16,650 matches
-
Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Trupul este tot mai subțire și temător ca o pasăre. Se împuținează, se strânge, pleacă odată cu zilele, în timp ce umbra rămasă nu-l recunoaște. Nici nu pot împrumuta altul, să-l întorc în pielea bătrână și să-l încapă netezindu-se. Uneori mă mângâie gândul să-i forțez destinul, atunci îmi zic: am să te pun pe picioare și cum ți-o fi norocul ori mori, ori trăiești
ORI MORI, ORI TRĂIEŞTI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1477060474.html [Corola-blog/BlogPost/376293_a_377622]
-
românească postbelică al carei model este o antologie deja clasică: O mie de păduri într-o ghinda, editata de Valerie Miles, în care mari scriitori de limbă spaniolă își aleg paginile preferate din propriile opere. La rândul ei, Valerie Miles împrumutase ideea de la Whit Burnett, a cărui antologie (publicată de Dial Press în 1942) se intitula This is My Best. Over 150 self-chosen and complete masterpieces, and the reasons for their selection. O carte care a influențat istoria literară și în
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS by http://uzp.org.ro/noi-aparitii-editate-de-institutul-cultural-roman-lansate-la-targul-international-gaudeamus/ [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
îi atrăsese atenția.” Ia te uită... mormăi ea pentru sine, surprinsă: “aș fi înțeles dacă ar fi fost vorba de farmacii sau bănci, că prea s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie, și-apoi câți și cine să se mai împrumute, sau câte hapuri de tot felul să mai înghiți, doar pentru a putea să supraviețui în ziua de azi? Dar chiar cabinetele stomatologice... Oare de ce se închid?” - se întrebă ea și în timp ce încerca să găsească o explicație fenomenului, urma unui
DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1443456784.html [Corola-blog/BlogPost/363368_a_364697]
-
fi nu s-ar povesti! Ionel, fiul împăratului Roșu tocmai terminase facultatea și și-a propus să facă o călătorie în timp, pe la reperele întâlnite în studiu, spre ași aprofunda cunoștințele. În drumul de la biblioteca unde tocmai predase toate cărțile împrumutate pentru examenul trecut cu succes, spre locuința sa întâlni la colțul cu strada Toamnei două entități ciudate care i-au tăiat calea rugându-se: „ Ionel, ia-ne cu tine! Poate îți vom fi de folos în călătoria pe care o
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1441811426.html [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
nici nu-i citisem vreo carte. Știam că este laureatul Premiului Nobel pentru Literatură 2014, titlu motivat de membrii juriului cu vorbele „pentru arta rememorării prin care evocă cele mai absconse destine umane și dezvăluie universul vieții sub ocupație“. Am împrumutat-o cu gândul să o citesc în timpul ce va urma. Cât să fie acesta? Doar un răspuns evaziv, depinde cât de mult mă va captiva. Și, totuși s-a întâmplat mai repede decât aș fi putut preconiza atunci. Am terminat
Patrick Modiano: Micuța Bijou. Pe urmele mantoului galben – Recenzie, a Danielei Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/patrick-modiano-pe-urmele-mantoului-galben-cronica-la-cartea-micuta-bijou-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339419_a_340748]
-
recapete, Cred că fără să mai stea, Ar tăia „pe capete!” Eugen Albu - Justiția română În Justiție, se pare, Proba cea mai bună-i șpaga Că mă-ntreb ce rost mai are Tribunalul de la Haga?... Eugen Pop - Banca Cea ce împrumută bucuroasă Ca să poți să-ți faci o casă. Dar când vrei să intri-n ea, Vine repede și-o ia! ----------------------------------------- Gabriela Gențiana GROZA 15 februarie 2015 Cluj-Napoca Referință Bibliografică: Gabriela Gențiana GROZA - TRĂIRI ȘI EMOȚII DIN LUMEA CONDEIERILOR / Gabriela Gențiana
TRĂIRI ŞI EMOŢII DIN LUMEA CONDEIERILOR de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_gentiana_groza_1424165767.html [Corola-blog/BlogPost/362442_a_363771]
-
o bună prietenă (arhitectă acum la Târgu Mureș), Maria (Maia) Dragotă, care a pus o vorbă bună pentru mine, am plecat cu un grup de „provincie” într-o vacanță de Paște la Lacul Snagov. Și am dormit într-un cort împrumutat de la facultate (eram mai mulți în el), al cărui fermoar nu se închidea, și era o primăvară foarte rece, cu vânt puternic. Unul din băieți adusese o sticlă de țuică, și noi fetele din cort i-am spus: „Hai să
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
mine și tine. • În fața legii suntem egali, dar nu și în fața fărădelegii. Cetățenii sunt de trei categorii: înalți, scunzi și mediocri. Statul e convins că dă mai mult decât primește. Și cetățeanul la fel. • Cetățenii noștri cumpără totul din bani împrumutați de la bănci pentru că au sentimentul unei colaborări frățești între cei care dau și cei care n-au. • Democrația este o mamă generoasă, dar nu-i poate alăpta pe toți cei bătuți de soartă. • Trăim între clipe de onestitate și altele
