48 matches
-
puf alb pe partea inferioară a frunzei și este constituită din conidiofori subțiri, hialini, cu 3-4 ramificații care ies prin stomate. Conidiile sunt unicelulare, hilaine, ovoidale, de 25-30 x 15-24 µ. Ele germinează numai în prezența picăturilor de apă, formând zoospori (la temperatura de 15C) sau un filament de miceliu în alte condiții. Tuberculii sunt infectați prin intermediul conidiilor care nimeresc în sol fiind spălate de pe organele aeriene. Infectarea tuberculilor are loc prin lenticele, ochiuri sau prin leziuni. Cu cât tuberculii sunt
Phytophthora infestans () [Corola-website/Science/333688_a_335017]
-
pe soluri sau în locuri umede, au tal și se hrănesc autotrof. Predomină pigmentul verde datorită cloroplastului; nutrienții sunt depozitați sub formă de amidon în plastidă și în stromă. Reproducerea este, în principal, sexuată, dar poate fi și asexuată prin zoospori. Algele roșii ("Rhodophyta") grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină. Marea majoritate a algelor roșii sunt eucariote multicelulare. Își depozitează nutrienții sub formă de amidon floridean (sub formă de vezicule în cadrul citoplasmei
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
pe soluri sau în locuri umede, au tal și se hrănesc autotrof. Predomină pigmentul verde datorită cloroplastului; nutrienții sunt depozitați sub formă de amidon în plastidă și în stromă. Reproducerea este, în principal, sexuată, dar poate fi și asexuată prin zoospori. Algele roșii ("Rhodophyta") grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină. Marea majoritate a algelor roșii sunt eucariote multicelulare. Își depozitează nutrienții sub formă de amidon floridean (sub formă de vezicule în cadrul citoplasmei
Alge () [Corola-website/Science/306824_a_308153]
-
poate fi reprezentat de formele filamentoase sau lamelare. Înmulțirea algelor poate fi vegetativă, asexuată și sexuată. Înmulțirea vegetativă se realizează prin diviziunea celulelor solitare sau prin fragmentarea talului la algele pluricelulare. Înmulțirea asexuată se face prin spori, care pot fi: zoospori cu flageli, mobili și aplanospori, neflagelați, imobili. Foarte des se întâlnește înmulțirea prin zoospori care se formează într-o celulă transformată în zoosporangs; nucleii acesteia se divid, se înconjoară cu citoplasmă, devin flagelați, cad pe fundul apei, aici regenerând o
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
și sexuată. Înmulțirea vegetativă se realizează prin diviziunea celulelor solitare sau prin fragmentarea talului la algele pluricelulare. Înmulțirea asexuată se face prin spori, care pot fi: zoospori cu flageli, mobili și aplanospori, neflagelați, imobili. Foarte des se întâlnește înmulțirea prin zoospori care se formează într-o celulă transformată în zoosporangs; nucleii acesteia se divid, se înconjoară cu citoplasmă, devin flagelați, cad pe fundul apei, aici regenerând o nouă plantă. Înmulțirea sexuată se face prin contopirea a doi gameți (celule sexuale cu
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
de germene. Reproducerea sexuată se face cu ajutorul germenilor sexuați, iar reproducerea asexuată se face cu ajutorul germenilor asexuați. Germenii sexuați poartă numele de zigoți. Germenii asexuați pot fi de două feluri specializați și nespecializați. Germenii specializați asexuați pot fi spori sau zoospori. Germenii asexuați nespecializați pot fi: bulbi, rizomi, tuberculi, sau fragmente de organe vegetative. Au fost descrise la plante, folosindu-se drept criteriu circulația informației genetice de la ascendenți la descendenți trei sisteme de reproducere. 1. Sistemul de reproducere biparentală prin fertilizare
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
