173 matches
-
fețele lunii - două: căci între fulgere și beznă zării din Iuda doar o gleznă spre răsărit Ierusalim din cavalerii câți venim nu se zărește-n cavalcadă decât o înfocată SPADĂ JOACĂ DE ÎNGERI la cină - Dumnezeu zahăr le-a-mpărțit îngerilor : în zvăpăiată joacă - ei alb zahărul l-au împrăștiat - dulce viscolire a iernat - peste pomii pământului stau în mijlocul lumii - ca-n mijlocul unui tort de nuntă - în care urmează lumânările să se-aprindă mirii să intre-n colindă somnoroși - îngerii s-au
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1483176951.html [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
și intră în joc ca niște copilași, precum în poezia „De-a va-ți ascunselea” : „Luna să se joace vrea. Cum? De-a v-ați ascunselea! / Multe stele-au refuzat, / Că... n-au vreme de jucat, / / Dar o stea mai zvăpăiată / S-a înscris la joc îndată, / Iar un nor puțin bondoc / A intrat și el în joc. Niște stele zic în șoapte / Că, învăluiți de noapte, / Tupilați pe după nori, / Se tot joacă până-n zori./” Nu lipsesc temele aștrilor și ale
SIMFONIA NATURII ŞI FARMECUL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417630456.html [Corola-blog/BlogPost/362286_a_363615]
-
senină cât ne-a povestit despre noră și nepoată, s-a umplut brusc de-un nor de lacrimi! Cuvintele se împleteau cu învolburate amintiri într-un cor al durerii mute . Sufletul era undeva departe, în trecut , unde Simona , o copilă zvăpăiată, ridica strada și casa bunicii în slava cerului! Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA (118) Referință Bibliografică: CONSĂTEAN CU O ZEIȚĂ (2) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1060, Anul III, 25 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (2) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Consatean_cu_o_zeita_2_costel_zagan_1385400840.html [Corola-blog/BlogPost/347247_a_348576]
-
cu zilele. Nu a mai împrumutat cineva o carte de ... de ... - De ieri, uituc bătrân și cocoșat! De ieri, când au venit cei doi îndrăgostiți să se regăsească printre rafturi. Mi-a tremurat codița virgulei când am văzut cât de zvăpăiați erau. - Mă mir că nu ți-a tremurat-n cap Apostroafele atunci când erau să dărâme raftul cu tot cu cărți de ajungeam toate la Anticariat. Alt loc n-au găsit decât în bibliotecă. - În paranteză fie spus, atenție! deschid paranteza ... - Puah! Mai
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Cuvantul_care_rade_lica_barbu_1371196894.html [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
mare, am învățat să merg cu schiurile. Ce mai încolo-încoace, satul bunicii mi-a fost dintotdeauna adevăratul paradis al copilăriei mele! Să nu crezi că sunt o fată tăcută și întruchiparea cumințeniei. La școală și acasă, am fost un copil zvăpăiat, uneori chiar obraznic. Profesorii mă dădeau uneori afară de la lecții. M-ar fi pedepsit ei și mai aspru, dar știau cine sunt părinții mei, așa că mă înghițeau așa cum au putut. Spre marea mea bucurie, care-mi vedeam nestingherită de obrăzniciile
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1464072358.html [Corola-blog/BlogPost/379950_a_381279]
-
în cioculeț gâze pentru puișorii ei. Pandelică s-a așezat pe marginea patului și o urmărea precum leul care a pus ochii pe gazela sprințară de lângă izvorul „fericirii”, și așteaptă clipa ca să pună labele pe ea și s-o devoreze. „Zvăpăiata mă scoate din minți, nu alta”. Didina care avea în ea sânge clocotitor și nu mai putea rezista senzației de-a se dărui conașului, s-a aruncat la pieptul lui și, sărutându-l ca o nebună, l-a cuprins în
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