GÂNDURI REBELE (35) – AFORISME: STATUL ŞI NOI de HARRY ROSS în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1473256759.html [Corola-blog/BlogPost/369528_a_370857]
-
sparte în palma sa. Știam că-l pot găsi în tinda lunii, cu mâna streașină la ochi de parcă l-ar fi orbit setea acelor lacuri multicolore întinse pe umerii mei goi. - Hei, enigmaticule, l-am strigat, ai uitat să-mi împrumuți parola fulgerelor, aveam o temniță de verificat, mi-ai promis că dintre toți mesagerii inimii tale îmi scrii numele pe ninsorile celor mai ascunse taine. Depărtările se făceau cascade pe suflet. Rareori trecea câte un pelerin îndrăgostit care-și spăla
CORTINA UNUI ACTOR ORB de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cortina_unui_actor_orb_gina_zaharia_1326914326.html [Corola-blog/BlogPost/361283_a_362612]
-
să-i aline bunicii durerile de picioare. Maria Ioniță înțelege deplin forța primordială pe care o are cuvântul, utilizându-l cu măiestrie și construindu-și un limbaj artistic specific, proza căpătând infuzii poetice, iar versurile din Cu noaptea de mână împrumutând câte ceva din monumentalitatea tablourilor largi de natură surprinse din vârful coastelor abrupte ale Apusenilor. Viața de la țară surprinsă în cele două volume recente de proză ale Mariei Ioniță Darul muntelui și Nana nu se cara¬cterizează prin indiferență, nepăsare sau
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
de vis”. Corzile inimii tale reverberează. Se întorc în ecou. Empatizează. Actul de creație este încă firav precum făptura ghiocelului sub zăpezi, dar are o forță care învinge crusta grea a gheții și omătului. Când se va ivi, el va împrumuta ceva din făptura soarelui. Și va fi biruitor pentru încă un an de speranță. După el, se vor naște pajiștile de violete, toporași, lăcrimioare, brândușe. Tot într-un ton nostalgic este și poezia „Gânduri” în care stările sufletești se împletesc
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_carte_vera_craciun_cezarina_adamescu_1367094398.html [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
de această dată nu s-a întâmplat așa. Sosul avea usturoi, un ardei copt și o jumătate de roșie erau alăturate pentru consistență. Peștele avea un ușor gust afumat pentru că în prealabil fusese pregătit pe grătar. Carnea era moale și împrumutase din aroma legumelor și condimentelor din saramură. Deși restaurantul nu are specific pescăresc, saramura de crap a fost foarte bună. Preparatul costă 26,5 lei. Minusul cinei: ospătarul a uitat să aducă osiera. Însă experiența culinară de la acest restaurant a
Saramură de crap la Roata Norocului by http://www.zilesinopti.ro/articole/14215/recenzie-saramura-de-crap-la-roata-norocului [Corola-blog/BlogPost/96824_a_98116]
-
dezvăluirea spectaculoasă dar riguros documentată ca Germania are o datorie istorică față de România, de peste 18 miliarde de euro. Cine are datorii la România, să și le plătească. Dacă ar avea acești bani, România nu ar mai avea motive să se împrumute mai departe, la Fondul Monetar Internațional. O - Organizarea României pe baze sănătoase: modelul elvețian România e de peste 20 de ani într-o continuă tranziție, care ne-a obosit pe toți. Avem nevoie de un model de țară, de un model
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
să nu pleci. că uite stai aici cât plouă afară. ce timp e înăuntru la oamenii aceștia aliniați și ghemuitori. e cald și bine. uite afară plouă. pelerinele de ploaie nu sunt îndeajuns sunt din coajă de copac. noi am împrumutat una și acela nu s-a mai întors. s-a însurat și are multe rude. că fiecare trece pe la noi cântând și benchetuind au venit primăvara de sâmbăta morților să le dăm și noi de la ospețele noastre. că de la o
POEME TIMIDE (2) de EMIL IULIAN SUDE în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/emil_iulian_sude_1456012638.html [Corola-blog/BlogPost/370100_a_371429]
-
îi păsa. Poate de aia îl țineau. Acum merg în Cișmigiu, vara, mai joc un șah, table și remy nu joc că jocu-i pe bani. Banul e ochiul dracului, mi-a spus și tata. Nici de la contabilul unității nu am împrumutat bani. Vecinii spun că am omorât oameni. Prostii. Dacă toți ofițerii ca mine omoram oameni, ce populație ar fi avut România? De iubit am iubit o femeie, deși cu nevasta aveam relații liniștite, Dumnezeu s-o odihnească. Nu sunt foarte
DOM” COLONEL. de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dom_colonel_boris_mehr_1386652905.html [Corola-blog/BlogPost/363227_a_364556]
-
că doctorul nu-i va da mașina să plece cu ea la munte. Nu a mai făcut acest lucru niciodată, de aceea nici nu avea curajul să-i propună. Ținea prea mult la bijuteria sa pe patru roți ca să o împrumute cuiva. Doctorul Trăistaru era în chioșc unde își savura pipa sa cu tutun oriental, în fața unui pahar cu vin alb sec, înainte de culcare. Acesta era tabietul său de seară: un pahar cu vin bun și bine răcit și o pipă