măsuri la momentul oportun, determină reducerea impactului populațiilor patogene asupra plantelor de cultură. De exemplu, la vița de vie ciuperca Plasmopara viticola iernează, sub formă de oospori, în frunzele căzute la baza butucilor. În primăvară oosporii germinează, dând naștere la zoospori, care vor infecta frunzele din partea bazală a butucilor. În timpul perioadei de vegetație, numărul infecțiilor secundare este dependent, de evoluția condițiilor climatice, în special temperatura și umiditatea. Astfel, în anii ploioși pot avea loc până la 15-20 de contaminări secundare, iar perioada
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
conțin un inhibitor al poligalacturonazei produsă de Botrytis cinerea. Rezistența poate depinde de absența în gazdă a unor substanțe nutritive sau de existența acestora în forme inaccesibile agentului patogen. Chimiotropismul. Zentmeyer (1961) a arătat că rădăcinile vii de avocado atrag zoosporii de Phytophthora cinnamoni, pe când cele moarte sau ale altor plante nu-i atrag. La fel și în cazul ciupercii Phytophthora citrophthora patogenă la citrice. Rezistența funcțională postinfecțională. Ideea că celulele vegetale atacate de un patogen, sintetizează substanțe antibiotice, a fost
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
se transmite de la un an la celălalt prin miceliu de rezistență din tuberculii infectați din anul precedent. Primăvara după pornirea în vegetație, miceliul evoluează în lăstari, unde fructifică, formând un miceliu extern constituit din sporangioforii și sporangii ciupercii. Sporangii eliberează zoosporii care produc infecția primară pe frunzele bazale ale plantelor. Pe acestea va apărea o generație nouă de sporangi, care va constitui sursa pentru infecțiile secundare. Boala evoluează sub formă de focare, provenite inițial de la sursa de infecție primară și apoi
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
și înregistrarea factorilor climatici, care între anumite limite favorizează efectuarea infecțiilor cu Phytophthora infestans și evoluția bolii. Dintre aceștia enumerăm: temperatura medie zilnică, preciptațiile, umiditatea atmosferică, durata medie de umectare a frunzelor. Sporangii germinează la 10-15oC, când dau naștere la zoospori și la 20-24oC când formează direct filamente de infecție. Se știe de asemenea, că germinarea zoosporilor, este condiționată de prezența picăturilor pe frunze, cel puțin 4 ore. Astfel, cele mai favorabile condiții de realizare a infecțiilor sunt: temperaturi de 16-20oC
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
bolii. Dintre aceștia enumerăm: temperatura medie zilnică, preciptațiile, umiditatea atmosferică, durata medie de umectare a frunzelor. Sporangii germinează la 10-15oC, când dau naștere la zoospori și la 20-24oC când formează direct filamente de infecție. Se știe de asemenea, că germinarea zoosporilor, este condiționată de prezența picăturilor pe frunze, cel puțin 4 ore. Astfel, cele mai favorabile condiții de realizare a infecțiilor sunt: temperaturi de 16-20oC, ploi sau burniță și ceață, cel puțin 24 de ore, higroscopicitatea aerului peste 75 % - 100%, care
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
sol. Toți membrii conțin clorofilă a, b, β-caroten și exantofile. Majoritatea acestor microorganisme conțin o cloroplastă pe celulă, care adesea conține un centru de formare a amidonului numit ‘pyrenoid’. Materialul de rezervă, de hrană este amidonul. Reproducerea are loc prin zoospori, fisiune și alte căi. Microalga verde Spirogyra sp. a fost frecvent întrebuințată în studiile de biosorbție. Spirogyra se găsește numai în apa proaspătă, în care în mod obișnuit plutește. Există mai mult de 400 specii de Spirogyra. Mărimea lor variază
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
