1,565 matches
-
torent al vieții, premergător al Creștinismul a păstrat demnitatea umană între virtuțiile ei firești, cardinale, ale trăsăturilor chipului creat, încercând prin suferință, credință și jertfă să restaureze asemănarea și nemurirea prin dragoste după Chipul divin al Atotcreatorului Cosmosului. Zamolxianismul a zămislit în sânul marii Națiuni primordiale traco-geto-dace, faima Cavalerului trac, dârzenia ilustrului Monarh și înțelepciunea profetică milenară și nemuritoare a Elitei spirituale. Eroii, protagoniștii, sacerdoții, doctrinarii, inițiații manifestărilor politeiste, antice s-au circumscris ritualurilor fanteziste, panteiste, iluzioniste, provocând sau încercând să
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > DE RUSALII Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 2348 din 05 iunie 2017 Toate Articolele Autorului DE RUSALII Îl jignim pe Dumnezeu când spunem ,, ne-ai zămislit din lutul tău, Doamne ,, Dumnezeu este cu totul altceva decât ,,noi,, cei ce pătăm universul cu microbii pe care îi respirăm. Când omul, o simplă componentă a materie, a început să se creadă parte dumnezeiască, atunci practic a început decădera
DE RUSALII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1496649686.html [Corola-blog/BlogPost/380101_a_381430]
-
toate Sfintele lor ctitorii, cu toți minunații săi Eroi, Sfinți, Martiri, Voievozi, Vlădici, Cărturari, Cuvioși și Mărturisitori. Prietenia noastră hristică crește ca Mireasma divină a Zorilor Sfintei Învieri, ca o poezie a Duhului, pură, frumoasă și dumnezeiască. Numai Prietenia sfântă zămislește în sufletele pline de lumină, cântarea sacră a Adevărului unde crește liber și puternic înalta conștiință moral-ortodoxă, ca o flacără verde, celestă, cuceritoare: Omul, aparținându-și astfel și definindu-se ca libertate și responsabilitate, ca rațiune și spirit, ca chemare
PRIETENIA INTRU HRISTOS de MIRON IOAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/miron_ioan_1446651108.html [Corola-blog/BlogPost/381112_a_382441]
-
acest Teatru a fost actriță și sora ei, Valentina Noroc- Dolgaciova. Or, Domnia Sa a reușit cu suflul ei să- și susțină și familia. Într-un interviu, realizat cu Lidia Noroc Pînzaru, al Ludmilei Gorbuli, actrița spune: “Arta și cuvântul se zămislesc cu sufletul... Vom lupta mereu cu înverșunare să nu se piardă ceea ce s-a cucerit la Bălți, prin talent, inspirație, muncă, prin dăruire plenară artei. Am dus farmecul fascinant al acestui picior de plai în Franța, Spania, Turcia, Grecia și
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
pe daci, pe noi ne râde, Biserica-mpărțită-i ca țara în partide... Obosit e câmpul, înrăit e omul, Nu se înfrățește ca-ntrecut cu pomul. S-a luat de mână cu Satana -om Care n-are țară- mamă, e un pui-dandon, Care zămislește să nască o boală, Să facă-o Moldovă mare, federală. Cum a lui Satană- prin foc adunată, Ce-azi de mii de neamuri este blestemată. Noi, nu dorim să-avem o soră Raseie, În cor scandăm cu toții- dracul s-o
DOR ŞI AŞTEPTARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1485101517.html [Corola-blog/BlogPost/380436_a_381765]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > IUBITEI,POEM DE DRAGOSTE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 226 din 14 august 2011 Toate Articolele Autorului Te-au zămislit din lutul moale zeii, Culoarea pielii ți-a dat-o albul crin, Ți-s ochii două picături furate din senin Iar pașii ți-s ușori precum sunt funigeii. Mai mlădioasă decât firul ierbii, De trupul tău ce-ascunde mari comori
IUBITEI,POEM DE DRAGOSTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Iubitei_poem_de_dragoste.html [Corola-blog/BlogPost/360112_a_361441]
-
