23,551 matches
-
prietenii și oamenii care s-au încrezut în reabilitarea lui. A aplicat un plug scurt și s-a oprit brusc cu cea mai mare siguranță, exact cum s-a oprit și atunci... Al treilea, a urmat Peter. Era ca un zeu în costumul lui de azur, deasupra timpului care se scurgea în clepsidră. După ce a inspirat distanțele și a luat elan, s-a pierdut în soare ... care își înclină capul pe mare, închidea un ochi ca să se scalde genele în apă
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
rockului pentru care focul muzicii e altarul unde versurile coc ritmuri absolutului Eroi ce picură lacrimi de adolescenți tăcuți amintiri mamelor despre o lume mai bună “despre ziua în care vom muri” Ei au pus inima sinceră în pieptul artei zei geloși ofrandă mantrei pentru melodia ce învinge clipa pentru Domnul neștiut din noi Ei s-au luat de mâini prin fum, pucioasă și foc Să salute îngerii cu zăpadă El s-a întors să cadă în brațele fraților Să-i
EROUL COLECTIV (POEM) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ionut_tene_1452873873.html [Corola-blog/BlogPost/380630_a_381959]
-
cântec de liră, ochiul meu nu mai întârzie pe gleznele de viori care cântau, acum e tăcere, cerul se dilată, pustiiri de toamnă fluidă care alunecă prin geamuri, procesiune de nimfe, plutim peste lucruri cu aripi de ceară, ca doi zei morți printre ruinele unui apus târât prin Insulele Fericiților... sâmbătă, 1 noiembrie 2014 Referință Bibliografică: apus / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1401, Anul IV, 01 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate
APUS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1414836806.html [Corola-blog/BlogPost/341119_a_342448]
-
prin confecționări empirice, meșteșug și tehnică... Azi, unele din ele sunt inimaginabil de sofisticate. În afară de cele care se dezlănțuie în limitele neînsuflețitei electronici, instrumentele muzicale au o istorie colectivă, este un înger în toate, o suavitate în fiecare, câte un zeu ce le farmecă. Naiul, pe care l-au lăcrimat cu lacrimi pastorale virtuozi îngemănați cu mitologia, îi este azi prag de cosmos între frunte și buze, maestrului Gheorghe Zamfir! Ce-ar putea spune profetul prin verb, ce-ar putea ilustra
GHEORGHE ZAMFIR. ÎNGERUL DIN NAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414827836.html [Corola-blog/BlogPost/353202_a_354531]
-
să îngenunche-n taine, Rupând sechestrul crucii pe vechile icoane, Adulmecând duhoarea din valea lui Tofet În care Solomon s-a proclamat profet? Mai stăruie-adevărul Iisusului cel drept Purificând pe omul pâgân în înțelept Și îndemnând lichele rugându-se la zei Să ardă-n iazul morții...micimi și farisei... Perdele de zăpadă mă ning din ceruri azi Și psalmii se strecoară prin verdele din brazi; Mă plânge rugăciunea uitată-n rădăcini. E-acolo de o lume, să nu mai nască vini
RUGĂ-N RĂDĂCINI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ruga_n_radacini.html [Corola-blog/BlogPost/358804_a_360133]
-
Articolele Autorului S-a întors c-o stea, ranița ta! Soldatule! Simbol de țară, Plecat în lupte -mbărbătat! Eu ți-am dorit o primăvară Dar gloanțele te-au secerat! S-a întors c-o stea ranița ta, Soldatule iubit de Zei! Într-un catarg s-o ridica, Când tu te vei uni cu ei! Va flutura drapelul țării, Vei fi slăvit și decorat, Trecut în cartea neuitării, Tu, vei rămâne neplecat! Soldatule, simbol de țara! Eu nu te mai pot ajuta
S-A ÎNTORS C-O STEA RANIȚA TA! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1413791194.html [Corola-blog/BlogPost/349832_a_351161]
-
