59 matches
-
spune niciodată. L-a spus și-l vor spune pasărea ce cântă zburând, izvorul ce susură pur în fântâniță, fruntea muntelui neplecată decât la văzduh, râurile de jos și marea din cer, pietrele și stelele, oamenii curați în gânduri, ne-ncovrigați de spasmele spaimelor, înveseliți și-ndrăgostiți de actorii care i-au îmbogățit cu averi spirituale! Amza Pellea a slujit teatrului și cinema-ului până când viața sa, pe care-a întâmpinat-o cu surâs de prunc a plecat cu îngerul, petrecută
AMZA PELLEA. OPTIMISMUL, CA DOCTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1429071491.html [Corola-blog/BlogPost/353221_a_354550]
-
respect pentru a nu se mai băga în treburile altora. Ridică pumnul cât o măciucăși îi țintește fața noului adversar. Dar Ștefan intuiește reacția și a lovit primul, îndesat, năpraznic cu pumnul ficatul agresorului. Prins fără aer, acesta s-a încovrigat de durere și a căzut la pământ. Tovarășul acestuia s-a repezit ca un taur urlând cu capul înainte spre Ștefan. Cu agilitate tânărul făcu un pas lateral și cu piciorul drept,încordat ținti și lovi tâmpla atacatorului. Un icnet
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
înțeleseră că trebuie să se retragă pe altă bancă, mai în spate. Domnul și doamna Leo se așezară tacticoși, ridicându-și cozile. Domnul Lup își desfăcu blana și o aruncă peste labele întregii familii leonine. Ca să nu răcească. Apoi se încovrigi peste labele lor. Ca să le-ncălzească. Îndrăznii la urechea lui nea Martin: - Dumnealor vin direct de la vânătoare? - Ei, ași! De la grădina zoologică. Niște plictisiți și fandosiți! Cușcă... confortabilă... ciolanul, ciolan...Și nu pot să-l sufăr pe moftangiul ăsta de
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420911916.html [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
sângereze până moare sau să să infecteze? Așa că am lăsat-o baltă cu tăiatul cozii lui Floricel... Numai că, pe zi ce trecea, coa-da-i creștea parcă mai repede decât corpul, încât pe la vârsta de un an câinele avea ditamai codoiul încovrigat în sus și cu părul lung ce fâlfâia când dădea din el sau când bătea vântul. Nu am văzut în viața mea un câine mai nesătul, mai hoț, mai obraznic și mai rău, ca Floricel. În primul rând, atunci când se
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1475240699.html [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
înțeleseră că trebuie să se retragă pe altă bancă, mai în spate. Domnul și doamna Leo se așezară tacticoși, ridicându-și cozile. Domnul Lup își desfăcu blana și o aruncă peste labele întregii familii leonine. Ca să nu răcească. Apoi se încovrigi peste labele lor. Ca să le-ncălzească. Îndrăznii la urechea lui nea Martin: - Dumnealor vin direct de la vânătoare? - Ei, ași! De la grădina zoologică. Niște plictisiți și fandosiți! Cușcă... confortabilă... ciolanul, ciolan...Și nu pot să-l sufăr pe moftangiul ăsta de
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1488393602.html [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
vede că sunteți un călător experimentat, diferit de ceilalți, o persoană care caută experiențe profunde odată ajuns Într-o țară străină. Mă Înșel?“. Esmé o ducea pe Cuțu-Cuțu Într-o sacoșă de nailon. Deasupra aruncase o eșarfă, iar cățelușa se Încovrigase mulțumită În uterul improvizat, asta până când i-a venit să facă pipi și a Încercat să iasă. Atunci a scos un scheunat. Când Heinrich s-a uitat alarmat spre Esmé, ea s-a prefăcut că a strănutat. Cățelușa a scheunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
semnul lui Ogodai. Trei călăi. Profesioniști ai durerii. Tătarul Înțelese că așteptarea era inutilă. Făcu semnul de Începere. Unul din călăi Îi smulse bandajul de la umărul În care simțea durerea. Celălalt luă de capătul Învelit În cârpe un fier lung, Încovrigat la capăt, și Îl ținu În foc până se Înroși. Al treilea se postă În spatele lui. Ogodai rămase În față, privind calm. De jos se auzeau zgomotele războinicilor tătari care scoteau cadavrele spahiilor din mica escortă a lui Ali beg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
De la vârsta de șaptesprezece ani, am fost bolnav întruna. Toată viața mea a fost doar suferință și meditație asupra suferinței. Reumatismul, furnicăturile permanente în nervul sciatic iar acum în toți nervii, durerile de la schimbarea vremii, nopțile pe care le petrec încovrigat în pat ca un șarpe lovit de nu știu ce blestem Ă uneori mă satur de toate, în ciuda setei mele, a setei mele de nestins” (II, 126). În alt loc, în miezul unei nopți de vară: „Nu pot să dorm. Nervii încordați
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