ai în urmă pe dr. Vasile Șoimaru, un Badea Cârțan al timpului nostru (acesta însă cu școală multă, spre deosebire de eroul sibian, dar cu același zel de bun român, călător prin românimea de oriunde se află ea și răspânditor de cărți zămislite în Basarabia), aveam în biblioteca mea albumul “Cetățile sufletului - Manăstiri și schituri basarabene”*, operă a maestrului Pavel Bălan, pe care l-am răsfoit și sorbit cu privirea și inima, ca un acont la ce avea să urmeze, fără însă a
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
în acel cadru feeric, sințeam cum sunt cuprins de un fum cald și amărui trimis de misterioasa Noapte, una din cele două fiice ale lui Cronos . Când priveam cerul oțelit, îvăluit de un mister al timpului, vedeam cum stelele harnice zămislesc pânze de crepuscul în palatul de cleștar al Lunii - mesaj nedescifrat de niciun gând poetic-, fiica răsfățată a Nopții, a cărei lumină divină murea palidă printre copacii opriți de negura timpului . Mirosul de iasomie și regina nopții ce se înălța
RELAXARE... de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 by http://confluente.ro/Relaxare_radu_alexandru_1343329970.html [Corola-blog/BlogPost/341552_a_342881]
-
pe nimeni alta decât Luna, acea crăiasă ai cărei ochi curați, adânci, cuminți, plini de uitare și de nopți de salcâm, scăpărau lumințele unei speranțe apuse și a cărei față era mai albă decât un crin imperial . Această ființă tainică zămislită din visele tuturor pământenilor m-a uimit prin candoarea sufletului ei desprins din basmele de urgie ale unor ființe atât de impure față de ea . În această lume, totul căpăta alt sens . Pășind din nou pe scara cerului, doresc să mă
RELAXARE... de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 by http://confluente.ro/Relaxare_radu_alexandru_1343329970.html [Corola-blog/BlogPost/341552_a_342881]
-
pe care domnul profesor Mihai Păstrăguș a condus-o în calitate de redactor-șef până în martie 2014, revistă pe care a ridicat-o la standarde europene, atât prin conținut, cât și prin aspectul grafic. Satul, ca vatră născătoare de valori, l-a zămislit și pe omul de cultură, Mihai Păstrăguș, care s-a născut pe 26 martie 1936 în Buhalnița, comuna Ceplenița, județul Iași, nu departe de Cotnari. Clasele primare le-a urmat în comuna natală, apoi la Iași. A absolvit Liceul Național
O PERSONALITATE A CULTURII ROMÂNEŞTI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405337544.html [Corola-blog/BlogPost/349241_a_350570]
-
română, vizitează țara de origine a părintelui ei, împreună cu logodnicul Olaf, perfectează demersurile privitoare la crucea ortodoxă pentru mormântul de la Mariestad. Celălalt personaj simbolic este pruncul soților Chendea, mult dorit, îndelung așteptat și, deocamdată, aflat încă în pântecele mamei. Fusese zămislit la Linz, pe drumul de întoarcere acasă. El și Elsa par a fi reprezentanții unei umanități aurorale. “- Minodoră, ce nație zici că e fata asta acum, se interesă Tibi, rupând tăcerea aceea ce aducea cu ecoul unor reverberări firești. - Nația
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
în tăcere popoarele de pești. Centrale implicite,trimit în lumea mare Fluidizând prin fire,lumină,ca-n povești! Majestuosul fluviu adună cu răceală Vasale unde calde,ce se supun tihnit Și-apoi mai plin,puternic,în liniște de ceară, El zămislește-o deltă în drumu-i spre sfârșit. Mai poposește unda,mai molcomă acuma, Să mângâie pământul ce frate-n drum i-a fost. Biosistemu-i unic,îmbogățit cu huma Ce a adus din drum,îi oferă adăpost. Sătulă de odihnă,în mare
PÂRÂUL(CICLIC) de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 by http://confluente.ro/dan_mitrache_1407843155.html [Corola-blog/BlogPost/360130_a_361459]
-
de la distanță și în liniște, acum cu alte fațete, formând un nou izvor de viață și de înțelegere.ˮ Dragostea pentru frumos, pentru cuvântul scris nu cunoaște vârstă, de aceea eul narativ stă mereu sub semnul însuflețirii juvenile, cea care zămislește, cea care nu poate fi stăvilită în curgerea sa, pentru că: „nu e chiar rău dacă îmbătrânești, dar să nu uiți să fii tânăr!... ˮ; „Dacă anii zbârcesc pielea, lipsa de entuziasm zbârcește sufletul.ˮ Parcă vibrația verbului este mai profundă