Țuțea) Eminescu e creștinul Autentic ce rezultă Din poet; Omul, deplinul, Mintea luminată, cultă! (Nicolae Corneanu) Eminescu e avutul Ce-l avem, frumosul, bunul, Înger ce și-a pus sărutul Pe cuvântul ce mulți spunu-l... (Tudor Vianu) Eminescu-i pururi zeul Tânăr, chipeș, blând, cuminte... Și-și e sieși dumnezeul Peste lumea-i din cuvinte. (Alexandru Vlahuță) Eminescu, să-l apropii, S-a-nălțat la cer și soare Și la Dumnezeu, pe proprii Aripi veșnic zburătoare. (Nichifor Crainic) Eminescu-n versuri cântă Dragostea
PLĂSMUIRI LIRICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1496986099.html [Corola-blog/BlogPost/379623_a_380952]
-
acest aspru și cu facies amenințător virus al pauperismului dominant (ce îndrăznește să îi stabilească în permanență noua direcție gnoseologică a prezentului), meta-Omul contemporan e continuu obligat prin manipulare fățișă a uita completamente de sine spre a se închina unicului zeu diabolic: banul. În tot acest context existențial cu tentă luciferică distinctă, stau și mă întreb în chip firesc, dacă mai stă cineva să cugete, oare, la vorbele personajului gorkian din piesa „Azilul de noapte”, Satin, cel care se tot întreba
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_ziua_interna_magdalena_albu_1368836919.html [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
o creatură neobișnuită, și om și animal marin. Poate merge pe pământ sub înfățișarea unui tânăr frumos ( gol pușcă! ), în apă poate lua forma oricărui pește, de la delfin, balenă, la monstru, e Dumnezeul rechinilor. Are faima de animal sângeros, ca zeu însă apare ca un protector al băștinașilor și marinarilor, dacă aceștia îi închină jertfe umane și kava ( o băutură ceremonială făcută din piper ). Există sute de legende despre faptele sale bune, despre legăturile sale apropiate cu zeii locali și despre
DRUMUL APELOR, 58 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1494018433.html [Corola-blog/BlogPost/376336_a_377665]
-
animal sângeros, ca zeu însă apare ca un protector al băștinașilor și marinarilor, dacă aceștia îi închină jertfe umane și kava ( o băutură ceremonială făcută din piper ). Există sute de legende despre faptele sale bune, despre legăturile sale apropiate cu zeii locali și despre vrăji asupra oamenilor răi ( hoți, ciminali etc. ) pe care-i transformă, mai întâi, în rechini, apoi îi redă comunității complet schimbați. - Cum așa? - După ce fac o faptă bună. - Sun capabili rechinii de asemenea fapte? - De obice, nu
DRUMUL APELOR, 58 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1494018433.html [Corola-blog/BlogPost/376336_a_377665]
-
plătit și soacră-mea ,acum ,e bine sănătoasă. Chiar dacă ne-am înglodat în datorii ,măcar avem conștiința împăcată. - Și doctorița aia cu ipohondria ,te-ai dus să-i bați obrazul ? - Nu m-am mai dus.... O să i-l bată D-zeu cândva. Dacă ne lăsam în seama ei ,acum bătrâna ar fi zăcut în cimitir,cu textul negru scris pe cruce: Sub această piatră grea Șade biata soacră-mea Moartă ...de inimă rea ! Dan Gheorghilaș Referință Bibliografică: INIMĂ REA / Dan Gheorghilaș
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1429344837.html [Corola-blog/BlogPost/354005_a_355334]
-
ducând cu gândul la unele ritualuri arhaice și la obiceiuri perpetuate din antichitate. Taurul a fost animalul totemic al multor popoare din bazinul mediteranean. Hitiții și arameii îl divinizau, pe post de simbol al fecundității mitice, al puterii supranaturale a zeilor. Cretanii culturii minoice practicau un ceremonial cu o scenografie elaborată, care prevedea mișcări complicate de eschivă și sărituri peste taurul în plină alergare. Perșii obișnuiau să-și „boteze” novicii proaspăt inițiați cu sângele unui taur sacrificat, convinși fiind că în
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
