482 matches
-
lăsate pe piele, vroia căldura pătrunderii în coroana coapselor, unde se unea aerul cu apa din amintiri, iar el prelungea cât se poate de mult, plăcerea decupată din unirea identităților ... și doar peste această dimensiune ateriza pe pământ cu inima îmbujorată ... Al patrulea concurent strălucea într-un costum purpuriu, se chema Steven, curajosul. A vrut să zboare mai mult decât ceilalți, care au luat startul înaintea lui, a vrut faimă pentru zilele negre, dar și pentru cele însorite, a visat nemurirea
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
de soprană, muzical, cald, tremolat, și o femeie straniu de frumoasă, un înger din fantasmele lui. Avea fața blondă, părul blond, rebel cu bucle aurii, bogate, care-i jucau pe frunte și pe la urechi; gură mică, senzuală, cu obrajii proeminenți îmbujorați, ochii mari, albaștri, de un albastru cristalin, cu priviri ce scânteiau... Pe spate purta o mantie albastră care-o aureola și-o făcea un personaj misterios de roman, o nimfă... Unde mai văzuse el această ființă? Unde i se mai
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
mireasma florilor pe aripile vântului cu șuvițe de aer înmiresmat ne suspendă imaginația pe un arcuș de frunze notificându-ne melodia așa de lină și plină de gingășie cum arar ți s-a dat să auzi cu degetele și obrajii-mbujorați norii ne fac semne și ne surâd inundându-ne imaginația cu zborul lor atât de gingaș și de fin pe fiecare aripă a timpului e soare dar norii încă nu și-au luat liber ci se mai plimbă în atmosferă
NORII NU ȘI-AU LUAT LIBER de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1495087078.html [Corola-blog/BlogPost/374061_a_375390]
-
-o cu o plăcere pe care nu a reușit să o ascundă, a strâns-o în brațe mai puternic ca niciodată și a sărutat-o apăsat pe amândoi obrajii. Imediat, după o scurtă privire, sesizând dezamăgirea afișată pe chipul ei îmbujorat, a sărutat-o pe gură tocmai când ea o deschidea să spună ceva! Surprinsă de gestul băiatului, Alina se lăsă în voia simțămintelor și, luându-i capul între palme, îl sărută la randu-i, atât cât se pricepu, fără nicio
DARUL DE CRĂCIUN (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_4_.html [Corola-blog/BlogPost/341415_a_342744]
-
le arătăm ce știm noi mai bine. Nu te panica, dragul meu. Vom dansa acel vals pe care îl poți dansa mai bine, cel pe care deseori îl dansăm sus. Împingând căruciorul spre mijlocul sălii, Andreea cu sufletul la gură, îmbujorată, aștepta să înceapă melodia. Nu era o mare dansatoare, dar acum, acolo, de dragul acelui pacient, de dragul colegilor și nu în ultimul rând al ei, se lăsă dusă de ritmul melodiei. Niciodată nu și-ar fi închipuit că o persoană aflată
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1461152889.html [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
dementă tocmai treceau prin dreptul remorcherului pe care mă aflam, legănându-mi-l sub siajul lor. Cucaras se oprise câteva clipe din relatare, ritmul alert al povestirii îi tăiase la un moment dat respirația. Trăia cele spuse, cu obrazul ușor îmbujorat, de parcă toate întâmplările evocate s-ar fi derulat înaintea lui. De sub șepcuța din paie de orez prinsese să i se prelingă pe obrazul stâng un firicel de transpirație. Plaja începuse să se cam golească de lume. Prin peretele popicăriei din spatele
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
cu anafura frumuseții pure sunt Mirii iubirii dragostei lor. În Țara în care de peste veacuri, „Codru-i frate cu Românul”, fiecare ființă în sine aduce un prinos de slavă, de cinstire și de recunoștiință Poemului Iubirii: • Fiecare Cer angelic vădit îmbujorat, pregătește princiara Caleașcă de Aur, aleasă să poarte Mirii luminii ce și-au brodat taina trăirii lor dragi în legământul de șoaptă plin de azur. • Fiecare zâmbet de Soare pune fiorul lui șegalnic în obrajii catifelați de trandafir ai frumoaselor
