te bați și nu e timp să te bați." Sâmbătă, 9 mai 1981 Turul Păltinișului, între 10 și 11. Ne ajung din urmă sportivi în cantonament, care își fac conștiincios încălzirea. "Este trist să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
toate care nu s-au ridicat la cultură. Cine face cultură falsă riscă să piară. Nu te joci cu focul." Atât era de spus. Andrei nu a atacat viciul în substanța lui: i-a atacat doar pe "zbierători". Or, cu zbierătorii nu merită să te bați și nu e timp să te bați." Sâmbătă, 9 mai 1981 Turul Păltinișului, între 10 și 11. Ne ajung din urmă sportivi în cantonament, care își fac conștiincios încălzirea. "Este trist să vezi, comentează Noica
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
său, dar mai târziu mi-am dat seama că mă înșelam. În realitate, Paul Miron făcea parte dintr-o specie pe cale de dispariție, aceea a românului cultivat bolnav de Eminescu. Spun acest lucru cu o oarecare sfială, dată fiind densitatea zbierătorilor de profesie care mozolesc numele Poetului într-un discurs patriotard, lacrimogen și fals. Dar nu cred că Paul Miron ar repudia o astfel de filiație decât mânat doar de modestia sa paralizantă. E la Eminescu un efort titanic de cizelare
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sufletesc, pe care l-au întreținut - decenii! - stupizii agenți ai unui psihopat analfabet. Dacă nu știți despre cine e vorba, aveți bunăvoința de a urmări cine strigă mai tare în acest moment și îi veți recunoaște pe aceiași, nepedepsiți încă, zbierători de profesie.) Am trăit teroarea unui cataclism mental pe care actuala tendință de "coafare a limbajului" - tendință, din nefericire, manifestă - nu face decât să o agraveze. Am trăit sub acțiunea unui mecanism anihilant al cărui singur scop era măsura creatorului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]