pe un car alegoric pompos pe străzile orașului, însoțită de episcop, cler, primar, consilieri, „regina” Pamplonei și nelipsita orchestră. Odată cu revenirea Sfântului în incinta bisericii, se încheie partea religioasă a zilei și se trece la festivitatea propriu zisă. Începe adorarea zeului Dionis, o nebunie cu alură de bacanală, complet străină de morala cuminte a catolicilor, o concesie făcută sub acoperișul tolerant al sloganului „una vez al año, esas cosas no hacen daño” (odată pe an, aceste lucruri nu dăunează). Ventilul servește
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
-n fiorii Prea udați de lacrimi false și de false simțăminte - Inimi seci, secate, stoarse din pantera de cuvinte. O coroană de hartie șade-n frunți de semidocți Și din sceptru, arămie, se ivește, că din nopți, O paradă închinata zeului postmodernist, Clevetind că-i demodata haină bietului artist. „Cât de verde este iarbă?!” povestesc cei care n-au Sentimentele iubirii... La nimicuri se dedau. Cu privirea în pământ, calc tăcută, pas cu pas, Si ce gânduri din cuvânt credeți voi
SE BALANSA PANTERA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1468864090.html [Corola-blog/BlogPost/373589_a_374918]
-
în: Ediția nr. 1681 din 08 august 2015 Toate Articolele Autorului ȚIGANCA Când se așează jos, pe iarbă Și poala și-o întinde, Pare că universu-ntreg În rochie îl cuprinde... Dansează ochii de cărbune Iar păru negru curge-n valuri... Zei și demoni i se închină De peste munți și valuri... Joacă galbenii șirag Pe sânii de fecioară... Obrajii....câmp de maci aprinși Și gura....primăvară... Trupul de viespe se ascunde În falduri și dantele... Bat picioarele pe câmp Strânse în obiele
MELANCOLIE DE VARA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ada_segal_1439022848.html [Corola-blog/BlogPost/379539_a_380868]
-
7 noiembrie prin spectacolul sub castanii din Praga de Constantin Simonov. Or, înființarea unei trupe moldovenești constituia un pas important în reînvierea spiritualității naționale în acest spațiu bălțean, dar și pentru întreaga republică. Scria Antuan de S.-Exupery, că un zeu, odată creat, se dăruiește tuturor, fără a descrește prin aceasta. Lidia Noroc- Pînzaru se naște în 1942, la 4 decembrie. La vârsta de 3 ani, vine cu părinții la Bălți. Astfel, din 1946, ea deja va locui cu părinții, într-
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
regina voodoo, al jazz-ului si al marelui Mississippi... Ori poate Cipru, insula shakespearianului Otello cu zidul ei venețian, cu fortărețele, amfiteatrele și vestigiile sale, cu Nicosia, capitala cea disputată și împărțita între două țări... Ori Grecia, cu legendele și zeii ei, care au coborât azi în fiecare dintre oamenii mării... Sunt locuri pe care memoria le-a scos la întâmplare la suprafață, dar lista e mult mai lungă. Cred că odată voi aduna toate astea intr-un volum. - Vorbiți-ne
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
kg. de boabe pe zi, dar n-are conștiință națională!... Femeia româncă nu are nicio suferință în postura ei de mamă: atunci când simte că e grea, pentru ea e floare la ureche, fiindcă are sentimentul că poartă în pântec un zeu! Ne mai întâlnim încă o dată și încă o dată. De sute de ori. Subiectul este același: destinul poporului român în context planetar. Ajunge la afirmația: - Întrucât toate popoarele au îmbătrânit, unele fiindcă nu și-au cunoscut rolul în istorie, altele că
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
ochilor, când îi găsea jugulara lui Lucian și se pregătea să-i sugă tot sângele ce-i venea ăstuia de la inimă, exact atunci Lucian îi rupea hainele, îi deschidea picioarele cu forța și intra în ea cu o poftă de zeu atotstăpânitor, beat de plăcerea de a poseda și de a-și satisface poftele până la supremul orgasm. În timp, partidele de luptă, înaintea împreunării, deveniseră din ce în ce mai sălbatece. Lucian se alesese și el, o dată, cu mâna ruptă. Ana ajunsese, la un moment