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393936072.html [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
mândră-n rochia Pusă-n ciuda Babei Dochia. Când cocorii m-or peți, Soarelui vor povesti, Iar căldura-i feciorească Fi-va-n mine să rodească, Ce s-o coace-apoi în vară, Pentru toamna-surioară. Iarnă, nu fii-ngrijorată ! Eu, așa îmbujorată, Mă voi descurca prin vreme ! Du-te, și nu te mai teme ! *** Ciclul "Primăvara" Volumul "Surori metrese timpului" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: Sfadă între surori / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1526, Anul V, 06 martie 2015
SFADĂ ÎNTRE SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1425622286.html [Corola-blog/BlogPost/382715_a_384044]
-
sobă în săracele odăi. Cergile miros a molii-mbălsămate-n naftalină, Caii înhămați la sănii se-opintesc fără hodină, Un țăran cu-o cușmă roasă strânge hățurile-n mâini, După sanie aleargă mârâind vreo șapte câini. La fereastră se arată un copil îmbujorat... Într-o curte-un om bătrân crapă lemne-ngrijorat, Cumpăna de la fântână scârțâie când bate vântul, A-nghețat în ciuturi apa și în inimă... pământul. Vacile mugesc în grajduri, crapă țâțele nemulse, Boii au slăbit de foame, carele-au rămas neunse
SALT PESTE TIMP- SCRISOARE CĂTRE EMINESCU de ANA PODARU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1484907617.html [Corola-blog/BlogPost/382940_a_384269]
-
frumos! Gândul pământiu aleargă zarea Gândul pământiu aleargă zarea, Orele coboară în zăpadă, Bat vecerniile la poarta lunii, Pleoapa țintuită stă să cadă. Fumul călător cuprinde valea Răsturnată în noianul rece, Timpul îndesat printre căscioare, Scutură opincile și trece. Urmele, îmbujorate astre, Strălucesc în licurici de gheață, Noaptea prăfuită-n mirodenii, Se canonizează-n dimineață. Tatiana Scurtu-Munteanu Referință Bibliografică: 165 de ani de la nașterea Celui de Necuprins în metafora gândului românesc / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1478
165 DE ANI DE LA NAȘTEREA CELUI DE NECUPRINS ÎN METAFORA GÂNDULUI ROMÂNESC de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1421503652.html [Corola-blog/BlogPost/366032_a_367361]
-
Și încep a colinda: "Lămâiță, portocală, Noi suntem copii de școală Și-am pornit a colinda, Pe la case a ura, Maica Domnului ne-ajută La covrigi și la nuci multe. Ne dați, ne dați ori nu ne dați!" Spun copiii-mbujorați... "La mulți ani, de Moș Ajun, Și mâine, de Moș Crăciun!" Referință Bibliografică: Colinde, colinde / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 712, Anul II, 12 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
COLINDE, COLINDE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Colinde_colinde_floarea_carbune_1355304301.html [Corola-blog/BlogPost/365682_a_367011]
-
tot ce am, Plătesc vieții, vamă! Din zâmbet, din lumină Și din cânt! Din lacrimi risipite Fără seamăn, Din zborul lin, Dar și din zborul frânt! Plătesc un bir Pe stropul de iubire! Pe primăveri-fugare Și pe-alint! Pe veri îmbujorate De lumină, Pe-apusuri blânde Și pe ierni pustii! Plătesc vieții, bir Pe amăgire! Pe roua risipită Printre flori! Pe diminețile-mbrăcate-n cântec! Pe ramuri verzi, Pe zboruri de cocori! Citește mai mult Din tot ce am,Plătesc vieții, vamă! Din
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
provocat de toți factorii care s-au dovedit potrivnici voinței sale, cu toate că-i iubea cel mai mult: natura, poezia și iubirea. Se smulse din nou din brațele vajnicului asediator al slabei sale redute, se ridică în picioare și cu fața îmbujorată, mintea tulbure și în derută, porni spre mașină. Cristian dezamăgit de finalul atacului, o urmărea ca un cățeluș credincios ce-și urma stăpâna la doi metri în spate. Se gândea la ce a greșit din tactica inițială și a ajuns
