5 matches
-
făcea Voevoda Țiganilor - un flăcău căruia i se comunicau abaterile fetelor și feciorilor din Postul Mare. Joia Mare este cunoscută mai ales, în cultura populară actuala, ca ziua în care se înroșesc ouăle; pentru că se spune ca ouăle înroșite sau împistrite în această zi nu se strică tot anul. De asemenea, oamenii cred că aceste ouă sfințite și îngropate la moșie o feresc de piatră. Ouăle se spală cu detergent, se clătesc, se lasă la uscat, apoi se fierb în vopsea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/obiceiuri-din-joia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
tâmple. Îi Săptămâna Mare tot omu-acum postește, Fasolea cea bătută la loc de cinste îi Doar câte-un păcătos, la dulce, azi râvnește - Ptiu!... Doamne, iartă-mă!... își zice-n sinea lui! Iară în Joia Mare ceara se topește Se împistresc* la ouă sau se fierb cu ceapă Se coace și colacul, fașâr* se pregătește, Să aibă creștinul după ce bea... apă! Ia foc cimitirul, lumini îs aprinse, Bucuria-i mare: - Cristos a-nviat! Cerul se deschide, doruri mai sunt stinse, Lumină-i
SĂPTĂMÂNA MARE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1491908589.html [Corola-blog/BlogPost/368874_a_370203]
-
costumul popular al bărbaților avem o informație destul de confuză în următoarele versuri: „N-am venit ca să prânzim 41 / C-am venit să vă-ntrebăm: Ce stă-n culme necroit / Necroit-nesăbăit?42 / - Săbăi mari l-au săbăit / Săbăi mici l-or împistrit“.43 Mai prețios este însă textul cules odată cu melodia din Certeju de Sus intitulat „Coborât-a, coborât“. Povestea, pe scurt sună așa: păcurarii se hotărăsc să vândă turma: „Oi bătrâne - grecilor / Mioarele - sârbilor / Și berbecii - turcilor“. Oaia cea bătrână îi
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
Frătuții" din cartea sa "Potpuriuri" publicată la Oravița în 1901, face următoarea apreciere: "Femeile sînt foarte frumoase și se îmbracă cu gust, ele poartă opreg dinapoi (nu chitele cu ciucuri că fratuțele) și catrința dinainte, gulerul, pumnașii și poalele sunt împistrite cu băteala vânata sau neagră, unele poartă sumnă (sucnă) peste cămașă (nu chimeșă că fratuții). Bărbații sunt oameni frumoși și inteligenți, lucrători, ocupațiunea lor principala este ocnăritul, cărbunăritul, chiria (cărăușitul) și economia câmpului. Îmbrăcămintea lor diferă de a frătuților; ei
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
întărești, și mai ales de la puica neagră, că nu se prind farmecele"; Când se ouă găina întâi, să pui oul sub prag și să torni deasupra cenușă sau gunoi; atâtea ouă să fie cât gunoi."258 Ouăle care vor fi împistrite sau înroșite de Paști, se aleg la Miezul Păresimilor, într-o zi de miercuri din mijlocul Postului Mare, și se folosesc pentru frumusețe, sănătate, belșug și rod bogat, pot să lege sau să îndepărteze oamenii, să grăbească măritișul fetelor, să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]