toate părțile. O clipă, animalul se oprește înghețat, sângele-i dă năvală la inimă, care-ncepe să zvâcnească de coaste... E pierdut!... Părul i se zbârlește pe coamă. Un fior îl fulgeră de-a lungul prin șira spinării și-i încovrigă coada de-a-ndăratele până-i înfige vârful în pântece... Ochii tulburi caută încotrova un punct de scăpare, dar abia se pune problema în mintea aiurită, și o piatră l-a izbit peste bot, alta la o încheietură, un lemn peste șale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Piazzetta Scalette Rubiani, 5. Era o seară rece și umedă. Strada era slab luminată de flăcările lămpilor pe gaz. A deschis poarta casei și s-a împiedicat într-un pachețel moale. S-a aplecat și a descoperit un copil adormit, încovrigat sub un ghemotoc de cârpe. L-a scos cu ușurință. Acesta s-a mișcat, și-a frecat ochii și a bolborosit câteva cuvinte, plângând: «Mă bat, mă bat tare mult... și am fugit!». Don Giovanni recunoscu copilul; l-a văzut
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
prea multe amintiri! — Poate că ai dreptate, rosti Clara, cu glas răgușit, după o scurtă tăcere, privind tot înainte. în noapte aceea, Clara nu reuși să adoarmă deloc. Stătea în tinsă în pat, nemișcată. Domnul Ionescu dormea dus, cu spatele la ea, încovrigat sub plapumă. Veniseră acasă pe la mie zul nopții, pentru că a doua zi era vineri și Ion trebuia să mear gă la serviciu. De cum intrase în casă, Clara se dusese sub duș și acolo rămăsese nemișcată, lăsând să curgă stropi de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
sparg țasta, să umplu pietrișul umed cu sângerații mei creieri. Adeseori mă prind pe mine însumi asupra acestor cugetări, mă, prind de piept, mă zgudui, mă-ntreb: "Ce vrei să faci, tâlhar de viețe, vrei să te omori? Apoi mă-ncovrig tremurând de frig sub un stâlp de piatră, îl coprind cu înghețatele și osoasele mele mâni, îl strâng la pieptul meu, în care abia mai bate inima mea cea bolnavă, îl strâng cu furie, doar va avea milă și mă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-mi scape cumva. Mă aștepta la colțul zidului; a ocolit spre cealaltă față, în parcul cu mlaștini". Contactul epidermei cu naturalul fetid este înregistrat, în sarabanda nocturnă, cu aceeași oripilare experimentată diurn: "Sub tălpi, în glodul dezgustător, simțeam vietățile băloase încovrigându-se în jurul degetelor, îmi scuturam piciorul din fugă și goneam încă". În afară de prezența spectrală, un alt personaj își face, subit, apariția, asemenea ubicuului și monstruosului Igor din filmele cu Frankenstein: "Gușatul, cu mâinile lungi, cu pași rășchirați, venea șuierându-și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Șăineanu, făcut cadou de „căpitan” Mavromati în crîșma lui Kir Leonida: „dicționarul este, concomitent, amantă și mamă, contopire și echivoc deopotrivă de semnificative, lectura se desfășoară întrun spațiu matricial, la lumina tulbure, pâlpâitoare, acvatică a unei lumânări, într-o poziție («încovrigat») care nu este alta decât aceea a fătului în cavitatea uterină. Neînfrânatul cititor este despărțit de lume printr-o subțire, fragilă membrană (umbrela), nu mai știe de sine, își pierde percepția duratei, alunecă, plutește, hrănindu-se «în chip inconștient» dar
Cele două ipostaze ale criticului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5399_a_6724]
-
strigat, stil "săriți, arde casa" ca să continue altfel: "ui-boal!" - toate astea întrerupând un sforăit asurzitor. Probabil că alungă graurii ce-au dat năvală printre butucii de vie. Doarme cu gura deschisă. Un alt țăran, tot slab, ca muma pădurii, geme încovrigat în pat molfăind ceva între gingii. în celălalt pat, de data asta un intelectual, a fost adus cu piciorul tăiat de la genunchi. Are o soție tare frumoasă care se uită speriată la soțul ei și nu-i vine să creadă
Civilii dau buzna la Spitalul Militar by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/12216_a_13541]
-
pare că iar a ațipit. Doamna se întoarce cu privirea spre fereastră și se pregătește poate de-un alt piculeț de plâns. Fiecare cu ale lui. Doamna, evident nu are pat. Și-atunci doarme în timpul nopților la picioarele soțului. Se încovrigă, colo șa, cum poate și cum se adună, și ațipește chinuit ca vai de lume. E loc destul întrucât picioarele soțului nu mai sunt, și s-a creat un oareșcare spațiu... "Uah"! strigă cel din Mehedinți alungând graurii din vie
Civilii dau buzna la Spitalul Militar by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/12216_a_13541]
-