POLUL VRĂJITOARELOR de LIA BEJAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lia_bejan_1476357649.html [Corola-blog/BlogPost/374117_a_375446]
-
sonetul meu - Domniță Dintr-un album de epocă mlădiță Duios prin anotimpuri visătoare. Cu argintiul clinchet clopoțeii Pe aripa de vis a fanteziei In zborul către astre al ideii. Să dăm un loc în viață poeziei Reinventând și muzele, și zeii - Apoteotic - ODA BUCURIEI. Referință Bibliografică: Oda bucuriei / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 259, Anul I, 16 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ODA BUCURIEI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Oda_bucuriei.html [Corola-blog/BlogPost/348077_a_349406]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > IUBITEI,POEM DE DRAGOSTE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 226 din 14 august 2011 Toate Articolele Autorului Te-au zămislit din lutul moale zeii, Culoarea pielii ți-a dat-o albul crin, Ți-s ochii două picături furate din senin Iar pașii ți-s ușori precum sunt funigeii. Mai mlădioasă decât firul ierbii, De trupul tău ce-ascunde mari comori Atrași sunt plini de
IUBITEI,POEM DE DRAGOSTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Iubitei_poem_de_dragoste.html [Corola-blog/BlogPost/360112_a_361441]
-
trecut, Mă simt copil în toate, căci lumea-mi aparține Și vreau să regăsesc tot ce-am iubit mai mult. Dar câte n-am iubit prin viața trecătoare? Ele-au rămas în gânduri și-n universul meu. Cu mâinile spre zei le cer cu îndurare Să-mi lege nemurirea cu-al vieții curcubeu. Atunci voi trece pașnic, prin ale zării valuri, La fel ca pescărușul, spre norii de argint, Aș vrea să zbor departe, spre infinite maluri, Să pot ajunge-n
FILE DE CARTE de DANIEL LUCA în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_luca_1473729521.html [Corola-blog/BlogPost/373949_a_375278]
-
frig dă-n puroaie venim șchiopătând trei lumi înghițind - Sisiful din tine se miră: crai fii de scai lehamite trai urdoarea din clipă admiră tot zdrăngănești și măsluiești pendule pentru punte: n-ai legături decât cu furi sfruntați fără de frunte... zeu impostor mințind de zor arca făr' de busolă - și eșuând fără comând în colburi - alveolă... brav asasin sughiț de-asin tu vrei pe Crist să-L sufleci ești claun ratat și sulfurat duhnind crezi că ne-ndupleci la înfrățiri și
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1464129585.html [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
în ediție chineză-engleză în Singapore în 1994. În China a fost publicat de două ori, prima oară în anii 50 ai secolului trecut. Eminescu este gând înalt, poezie și filosofie laolaltă, el este neîndurător de modern și de actual, este zeu în orice limbă a pământului și nu reușesc a-l întina detractorii oricărei epoci ori rase. Poezia sa este binecuvântată în orice limbă a pământului, fiindcă este parte a fluviului ceresc al creației, la care omul Eminescu a avut cu
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
MARIA OPREA, POETA EROU DIN APUSENI! Doamna Maria Oprea este simbolul contemporan al poeziei populare românești. dar și duhul păzitor al străvechiului nostru spirit, cel care l-a ajutat pe tracul Orfeu, cântăreț și poet să învingă trufia și furia zeilor din Grecia antică. Trăiește în Țara Zarandului ca o preoteasă dacică, poemele sale sunt învățături și incantații care pomenesc despre un popor drept și viteaz, un neam puțin mai tânăr decât Dumnezeu, dar plin de martiri și mucenici cum sunt
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! by http://uzp.org.ro/sarbatoarea-poeziei-in-apuseni-azi-la-zdrapti/ [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]