rămân infecțioase toată viața lor și transmit virusul prin ouă la generația următoare de cicade. Coleopterele din genul Scolytus cariul de scoarță, transmit sporii de Ceratocystis ulmi contribuind la uscarea masivă a ulmilor. Unele ciuperci de sol pot transmite prin zoosporii lor virusurile plantelor. De exemplu, virusurile pot fi transmise de ciuperci din genurile Olpidium, Synchytrium iar rizomania sfeclei este în mod curent transmisă prin zoosporii ciupercii Polymyxa betae. Păsările sunt agenți vectori ocazionali ai bacteriilor, ciupercilor și fanerogamelor parazite în măsura în care
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Ceratocystis ulmi contribuind la uscarea masivă a ulmilor. Unele ciuperci de sol pot transmite prin zoosporii lor virusurile plantelor. De exemplu, virusurile pot fi transmise de ciuperci din genurile Olpidium, Synchytrium iar rizomania sfeclei este în mod curent transmisă prin zoosporii ciupercii Polymyxa betae. Păsările sunt agenți vectori ocazionali ai bacteriilor, ciupercilor și fanerogamelor parazite în măsura în care inoculul infecțios consumat odată cu părți din plantă rămâne viabil după trecerea prin tubul lor digestiv. Păsările migratoare au adus în Franța agentul patogen al focului
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
suc persistă 250 zile iar în frunze la -20oC chiar 12 luni. Epidemiologie. Transmiterea virusului în natură se face prin tuberculi (de la an la an) sau prin contactul direct între plantele sănătoase cu cele bolnave. Ca agenți vectori sunt semnalați zoosporii de la Synchytrium endobioticum, cuscuta, insectele Melanopus differentialis și Tettigonia viridissima. Identificarea virusului în sucul extras din frunze sau tuberculi se poate face ușor prin metoda serologică ELISA. 4.1.2. Virusul Y al cartofului Potato virus Y Virusul Y este
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
modului cum se formează, sporii pot fi de două feluri: spori endogeni sau endospori care se găsesc în interiorul unor organe speciale. Astfel, ciupercile din subîncr. Zygomycotina formează spori imobili în interiorul unor sporangi iar ciupercile din subîncr. Mastigomycotina formează spori mobili (zoospori) în zoosporangi . La ciupercile din cl. Oomycetes sporii sunt mobili și se formează în zoosporangi caduci denumiți în mod curent și false conidii. spori exogeni sau exosporii se formează la exteriorul unor organe speciale diferențiate în funcție de faza în care se
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Synchytriaceae, ord. Chytridiales, cl. Chytridiomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Ciuperca are un aparat vegetativ gimnoplast ce trăiește ca parazit obligat în interiorul celulelor plantelor gazdă. Din cercul de plante gazdă fac parte specii ale genului. Ciclul asexuat al ciupercii are mai multe etape. Zoosporii uniflagelați au formă ovoidală, 2-3 µm lungime, parazitează celula și se transformă în zoospor amiboidal intracelular. În momentul contactului cu epiderma frunzei, stolonul sau tuberculul, flagelul zoosporului se contractă și nucleul străpunge peretele epidermei, intră în celulă și este urmat
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
trăiește ca parazit obligat în interiorul celulelor plantelor gazdă. Din cercul de plante gazdă fac parte specii ale genului. Ciclul asexuat al ciupercii are mai multe etape. Zoosporii uniflagelați au formă ovoidală, 2-3 µm lungime, parazitează celula și se transformă în zoospor amiboidal intracelular. În momentul contactului cu epiderma frunzei, stolonul sau tuberculul, flagelul zoosporului se contractă și nucleul străpunge peretele epidermei, intră în celulă și este urmat de restul protoplastului. Această pătrundere are loc prin celulele tinere de lângă ochii tuberculilor sau
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fac parte specii ale genului. Ciclul asexuat al ciupercii are mai multe etape. Zoosporii uniflagelați au formă ovoidală, 2-3 µm lungime, parazitează celula și se transformă în zoospor amiboidal intracelular. În momentul contactului cu epiderma frunzei, stolonul sau tuberculul, flagelul zoosporului se contractă și nucleul străpunge peretele epidermei, intră în celulă și este urmat de restul protoplastului. Această pătrundere are loc prin celulele tinere de lângă ochii tuberculilor sau prin lenticele. În celulă zoosporul devine corp amiboid care se hrănește și se