vorbească gros tractoarele și rabele,/ iar tatăl meu tăia satisfăcut un cocoș// o felie de pâine unsă cu salată de vinete// într-o mână în cealaltă o foaie de hârtie/ unsă cu dulceață/ prin care dădeam de-a dura viespea/ încovrigat sub masă în mine se întrupa/ fără ca măcar să bănuiesc/ ceva din grația și lumina ei." (Într-o dimineață, pe când purtam pantaloni scurți); "am în față zidul, zidul cu iederă/ zidul cu flori mici și putrezite/ plin de crăpături viu colorate
Căminul liric by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8399_a_9724]
-
să folosim termenii memorialistului: Am avut o tresărire și m-am ținut să nu m-arăt. Aveam lângă mine un schelet cu barbă. Schelet, nu metaforă. Schelet în oase fără carne, scăpat din gravurile lui Holbein. Obada maxilarului i se încovrigase spre nas, ochii i se adânciseră, clămpănea din gura știrbă cu buze roșii-vinete, i se încâlceau firele rare în barbă, ieșeau de sub pijamaua decoltată furca pieptului și coastele deșirate. Apariție halucinantă. Cumpărase o cutie cu stavrizi în ulei și-acum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6749_a_8074]
-
Simona-Grazia Dima Crăciun Caldul Crăciun de-acum, în care coada unui șarpe mitologic zvâcnea pe-asfaltul marelui oraș, mi l-a adus în minte pe un altul, când dis-de-dimineață treceam prin ger pe stradă și-un câine slab, peleg, încovrigat pe-o gură de canal călâie, vorbea tăcut despre parțialitatea oamenilor în materie de Crăciun. Structuri electrice sofisticate străluceau la geamurile unor odăi unde încă dormeau cei plini de visuri. Iisus, ivit în față, alb, pacifica rostirile pe cale să se
Poezie by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/2747_a_4072]
-
dar după un pahar se simți stupid, își întinse salteaua și adormi. Se auzeau vîntul și pescărușii puși pe gîlceavă deasupra parcului. Se trezi într-un pătrat de soare și văzu aer albastru și nori albi prin fereastră. întorcîndu-se, se încovrigă pe saltea și-și trecu în revistă prietenia cu Marjory din clipa în care ea trecuse pe lîngă el pe scări pînă seara trecută. I se păru într-asemenea măsură o poveste presărată cu insulte, că își mușcă degetele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
trezește. în timp ce stătea cu ochii închiși, mintea dădea ocol pereților sanctuarului cu o forță leneșă, oprindu-se pe boltă pentru a alege zona în care va lucra în acea zi. Avea chiar o perspectivă plană a trupului său, așa cum sătea încovrigat în amvon ca un vierme într-o nucă, și știa că va fi urcat sus pe scară pentru a se reuni cu gîndurile sale. Mintea și trupul îi erau atît de absorbite de pictura murală, că fanteziile sexuale nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și sunet, de spațiu și mișcare, de schimbare și rezistență. După miliarde de ani și sute de miliarde de neuroni, aceste rețele de celule au pus cap la cap o gramatică - cu substantive, verbe, prepoziții chiar. Aceste sinapse de înregistrare, încovrigate peste ele însele - creierul fiind cărat în cârcă și citindu-se pe sine în timp ce citește lumea -, au explodat în speranțe și vise, amintiri mai elaborate decât experiența care le-a cioplit, teorii despre alte minți, locuri inventate, materiale, la rândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cu disperarea sufocării, ochii îmi ies din orbite, lacrimile și saliva îmi curg pe bărbie și pe cămașă, îmi blestem pentru a nu știu câta oară obișnuita neatenție, fără ea, desigur, aș fi scăpat de această tuse care m a încovrigat pe scaun. Cu mâinile tremurânde îmi deschei cămașa, gâtul îmi este, până în adânc, o rană vie, tușesc tot mai disperat că nu mă voi mai liniști și încerc, cu brațele neputincioase, să-mi apăr pieptul coșcovit, al cărui hârâit mă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dacă nu ești predispus, sau ales, e inutil: la ea transa nu se producea niciodată. Dansa cu ochii pierduți În gol, În timp ce atabacurile nu dădeau pas nervilor ei și alor noștri, fumigații Înțepătoare invadau sala și-i făceau să se Încovrige pe practicanți și pe cei care asistau, dându-le tuturor cred, - mie În mod sigur - crampe la stomac. Dar asta mi se mai Întâmplase și la așa-numitele escolas de samba, la Rio, cunoșteam puterea psihagogică a muzicii și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
faci de două ori același drum, este să mergi În cerc. Și cum singurul dobitoc care se Încolăcește În formă de cerc este șarpele, iată explicația atâtor culte și mituri ale șarpelui, fiindcă e foarte dificil să reprezinți Întoarcerea soarelui Încovrigând un hipopotam. Dincolo de asta, dacă trebuie să faci o ceremonie pentru invocarea soarelui, Îți convine să te miști În linie dreaptă te depărtezi de casă și ceremonia trebuie să fie foarte scurtă și, pe de altă parte, cercul e structura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]