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394644520.html [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
de el... Cu-n buchet de orhidee și pe deget cu inel. Joseph este mândru tare, de parcă ar fi un prinț, Protejând-o-n a lui brațe de privirile fierbinți. Și iubita lui Susanne îl privește cu ardoare, Este toată îmbujorată și frumoasă ca o floare. Ea aruncă acum buchetul și îl prinde vara ei, Toți nuntașii o adoră, când dansează pentru ei. French-Cancan-ul îi inspiră, chiar dacă-i cam demodat, Că fetițele-s frumoase, și la dans i-au invitat. Tortu-n
RAMURI ÎN ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 126 din 06 mai 2011 by http://confluente.ro/Ramuri_in_arborele_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/344256_a_345585]
-
Nimenea nu ne-a pețit Și suntem biete-amărâte Și cu sufletul jelit. - Ce rugare? zise sfântul, Spuneți-o, fără sfială Și de s-o putea, om face-o Fără de vreo târguială. - Păi am vrea, am vrea Prea Sfinte, Spuse ea îmbujorată, Ca să ne pețim bărbații, Într-un an, măcar odată! La această mare vorbă Lumea toat-a amuțit, Numai Sfântu-nvârtea cheia De la Porți și-a mustăcit: - Fie! a răspuns el, hâtrul, Vă fac o favoare vouă: Să pețiți, iaca, bărbații Doar în
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 by http://confluente.ro/Poveste_leonid_iacob_1330365309.html [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]
-
provocat de toți factorii care s-au dovedit potrivnici voinței sale, cu toate că-i iubea cel mai mult: natura, poezia și iubirea. Se smulse din nou din brațele vajnicului asediator al slabei sale redute, se ridică în picioare și cu fața îmbujorată, mintea tulbure și în derută, porni spre mașină. Cristian dezamăgit de finalul atacului, o urmărea ca un cățeluș credincios ce-și urma stăpâna la doi metri în spate. Se gândea la ce a greșit din tactica inițială și a ajuns
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405688599.html [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > ULTIMĂ ZI CALDĂ DE SEPTEMBRIE Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1367 din 28 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Caldă zi, Toamn ă dragă, când lași culoarea să ne aducă liniștea vie. Crengi nemișcate, frunze îmbujorate, iarb ă târzie crizanteme și aripi mici de pe-o floare pe-altă floare ne adună într-o totală, dorită, binemeritată relaxare. Pe alei aliniind copaci ne răsucim cu pașii moi lăsând visele să se adape în tăcută alunecare a
ULTIMĂ ZI CALDĂ DE SEPTEMBRIE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/lia_vana_1411895485.html [Corola-blog/BlogPost/353142_a_354471]
-
brațele-ți vânjoase ating făptura mea. Un nu știu ce mă-ncearcă și-abia de-l stăpânesc... Dorința mi-o divulgă un simplu ,,te iubesc”. Clipa nervos se zbate în ochii mei și-ai tăi, Plăcere și păcate se-amestecă în ei Îmbujorată luna se-ascunde după nor, Suntem singuri în noapte și ambii numai dor. IUBITE, TOAMNELE NU PLÂNG Iubite, toamnele nu plâng, Ele ascund suspinul lor În zborul frunzelor ce mor, In stropi de ploaie, stropi de dor Iubite, toamnele trăiesc
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/otilia_braduteanu_1421985364.html [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
nestatornicia cucului, sfiala fecioarei, nectarul mierii, sprâncenele spicului bălai, minunăția albinei, văpaia focului, iuțeala gândului, caierul norilor, borangicul stelelor, majestatea păunului, trilul ciocârliei, voronețul liliacului, lacrima smirnei, mustul ciorchinelui, gingășia ghiocelului, verdele temerar al bradului, madrigalul rândunelelor în sulemeneala zorilor îmbujorați, candelabrul de nard al salcâmului, Iia curcubeului, jertfa mieilor, rapsodia pădurii, chiotul nunții, iureșul izbânzilor dace, dârzenia de granit a Dochiei, îngemănarea Gliei-Auroră a omenirii cu Crucea Învierii Domnului, psalmul ascetului, filocalia Cuvântului divin în mirajul grăirii de taină, serafica