SCRIERILE ELENEI BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411559659.html [Corola-blog/BlogPost/376393_a_377722]
-
GEORGE NICOLAE STROIA - O STEA ÎN ZARE (LUI EMINESCU) Autor: George Nicolae Stroia Publicat în: Ediția nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Au înmugurit salcâmii, îmbăiați în aerul cald al revenirii, împletit cu parfum de veste. A zămislit cuvintele, îndulcind limba noastră - amară povară - transformând-o în dar oferit în schimbul nemuririi. A șoptit povești în codru, căci numai el îl asculta, până când, spre finaluri, a visat iubirea sa. A-nțeles durerea mării și-a-ncercat să o aline
O STEA ÎN ZARE (LUI EMINESCU) de GEORGE NICOLAE STROIA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_nicolae_stroia_o_stea_george_nicolae_stroia_1389782910.html [Corola-blog/BlogPost/363772_a_365101]
-
Am dat naștere la gânduri pure, nedescrise, Am pășit spre ele, lipsit de teamă și mister Și nu credeam vreodată, că uneori și ele pier. Rog ploaia ce mă udă, să ierte ce-am greșit, Păcatul căruia întâmplător m-am zămislit, Rog ploaia să renască-n mine râuri de iubire, Câmpii întinse, vise pure, călduroasa fericire. Mai am un gând, pe cărări deșarte, rătăcit, Să înțeleg firul ierbii și apa rece de izvor, Cărora necondiționat, mereu m-am spovedit, Cu inima
SPOVEDANIE de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1465974303.html [Corola-blog/BlogPost/369981_a_371310]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > ROSTIRI Autor: Dor Danaela Publicat în: Ediția nr. 416 din 20 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Cuvinte... zidiri înghețate topite de pecetea jarului pătrunsă în inimă prin lacrima primului Botez. Cuvinte care ne-au zămislit din Ființa Lui, înviază din mormântul patimilor pecete de mir adunată -n cerul minții. Cuvântul e taină și icoană, inimă și ruga ei. Sunet nerostit în materie. Duh, coboară prin lacrima tăcerii în spovedania din neantul firii devenind întrupare nemistuită
ROSTIRI de DOR DANAELA în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 by http://confluente.ro/Rostiri_dor_danaela_1329741192.html [Corola-blog/BlogPost/346790_a_348119]
-
toate păcatele mele câte am făcut, că am greșit fără de număr și am mâniat pe Domnul Dumnezeul meu în toate zilele mele până în ziua și ceasul de acum. Cu gândul, cu cuvântul și cu lucrul. Că în păcate m-am zămislit, în păcate m-am născut, în păcate am crescut și în păcate am viețuit până în ziua și ceasul de acum. Mărturisesc că foarte am greșit cu mândria, cu slava deșartă, cu zavistia, cu urâciunea, cu iubirea de argint, cu nemilostivirea
MĂRTURISIRE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1459757517.html [Corola-blog/BlogPost/378433_a_379762]
-
când am văzut numele lui Ernest Auscher, al lui Ezra Fleischer, marele poet și filosof, sau al lui Dov Por, renumitul zoolog, al cărui volum de amintiri „O tinerețe în România" redă idealismele fatale din anii ’40- ’50, care au zămislit infernul penitenciar.[1] Apar și numele lui Hugo Herskovits, profesor la școala elementară israelită din Iosefin, și al lui Iosef Schwartz, tot din Timișoara. Evocările dureroase ale unor prieteni care au trecut prin calvarul temnițelor comuniste îmi străfulgerau prin minte
MEMORIALUL VICTIMELOR COMUNISMULUI ŞI AL REZISTENŢEI de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/getta_neumann_1479344599.html [Corola-blog/BlogPost/372714_a_374043]
-
numit-o carte. S-a așezat în vreme trăirea omenească, schimbându-se din haos, în ordine lumească; să poată să o ducă prin timpuri mai departe, au strâns ce-i bun din toate și au numit-o carte. Ce-a zămislit în lucruri statornice natura, a copiat poezia, pictura și sculptura și preschimbând frumosul, în muzică și arte, l-au rafinat ca formă și au numit-o carte. Dar peste toate astea, a lumii devenire, cu lunga ei cărare și-n
