56 matches
-
spre sfetnici, și văzut-am a lor fețe luminoase, Ș-am văzut maimuțăria, strâmbăturile grețoase Astor molii, astor ciocli, dezmățați copii ai spumei, Care-n aur văd, smintiții, sufletul și cinstea lumei; Inimi dogorâte-n para poftei de-a se-navuți, Stând ca viermii pe-un cadavru, ce-a-nceput a se-mpuți. I-am văzut păpuși gătite, tologiți în jețuri moi, Trântori, fără nici o grijă, și străini de-orice nevoi, Răscolind în a lor cuget ale țării măruntaie Și cătând
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Carmacii_de_alexandru_vlahut_marin_voican_ghioroiu_1390408921.html [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
De aceea nu mai pot eu de ei. Nu se mai satură de bani! De ce crezi că au intrat cu toții în politică? Nu pentru binele țării sau al nostru, proștii, care îi votăm de fiecare dată, ci pentru a se înavuți ei și clica lor de nesătui, mai adăugă Sebastian cu mâhnire în suflet. - Sst, a intrat doamna Zbihli și nu vreau să creadă că o bârfim! - Dar de fapt, acum ce făceam? încercă el să încheie discuția zâmbind. - Eu doar
ROMAN , CAPITOLUL NOUĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454325592.html [Corola-blog/BlogPost/377514_a_378843]
-
tonul profetic, retoric și mesianic în felul Cântării României de Alecu Ruso, poetul scrie:”O, Români! Români ... pe Șincai( îl lăsați )a muri cerșetor( ... ) O, Români! Din streini ce veniră la voi,toți vă amăgiră, toți vă despoiră, toți se înavuțiră din drepturile și patrimoniurile voastre și toți vă batjocoriră, vă trădară, vă înjurară, vă calomniară ... “(Către G. Grădișteanu, 27 aug./ 8 septembrie 1852.) Corespondența lui Nicolae Bălcescu, lipsită de culoarea și savoarea epistolelor lui I.Ghica, sau ale lui M.
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
e așteptat la porți” -Ca o apoteoză a psalmilor înălțați întru slava lui Christos, poetul, care se declară „Cocor în anticamera Iubirii”, declamă în „Poem mereu actual”: „Am izbândit!Suntem durerea/Acestui neam uitat de astre.”, dar murmură întristat: „Se-navuțește doar Puterea/ Pe seama lacrimilor noastre”. Însă revine la această resemnare: „Am izbândit! Doamne-Ferește/Să credem că n-avem vreun rost/ Țara din noi mai prohodește/Pân’ și tăcerile ce-am fost”. Poetului i-a rămas nădejdea arderii în rugăciune și
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411411161.html [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
și interes. Gheorghe Neagu este o personalitate centrală a spiritului vrâncean. Din tabelul cronologic care deschide ultimul său volum, „Purtătorul de cruce” [Editura Transilvania, Tecuci, 2009], aflu c-a livrat vieții culturale vrâncene numeroase proiecte calofile și laborioase menite să înavuțească viața culturală vrânceană și să regrupeze scriitorii acestui areal geografic binecuvântat de Dumnezeu, dar nu toate au fost susținute de autoritățile locale, sau chiar de confrații de breaslă, așa că multe s-au stins înainte de a produce toate consecințele așteptate. Nu
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 by http://confluente.ro/Ionel_necula_gheorghe_andrei_ionel_necula_1377180776.html [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
De aceea nu mai pot eu de ei. Nu se mai satură de bani! De ce crezi că au intrat cu toții în politică? Nu pentru binele țării sau al nostru, proștii care îi votăm de fiecare dată, ci pentru a se înavuți ei și clica lor de nesătui, mai adăugă Sebastian cu mâhnire în suflet. - Sst, a intrat doamna Zbihli și nu vreau să creadă că o bârfim. - Dar de fapt acum ce făceam? încercă el să încheie discuția zâmbind. - Eu doar
NORI DE FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385359496.html [Corola-blog/BlogPost/347258_a_348587]
-
prim plan situându-se cultul personalității. Cortina de fier trebuia să cadă! În general, sunt foarte dezamăgit de ceea ce văd astăzi în România, după 24 de ani de libertate, în ce privește mentalitatea oamenilor. Văd în funcții politicieni tot după modelul Rusiei, înavuțiți peste noapte, care au împânzit pământul. Și mai văd o masă uriașă de HOMO SOVIETICUS, termen inventat de scriitorul și sociologul Aleksandr Zinoviev (în cartea sa cu același titlu). O referință (critică) la adresa acelor categorii de persoane create înainte de 1989
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/dupa-24-de-ani/ [Corola-blog/BlogPost/94168_a_95460]
-
creștine. Pentru acești oameni legea „nu este bătută în cuie”, ea există doar pentru „prostime”. Majoritatea, după cum am spus, o formează cei care duc o luptă acerbă pentru existență, care se lovesc de lipsuri, îngrădiri și suportă aroganța, cinismul celor înavuțiți pe nedrept. Oamenii în schimb au dobândit un egalitarism în exprimare, au abandonat „limba de lemn” folosită în comunism și folosesc una care seamănă „a lătrat de câine” după cum bine spunea cineva, lipsită de tonalități duioase, de respect. Unele formule
NORTH CAROLINA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Parvenitism.html [Corola-blog/BlogPost/345029_a_346358]
-
tonul profetic, retoric și mesianic în felul „Cântării României” de Alecu Ruso, poetul scrie: „O, Români! Români... pe Șincai (îl lăsați) a muri cerșetor (...) O, Români! Din streini ce veniră la voi, toți vă amăgiră, toți vă despoiră, toți se înavuțiră din drepturile și patrimoniurile voastre și toți vă batjocoriră, vă trădară, vă înjurară, vă calomniară...” (Către G. Grădișteanu, 27 aug./ 8 septembrie 1852) Corespondența lui Nicolae Bălcescu, lipsită de culoarea și savoarea epistolelor lui I. Ghica, sau ale lui M.