CAP.VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426572914.html [Corola-blog/BlogPost/363012_a_364341]
-
mult mai ușor de urmat (Nae Cernaianu). • Eu recunosc când greșesc, cu toate că nu greșesc niciodată. Femeile sunt că arborii, cu cât îmbătrânesc au mai multe inele. • Roagă-te că cel de sus să-ți dea înțelepciune. Și până îți dă, împrumută • Dracul se afla în lucrurile mici, dar scumpe... • Sunt ardeleancă. Până mă gândesc ce să spun, alții trec la subiectul următor (Beatrice Vaisman). • Cadourile se beau sau se dau mai departe. • Lumea e plină de oameni cumsecade când strănuți, dar
CADOURI & NUDURI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Dorel_schor_1400582591.html [Corola-blog/BlogPost/344707_a_346036]
-
cu numele scriitorului, pe motiv că era interzis, dar, printr-o stratagemă am impus numele acestui scriitor care stătuse pe strada mea și cu ale cărui fete copilăream. Eram în clasa a XI-a și îi citisem toate cărțile. Le împrumutasem de la Mira și Ionica. Sunt acela care am înființat cenaclul „Nord” din Baia Mare, pe când eram student. Subliniez că aceste cenacluri funcționaeză și astăzi. Din anul 1980 până în 1987 am fost secretarul cenaclului literar „Lucian Blaga” al Filialei Uniunii Scriitorilor din
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dialoguri_privilegiate_al_florin_tene_1327906821.html [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
și mângâia cu razele sale pământul. Aburi se ridicau de pe vârfurile stufului și de pe luciul apei, semn că fusese o noapte răcoroasă pe baltă, nu fierbinte, ca la mine în apartament. Transpirați, ne-am aruncat gecile de pe noi. Miruna a împrumutat de la mine o cămașă și un pantalon scurt, care îi veneau atât de bine, că o mâncam din priviri. Eram veseli și plini de o stare minunată de relaxare, cauzată de soarele cald și de primele noastre capturi. Era chiar
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă din via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
păcănitori la roți, de se auzea de la două străzi depărtare! Avea un harnașament frumos din piele, cu mărgele albastre din porțelan și ciucuri tot din piele, de franjurile cărora erau prinse, de asemenea, mărgele albastre, harnașament pe care ni-l împrumuta cu această ocazie, să avem cel mai gătit cal din concurs. Când se termina concursul, toți tinerii participanți la întrecere mergeau călări în fața bisericii, iar preotul Barbu lua aghiazmă cu buchetul de busuioc înmuiat în cada mare, din fața porții bisericești
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
obicei al unor pescari... În ziua aceea de pomină, am avut ghinionul ca soarele să nu se ridice toată ziua și frigul pe care am fost nevoit să-l suport, nimeni nu l-a mai îndurat, niciodată! Noroc că am împrumutat de la rudele care mă însoțeau la pescuit niște haine uscate, că altfel nu mai ajungeam sănătos acasă. Bătea un vânt tăios de trecea și prin hainele uscate, darmite prin cele îmbibate cu apă. Oricum, nu am mai reușit să mă
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
sută de lei albastră, care erau bani de urgență, sau forță majoră. Acest caz de forță majoră tocmai sosise, căci hotărâsem să plec din oraș. M-am dus direct la așa zisul unchi, cum îi ziceam eu, cel care îmi împrumuta mereu sculele de pescuit. Când i-am povestit ce am pățit și m-a văzut în ce hal arăt, după descrierea pe care am făcut-o individului, mi-a spus că acela era unul dintre țiganii de care era plină
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
două limbi a făcut să pătrundă cu ușurință în limba geto-dacilor atâtea cuvinte latine, însă fără să determine dispariția limbii lor. Numai că asemănarea dintre cele două limbi a făcut aproape imposibilă deosebirea cuvintelor din fondul limbii geto-dacilor, de cuvintele împrumutate de la romani. De aici confuzia și capcana în care au căzut marii erudiți ai limbii române care au formulat teoria latinistă. Deși este foarte greu să combați această eroare, sunt convins că tot mai mulți lingviști vor continua cercetările ca să
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
neamurilor vecine. În special trebuie să se dovedească dacă, acele cuvinte considerate că provin de la vecini, sau din țările occidentale (Franța, Anglia, Germania) au fost din limbile lor. Pentru că, așa cum am arătat, este posibil ca respectivele limbi să le fi împrumutat, la rândul lor, din limba geto-dacilor, sau au rămas în limba lor din substratul limbii protolatine, vorbită de neamurile pelasgice care au locuit pe teritoriile lor în vechime. Adică arimii, arimaspii, sciții, sarmații, arimanii, etruscii, tirageții, masageții ș.a. care au
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]