... ŞI AU NUMIT-O CARTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1416131197.html [Corola-blog/BlogPost/358535_a_359864]
-
-i nimic mai puțin și nimic mai mult decât fresca unei părți de patrie, simfonia văzduhului din cer și simfonia văzduhului din suflet, cartea din piatră, din câmp, din pădure, din ape, din vieți și idealuri, așternută cu slove populare zămislite din înțeleapta, dulcea și omenoasa cultură sătească a oltenilor. În mândra Oltenie viețuiește, culege, creează și glăsuiește cântec oltenesc, fiul de pandur Gheorghe Gheorghe. Îmbrăcat în mantia Vladimirescului, pe care l-a purtat cu cinste, spre cinstirea sa nepieritoare, neuitatul
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
decât a binelui, o sexoerologie singulară a entității om, fără coloană de susținere, într-o lipsă totală de afecțiune familială, simpli producători de embrioni, ei iar ele purtătoare de viitoare greșeli genetice. Dintr-o astfel de teorie romancierul nou a zămislit romanul superrealist. A văzut că nimic nu este important în timpul acesta îndrituit decât mascarada, atunci a apărut durerea sentimentală a literatului și compătimirea dureroasă a profanului. Două dureri, fizică și sentimentală au început să miște din temelii intelectualitatea adevărată și
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
redând imaginea „jumătății” sale. Efortul creator amintește de iubirea tânărului Pygmalion pentru Galateea, copila sculptată de el în fildeș, de care s-a îndrăgostit: „te caut, din amintiri te recompun/ prin șapte culori de curcubeu”, „te-am pictat”, „te-oi zămisli”, „te-oi dezmierda”, „te-oi finisa” (Rogvaiv de iubire). Tocmai încercările tenace ale omului de a atinge starea de beție erotică și, mai ales, de a rămâne pe crestele fericirii întrețin focul viu al oricărui ideal. E ceea ce se „aude
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
că marea Păstrând, În adâncul ei,tot ce-a primit, Voi regăsi puterea s-o aud: -Începe prin a te iubi, Începutul e sfârșitul Nu-l caută. Raspunsu-ți este o întrebare, Intrebarea ești chiar tu! Sfioasa o lacrima mântuitoare Se zămisli,dezvăluindu-mi Secretul, Mă inundă cu-a ei desăvârșire Și-mi stinse focul. Oprii a mă mai întreba De este viața sens,sau sensul Viața. Învăț iubirii din nou să mă supun, Ea-i Alfa și Omega Începutul tuturor! Referință
INCEPUTURI de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1462344493.html [Corola-blog/BlogPost/376530_a_377859]
-
sentimentele poetei, ca vibrație a inimii, seismograf al durerilor lumii, care ard pe crucea creștină, semn al speranței ce i-a mai rămas. Poezia Marianei Cristescu este o poezie sintetică, dar și una metalingvistică: „Cu moartea pre moarte călcând,/ am zămislit/ după chip și-asemănare -/ lut cântător/ și-aripă de-oțel/ în vibrare,/ în dulce sunet de clavir. („În dulce sunet de clavir ”) și, mai ales, „Aleluia!/ De la facerea lumii te-am iubit./ Sub mărul acela albastru,/ florile lui ne-au
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1448272926.html [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
predicție bizară. Metafora în aceste poezii, ce pune în intrigă partea întâi a poemului, sugerează două ferestre deschise către enigma creativității, Și, totuși, partea a doua rezolvă enigma: „Sastisit de ofrandele zilnice,/ Adam sări în pântecul altei femei,/ care-l zămisli,/ la rându -i,/ după visul și asemănarea ei.” În versurile următoare rezolvă enigma: „Resemnat,/ și de-aici se mută,/ definitiv,/ în rama strămoșilor,/ zilnic ștearsă de praf” („Tristeți convenabile”). Limbajul acestei poezii are o funcție poetică, pentru că deplasează atenția de la
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1448272926.html [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]