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Viata_satului_romanesc_si_a_tarii_in_literatura_epistolara_1_.html [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
fost factorul determinat in evoluția evenimentelor. Statul român a dat un ajutor pentru construirea a 8 case. Stabilirea despăgubirilor s-a făcut doar pe baza declarațiilor romilor, românii din localitate considerând că ei exagerează pagubele, în dorința de a se înavuți pe seama suferințelor lor.
Hădăreni, Mureș () [Corola-website/Science/300582_a_301911]
-
numiți inspectori școlari, în protopiatul lor. S-a cerut părinților să-și trimită, în mod regulat, copiii la școală, subliniindu-se că aceasta era o obligație atât față de Dumnezeu cât și față de națiunea română. „Știința luminează, ea deșteaptă, întărește și înavuțește pe popoare” (Circulara nr. 567 din anul 1876). Mitropolitul Ioan Vancea a îmbunătățit, în mod substanțial, planurile și programele de învățământ ale studiilor teologice, secundare și elementare. La Seminariul teologic a mai adăugat, în anul 1879, în programul de învățământ
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
permise acesta să insulte națiunea română, și 4. Fiindcă Societatea "Arboroasa" a stat în corespondență cu Ministerul Instrucțiunei Publice din România spre a obține o subvențiune, ce i s-a acordat în suma de 250 lei noi pentru a-și înavuți biblioteca. Arestați au fost: d-nu Varonca, stud. teolog și în filozofie în anul III; Popescul, stud. scol. și filoz. din anul IV; Porumbescul (Golembiovski), stud. în filozofie anul II; Coca, absolvent de teolog.; Stoian, absolvent de teolog. și student
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
deosebire, au avut bunavoință a vorbi de modesta mea persoană, anunțând venirea mea în țară și scopul pios și românesc ce m-a adus. Este foarte adevărat, domnule redactor, că unica mea țintă este să adun mijloace cu care să înavuțesc biserica română cu hramul Întâmpinarea Domnului, în schitul Cotlomușului de la Sântul Munte al Athosului, unde pronia cerească a voit să fiu stareț. Această faptă, pentru mine, nu constituie, domnule redactor, un mare sacrificiu, ci o mare datorie ce schima de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și zahărului din Haiti echilibrul balanței sale comerciale, iar excedentele au făcut-o În epocă mai bogată decât Anglia. Această prosperitate se datora În mare parte celor 500000 de oameni aserviți care munceau pentru ea, precum și comerțului cu sclavi care Înavuțea marile porturi metropolitane. Adunarea Națională a precizat, În consecință, că noua Constituție nu era aplicabilă și regimului intern al coloniilor. A Început atunci cea mai mare revoltă a sclavilor de la descoperirea Lumii Noi. Prin decretul de la 4 februarie 1794, Convenția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
prozator energic, un publicist din cei mai citiți și mai prețuiți. Pana sa a fost în serviciul intereselor naționale astfel cum le înțelegea și le-a rezolvat Vodă Cuza. Marea monografie asupra Mănăstirilor zise închinate e nu numai o scriere înavuțită cu documente autentice, cari ne ajută a reconstrui și-a împlini cu colori vii conturele istoriei noastre însemnate de cronicari, ci totodată o operă care a avut însemnătatea ei de politică practică și au contribuit a rezolva cestiunea secularizării moșiilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
le limba acelora care nu sunt maghiari, cu atât mai mult că violența produce pururea ură și reacție. Însă altceva este ceea ce pretindem și vom pretinde de la oricine. Oricine trăiește pe teritoriul acestei patrii sfinte să-și cultive, să-și înavuțească limba sa proprie maternă oricum [î]i place, dar să se simtă totodată să se mărturisească și să se țină întru toate ca cetățean al statului Ungariei și să nu calce datoriile sale cătră patrie. Nici o aspirație în contra intereselor statului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din însuși datinile și deprinderile poporului, azi codici întregi traduși din franțuzește. Odinioară o dreaptă cumpănire între mijloace și trebuințe, azi deprinderea de mii de trebuințe străine, în desproporție cu puterea de producere a țării. Odinioară populația creștea și se înavuțea; azi se înavuțesc străinii, iar populația străveche se stinge pe zi ce merge. Din oasele ei măcinate de greutățile impuse de acești feneanți răsar și se hrănesc Caradalele, Costineștii, Pherikyzii și cum i-o fi mai chemând. "Milowie" ar trebui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și deprinderile poporului, azi codici întregi traduși din franțuzește. Odinioară o dreaptă cumpănire între mijloace și trebuințe, azi deprinderea de mii de trebuințe străine, în desproporție cu puterea de producere a țării. Odinioară populația creștea și se înavuțea; azi se înavuțesc străinii, iar populația străveche se stinge pe zi ce merge. Din oasele ei măcinate de greutățile impuse de acești feneanți răsar și se hrănesc Caradalele, Costineștii, Pherikyzii și cum i-o fi mai chemând. "Milowie" ar trebui să-i cheme