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
inimi ai tu în piept, De îți aud o vâlvătaie de bătăi? De ce îți ridici vârful drept Amenințător peste văi? Binecuvântează natura-n reînviere Piaptănă-ți părul de brazi Lasă-te alinat de a vântului mângâiere Pentru a-ți vedea îmbujorat, Milenarul obraz. Baia de Arieș 1966 Referință Bibliografică: Vârful muntelui / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 286, Anul I, 13 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
VÂRFUL MUNTELUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Varful_muntelui.html [Corola-blog/BlogPost/356283_a_357612]
-
existau cuvinte printre săruturi și nu pentru că se jenau să fie auziți ori priviți. Toți ceilalți ieșiseră tiptil din încăpere, la fel de emoționați, ștergându-și lacrimile de bucurie...* După mai bine de o jumătate de oră, Laura a ieșit pe hol îmbujorată, oarecum jenată, purtând pe chip toate semnele unei bucurii imense. Ochii săi străluceau și nu puteau, chiar dacă și-ar fi dorit, să ascundă fericirea ce-i invadase sufletul. Le-a explicat, printre altele, că emoțiile o stăpânesc atât de puternic
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1432078283.html [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
-
Iuria?; știa doar, prea bine, că ea absolvise liceul economic și încă era conștient de faptul că dorința arzătoare de a învăța fusese inițial aprinsă de gândul că astfel o va putea reîntâlni. * - Ce zici că îți mai face iubitul? Îmbujorată, cu scrisoarea în mână, necitită încă pe de-a întregul, Erica nu a sesizat tonul neprietenos al Toloșicăi. - Învață ; vrea să urmeze o facultate ! - Ce facultate? - La ASE, în București. - Dacă te iubește atât de mult, cum încerci să mă
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473236203.html [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
încărcată e înăbușitoare? De altfel ești roșie că un rac fiert. Ai nevoie de un doctor? Ochii rotunjiți și expresia naivă a feței puteau înșela pe mulți, nu pe lord. Își cunoștea mătușa că pe un cal breaz. Ușor amețită, îmbujorată, numai panglici, zâmbete și zburdalnicii ... praf în ochi pentru novici. Cu vorbe meșteșugite pudrate cu glume aparent nevinovate atingea puncte sensibile în situații cheie. Te lăsa fără replică. Mary, impietrita avea impresia că e victima unei farse proaste. *** - Sunt mulțumită
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1475494282.html [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]
-
invidiat, un tonus remarcabil și o deplină armonie conjugală. Se recomandă ca dimineața să mâncați la repezeală două palme și să vă înghițiți discret lacrimile. Ele nu conțin „E“-uri, sunt 100% naturale, iar procedeul oferă privirilor un ten proaspăt, îmbujorat, în timp ce ochii ușor umezi vă dau un aer irezistibil, plin de poetică visare. După ce soțul pleacă să-și caute serviciu, trimiteți copiii la produs și bombăniți în voie. Veți fi surprinsă de bogăția vocabularului și capacitatea de combinare a cuvintelor
DIETA NATURISTĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1404056581.html [Corola-blog/BlogPost/343042_a_344371]
-
mi-ați amintit. Ne-am înțeles?! Da, domnu’ șef! Am să fac tot ce vreți dumneavoastră. Vin cât de repede pot. Poate chiar mâine. Cum termin, cum vin. Că eu așa sunt: termin repede.(?!) —Vă aștept. Bună ziua! Mi-a zâmbit îmbujorată, cu ochii în flăcări, și a ieșit din birou. Mi s-a părut că este ușor dezamăgită dar, cu siguranță, era mult mai... liniștită. Curios este faptul că nu a mai revenit niciodată. A!... să nu uit! Doamnei i se
ÎN AUDIENȚĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1469858297.html [Corola-blog/BlogPost/370048_a_371377]