și plecă cu mașina. În seara următoare se întoarse la conac însoțit de contele Dracula. În salonul de oaspeți, contele, cu sobrietatea-i caracteristică, îl mustră pe Vlad pentru comportamentul său necivilizat și-l lăudă pe Mircea. Își sfătui strănepotul zvăpăiat că nu e cazul să facă abuz de puterile sale paranormale. Dar străbunicul și strănepotul nu ajunseră la un compromis. Băiatul era încăpățânat și-l înfruntă cu neobrăzare. - Atunci te iau cu mine la castel! - conchise Contele. Voi încerca să
XXVI. MAGIA NEAGRĂ (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1429680918.html [Corola-blog/BlogPost/353974_a_355303]
-
soția. Aceasta o învăță pe tânăra mămică toate secretele creșterii bebelușilor, de la baie la fricționare pe mâini, pe piciorușe și pe obrăjori ca să facă pielea catifelată și trăsăturile chipului să fie plăcute când vor crește mari. Bebelușii erau frumoși și zvăpăiați. Al doilea născut avea câteodată nervi și țipa de ridica toată casa în picioare. La ora alăptării, primul prindea cu gurița sfârculețul de la țâțișoară și sugea liniștit, în schimb al doilea făcea tărăboi și numai după ce primul adormea, abia atunci
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1428302199.html [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
către joc și joacă. Această capacitate de a inventa în ludic este cu adevărat impresionantă: „Luna să se joace vrea./ Cum? De-a v-ați ascunselea!/ Multe stele-au refuzat,/ Că... n-au vreme de jucat,// Dar o stea mai zvăpăiată/ S-a înscris la joc îndată,/ Iar un nor puțin bondoc/ A intrat și el în joc...” La fel stau lucrurile în Unde-i luna?, Escapadă, Carul Mare-i supărat, Stele balerine. Intemperiile nu provoacă spaime, ci devin un prilej
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415888342.html [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
noi câștigăm, voi câștigați, ei câștigă! Dar ce? Vrei adevărul? Întreabă-mă și lasă-mă să tac. S-a oprit caruselul și eu vroiam să mă urc pe scaunul cel mai apropiat și am zburat, în spatele meu zbura un flăcău zvăpăiat, un brunet mult prea matur pentru cosițele mele blonde, dar mă atrăgea necunoscutul în același raport, în care mă speria, și ne legam cu lanțurile de pe atunci, să nu fie libertatea deplină pentru zborul de mai târziu, să nu cădem
CARUSELUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Caruselul.html [Corola-blog/BlogPost/351468_a_352797]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PĂLĂRIA Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1507 din 15 februarie 2015 Toate Articolele Autorului PĂLĂRIA Rătăcind colo-n câmpii Printre flori de păpădii, Fluturele, cam distrat Și puțin cam zvăpăiat, Și-a pierdut, nimeni nu știe, Eleganta pălărie. Și, întreaga primăvară, Chiar din zori și până-n seară, Fără tihnă scotocește, Numai că nu o găsește! Ce e extraordinar E că, fiind cam ștrengar, Nu e supărat deloc, Întâmplarea-i cu
PĂLĂRIA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1423982952.html [Corola-blog/BlogPost/362736_a_364065]
-
morții, și-i ziceau să-l încurajeze. - Țin-te tare nea Andrei! Fugi mereu din calea ei. - Așa fac, dacă tu vrei, și se ducea agale să-și ia medicamentul tămăduitor, de junghiuri și tuse, de la țața Mărița Floreaca (crâșmărița zvăpăiată, c-a-nșelat comuna toată, încărcând nota de plată), cum i se dusese vestea peste nouă sate. Altădată, când ieșea în prispa casei își striga cîinele, singurul prieten care-i mai rămăsese credincios, devenea patetic. - Murgea, Murgea... vino la tata. Câinele urca
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
de un albastru închis și, foarte elegantă ba, mai are și un Mercedes, o nebunie. - Ei, gata, nu înțelegi si-atat! Am incercat sa o mai înveselesc. Ramona veni cu Rex în vizită. Ramona fiind colega cu Lucian, o fetiță zvăpăiata și frumușica foc, veselă și exuberanta, exact contrariul lui Lucian. Ea zice că îl iubește, el nu zice nimic, dar sunt sigură că o apreciază foarte tare. După ce ne-am sărutat pe năsucuri, Ramona și Rex au plecat prin parc