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
frumoase vor ști să aprecieze munca și meritul, ei vor ști cum trebuie să fie recompensat talentul autorului. Din acest punct de vedere almanacul muzical al d-lui Th. Burada se poate considera ca o publicațiune periodică ce tinde a înavuți literatura română; ca atare merită a avea și el locul lui în biblioteca fiecărui iubitor de științi și frumoasele arte. [9 ianuarie 1877] ["LA CONFERENȚA DIN 4/16 IANUARIE... "] La conferența din 4/16 ianuarie lordul Salisbury a prezintat delegaților
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
casa în care a trăit atâția ani, ca să înceapă o viață modestă, într-o căsuță de munte. Numai noi două. Dacă mama ar fi fost aspră și zgârcită și ne-ar fi certat, sau dacă ar fi căutat să se înavuțească în vreun fel, nu și-ar fi dorit niciodată moartea astfel, oricât de mult s-ar fi schimbat vremurile. Pentru prima oară în viața mea îmi dădeam seama cât de îngrozitor este să rămâi fără bani. Iadul pe pământ. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
cu adevărat, intră În sfera noastră cognitivă. Unii stimuli ne emoționează, alții ne interesează, mulți ne lasă indiferenți. Adesea nu reacționăm rațional, ne ating afectiv „obiecte” care nu ne Îmbogățesc cunoașterea și lăsăm la periferie pe cele care ne pot Înavuți spiritul. Ce chimie face ca o cunoaștere care ne oferă șanse de dezvoltare personală să nu primească girul nostru sufletesc și o Întâmplare sau un cuvânt care nu aduc nimic sau ne dezorganizează să ne miște și să fie Înconjurată
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
supărare - așezat la o masă și-nainte-i c-un pahar de bere, ce necontenit se deșartă și se umple la loc, cetățeanul român găsește fără greutate mijlocul cum să-și Înece necazul, să-și stimuleze simțimintele naționali, să-și Înavuțească spiritul și să-și dea zbor veselei fantazii, petrecând pacinic câte zece sau douăsprezece ore pe fiecare noapte. O! Doamne, sunt foarte lungi nopțile de iarnă.” (Zig-zag); portretul moral-psihologic, cu semnificație generică, al «cetățeanului român» e realizat din tușe Îngroșate
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
agricultura și comerțul. Analiza, localizarea și estimarea cantitativă a nu mai puțin de 29 de specii de minereuri și minerale întâlnite, din care expediase câte o mostră la expoziția universală de la Paris 21, îl îndreptățeau să afirme că "Moldova este înavuțită și cu producte minerale subterane și că în viitorime va avea băi proprii de fier, aramă, plumb, argint și foarte sigur că și de aur". Disponibilitățile de ordin natural și uman existente pe valea Bistriței le aprecia ca fiind superioare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai mult prin metalurile mai puțin prețioase și prin alte producturi a<le> munților. Banii ce se află și circulează în țară se numesc capitalul țărei sau averea statului. Deci, dacă într-o țară circulează mulți bani, atunci țara este înavuțită de bani și la din împotrivă, săracă. Dacă o țară ar produce toate care sînt mai neapărat de lipsă, precum și acele pentru lux, care de asemine se făcură omului trebuitoare și dacă, prin urmare, nu am ave nevoie a aduce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
capitalul țărei. Iar dacă, din protivă, scoate din sânul ei producturi de mai mare preț decât primește din alte țări, atunce valoarea cea mai mare trebuie a i se plăti cu bani și, în această întâmplare, țara se face mai înavuțită de bani. Aceasta, precum este știut, se numește bilansul negoțului și pentru aceea se zice că o țară câștigă sau pierde bilansul cu alte țări. Fiind lesne de înțeles că, prin pierderea bilansului când pe tot anul <i>esă din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]