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
contactului cu epiderma frunzei, stolonul sau tuberculul, flagelul zoosporului se contractă și nucleul străpunge peretele epidermei, intră în celulă și este urmat de restul protoplastului. Această pătrundere are loc prin celulele tinere de lângă ochii tuberculilor sau prin lenticele. În celulă zoosporul devine corp amiboid care se hrănește și se transformă într-un organ special delimitat de o membrană prosor. Celule ce înconjură celula parazitată se divid radiar formând excrescențele coraliforme vizibile la exteriorul zonelor atacate. Prin ruperea membranei, prosorul își varsă
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
divide mitotic, dând naștere la 34-64 nuclei iar protoplasma se divide în 5-7 porțiuni delimitate de membrane celulozice. Fiecare porțiune devine un zoosporange în care prin diviziuni repetate vor apărea 200-300 nuclei ce se înconjură cu citoplasma și devin 200-300 zoospori. Acest ciclu asexuat se poate repeta de mai multe ori până spre toamnă. Ciclul sexuat are loc spre sfârșitul perioadei de vegetație, când în sol doi zoospori identici ca formă dar diferențiați sexual se unesc, dau un zigozoospor binucleat și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
repetate vor apărea 200-300 nuclei ce se înconjură cu citoplasma și devin 200-300 zoospori. Acest ciclu asexuat se poate repeta de mai multe ori până spre toamnă. Ciclul sexuat are loc spre sfârșitul perioadei de vegetație, când în sol doi zoospori identici ca formă dar diferențiați sexual se unesc, dau un zigozoospor binucleat și biflagelat, acest proces de sexualitate se numește izogametogamie. Zigozoosporul atacă celulele tuberculului, se transformă în corp amiboid diploid și apoi în prosor diploid. Celulele din jurul celulei atacate
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
În verile reci, cu temperaturi sub 18oC și cu precipitații abundente se înregistrează pagube însemnate mai ales în condiții de monocultură sau rotații de scurtă durată, deoarece akinetosporangii pot rămâne viabili 8-10 ani iar apa din sol ajută la vehicularea zoosporilor ciupercii. Soiurile de cartof manifestă o rezistență diferită față de acest agent patogen. Cele mai bune sunt soiurile hipersensibile la care, în momentul pătrunderii zoosporului în celulă, aceasta moare imediat și odată cu ea și agentul ce este parazit obligat. Prin necrozarea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
scurtă durată, deoarece akinetosporangii pot rămâne viabili 8-10 ani iar apa din sol ajută la vehicularea zoosporilor ciupercii. Soiurile de cartof manifestă o rezistență diferită față de acest agent patogen. Cele mai bune sunt soiurile hipersensibile la care, în momentul pătrunderii zoosporului în celulă, aceasta moare imediat și odată cu ea și agentul ce este parazit obligat. Prin necrozarea acestor celule tuberculul se acoperă cu un strat de celule moarte ce vor constitui un baraj pentru următorii zoospori ajunși pe suprafața tuberculilor. Transmiterea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la care, în momentul pătrunderii zoosporului în celulă, aceasta moare imediat și odată cu ea și agentul ce este parazit obligat. Prin necrozarea acestor celule tuberculul se acoperă cu un strat de celule moarte ce vor constitui un baraj pentru următorii zoospori ajunși pe suprafața tuberculilor. Transmiterea agentului patogen este deci asigurată în cursul vegetației de zoospori iar de la un an la altul de akinetosporangii din sol sau din particulele de sol aderente la tuberculii sănătoși, mașini agricole, mijloace de transport etc.
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]