DACA N-AR FI FOST EL!... de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Daca_n_ar_fi_fost_el_florentina_craciun_1363549450.html [Corola-blog/BlogPost/342186_a_343515]
-
despărțit, altele sunt în colecții particulare unde-i o cinste să te afli ca artist plastic. Nici expozițiile nu le-am numărat, apar scrise în „notele personale despre pictor” din volumul pe care vi l-am trimis. Cu toate că eram o zvăpăiată, am primit premii, chiar de când eram copil. De câte ori era întrebată mama mea „unde sunt?”, dânsa contra-întreba: „dar ce a mai făcut?”. Eram un copil zburdalnic și probabil că am făcut atâtea necazuri părinților că întrebarea era justificată. Însă, atunci când era
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_doamna_liana_s_george_roca_1342650597.html [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
răsfață Beth. - Da, draga mea, puteți lua toate animalele de la conac! “Să n-o uitați pe lady Morgan”completă în sinea ei, Alma. - Deci, pot? insistă Leon. - Desigur! aprobă lordul. - Uraa! Eduard zâmbea îngăduitor. El era elementul de echilibru,între zvăpăiată Beth și enigmaticul Leon. Mezinul își arăta un alt aspect al caracterului. Spontaneitatea și prospețimea vârstei, cu exclamațiile de bucurie și mulțumiri. Era un copil lipsit de inhibiții. Alma râdea cu toată inima, privindu-l. Lordul nu scăpase nimic din
MY LORD (VI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1476018222.html [Corola-blog/BlogPost/341174_a_342503]
-
capcana unei superbe diavolițe, și ai suferit o viață întreagă, te-ai lăsat cucerit de o idee fals-inocentă și te-ai nenorocit. Nu știai ce se ascunde în spatele unei promisiuni, al unei tentații, al unei ispite. Din prostiile unei tinereți zvăpăiate, cu mintea încă buimacă, nu mai poți repara niciuna. Povara lor o duci până la capăt. Abia cu mintea cea de pe urmă, privind înapoi, poți înțelege că într-o singură clipă de întunecare a minții, se poate întâmpla să-ți faci
MINTEA CEA DE PE URMĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1485764410.html [Corola-blog/BlogPost/368355_a_369684]
-
CALIGRAFIE ZVĂPĂIATA Cuvintele se lipesc de tine și nu mai pot să le desprind. Stau strânse pe trupul tău că o caligrafie de mii de ani scrisă de un caligraf chinez de la casa împăratului care nu mai știa nimic de iubita sufletului
POEME BILINGVE (6) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_1400643054.html [Corola-blog/BlogPost/370237_a_371566]
-
un caligraf chinez de la casa împăratului care nu mai știa nimic de iubita sufletului lui, rămasă de mult undeva într-un sat agățat într-o amintire. Între timp caligrafia cuvintelor mele se înșiruie pe trupul tău alergând din ce in ce mai repede, din ce in ce mai zvăpăiat așa că nu îi mai pot ține șirul... Mai adaug câte un cuvant ce se strecoară grăbit printre celelate dar tu îmi pui degetul arătător pe gură și întrerupi nașterea cuvintelor Deja am spus prea mult. Iar faptele... faptele așteaptă la
POEME BILINGVE (6) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_1400643054.html [Corola-blog/BlogPost/370237_a_371566]
-
căsătorească cu frumoasa prințesă rusoaică. Narcisa și Prințișor primiră vestea nunții cu mare bucurie. Lăsară cei doi prunci în grija dădacei și a părinților. Mircea avea o fire liniștită și ascultătoare, pe când fratele său geamăn, Vlad, era opusul său, adică zvăpăiat, răutăcios, mofturos, astfel încât uneori ridica toată casa în picioare cu urletele sale. Doctorii pediatri concluzionară totuși că băiețelul este perfect normal. - N-avem ce-i face, acesta-i temperamentul său! - le răspunse un doctor, profesor universitar. Este doar o problemă
XXIV. ZBORUL ANILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1428427502.html [Corola-blog/BlogPost/373858_a_375187]
-
alături de ea să scriu despre o activitate care avea loc la Cinematograful Vlahuță, o întâlnire cu scriitori printre care era și Fănuș Neagu. Fănuș fusese și el elev al doamnei Mereuță care mi-a zis: ,, - Hai să te prezint lui zvăpăiatul ăla de Fănuș care citea în timpul orelor așa cum faci și tu!” Citeam pe sub bancă romane și alte cărți ce mă interesau. Într-adevăr, atunci l-am cunoscut pe Fănuș Neagu, pe Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu și încă vreo doi scriitori
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA A II-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_sterian_cornelia_viju_1386689359.html [Corola-blog/BlogPost/363247_a_364576]
-
minte această teorie pînă atunci, Estera era fericită, ea venise acasă cu gîndul să-i povestească lui Mancuse despre fericirea Afroditei, pentru că și prietena ei, ca și ea, de altfel, descoperise brusc fericirea în simplitatea ei emoționantă, puternică și crudă, zvăpăiată și melancolică, deșănțată și castă în același timp. Mîngîierile erau o contopire a simțurilor, sexul era o emoționantă topire în fericire, cuvintele erau flori risipite peste pîntecul ei de femeie însetată de dragoste ca pămîntul fertil de ploaie. Ce frumoasă
CAP 19-21 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_19_ioan_lila_1331110350.html [Corola-blog/BlogPost/354452_a_355781]
-
lăstari Să-mi ajungă la palat; Și tot cântă disperat - Cu-un taraf de lăutari: „Cric, cric ... a mea prințesă! E târziu, ziuă se face ... Nu e bine, zău, nu-mi place! Tu mă-nvinui că metresă Mi-e lăcusta zvăpăiată? Cu picioare top-model!!! Nu te uiți că-s mititel? Te rog să deschizi îndată! Licuriciul vrea să doarmă, Gazu-n lampă-i pe sfârșite; Mi-s picioarele-amorțite ... Desfă ușa, scumpă doamnă! ... ” Scârțâind, ușa din tindă, Se desface ... la palat, Greierașul mi-
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_strada_veche_marin_voican_ghioroiu_1358153627.html [Corola-blog/BlogPost/345170_a_346499]
-
geamului și Năică și-a aruncat ochii în odaie ca să vadă ce fac (porumbeii), îl apucă damblalele. Didina era deasupra boierului, care-i prinsese sânii în mâini, și din când în câd o apleca și-i săruta cu nesaț, iar zvăpăiata striga de nu se poate: „Uite-așa, mânca-ți-aș gura, să se ducă umflătura!”. Pe Năică-l luă cu tanspirație și, în loc s-o deteste, își zicea în gând cu regret: „ Cum se mișcă mititica!... Nebunica își arată burtica?! Ia
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ix_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1360225403.html [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
casa stăpânilor săi. Morala acestei povestiri este că oamenii trebuie să respecte animalele, să le îngrijească, și să învețe de la ele, înțelepciunea firească a fiecărei specii. Desigur, povestea este cu happy-end, Sașa se reîntoarce acasă, nu mai este așa de zvăpăiată, a învățat multe din aceste aventuri de la țară. Este mai chibzuită și mai răbdătoare. Însă, când pleacă stăpânii de acasă, năravul din fire nu are lecuire. Tot mai scotocește prin dulapuri, în căutare de noutăți. Dar stăpânii o iubesc și
O POVESTE MINUNATĂ, DESENATĂ ŞI PICTATĂ. DANIELA IONELA FIRICEL, CĂŢELUŞA SAŞA, EDITURA SF. IERARH NICOLAE, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/O_poveste_minunata_desenata_si_picta_cezarina_adamescu_1340078982.html [Corola-blog/BlogPost/357455_a_358784]
-
care îi cunoștea și din partea celor pe care nu îi cunoștea, cu simplitate, cu oarecare reținere, de parcă ar fi făcut o boacănă. Singurii, din clasa lui de școală generală, care mai avusese parte de cel puțin aceeași considerație fuseseră : Carmen, zvăpăiata de fată, despre care cu greu ai fi putut crede că va alege medicina și Gabriel intrat tot la A.S.E. dar la comerț exterior, colegul a cărui inteligență îi determinase pe toți din jurul lui să-l îndrăgească. Pentru unii însă
XXII. ECOU RĂTĂCIT (ANTICAMERA ,,ÎNALTEI SOCIETĂȚI’’) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1479307311.html [Corola-blog/BlogPost/365367_a_366696]