1,417 matches
-
Buni a ajuns mai aproape de obârșii! Privesc în Sala de festivități a Bibliotecii Marin Preda din Alexandria, Teleorman, la cei mulți chemați și... cinste alexandrenilor foarte mulți prezenți. Din nou doamna Buică ne poartă cu sfătoșenia de bunică prin timp îndărăt, la satul de baștină, Crăciunul din inima domniei Sale, la frumoasele vacanțe din ultimii ani, când a cutreerat prin America, Balcic, Cuba și nu-i uită pe prietenii săi scriitorii, despre care afirmă că au scris cărți care i s-au
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
acum un nor cu-aripa-i de gheață, mă țin cu pețiolul meu de ață să nu mă spulbere în gol, să mai rămân în viață. Și de aici să mă îmbăt de toamna ce în mine-i trează, cu multe altele-ndărăt (la voi, e toamna ce urmează), să sorb aromele recoltei lăsându-vă pe voi să vă-nfruptați cu poftă și nesaț din seva holdei. Eu frunză de copac fiind, mă țin cu jind, cu gheara-nfiptă-n coaja zgârcitului meu timp, să
SUNT FRUNZĂ DE COPAC... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1410082000.html [Corola-blog/BlogPost/362224_a_363553]
-
mai puțin, să mă scoată din impas. Dar el lucra cum lucra, fușereală curată și cădeam din nou în pană. - Partea electrică este bine pusă la punct. Mergeți acum la altcineva să vă lucreze partea mecanică. De unde iarăși eram trimis îndărăt la ăla cu electrica. Așa că începuse să-mi cam piară cheful de mașină dar parcă tot nu voiam să mă dau bătut. Într-o zi am constatat că auncase cineva o pungă cu iaurt în parbriz, așa în semn de
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (27) de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_27_ion_untaru_1348806033.html [Corola-blog/BlogPost/365811_a_367140]
-
râul. În jurul orașului erau înălțimile păduroase, dealurile înflorite dinspre Mănăstrisca, Clocucica și Caliceanca, iar puțin mai încolo de dumbrava de la Horecea curgea leneș Prutul. Liniștea câmpeneasca a împrejurimilor, verdea și mirositoarea umbră din Volksgarten, marile porți de zid cu grădini îndărăt și ulițele largi că un drum de țară în care un copac răsărea deodată, împingeau satul până către inima târgului. Peste această patriarhalitate se așezase un burg de provincie austriacă, înăsprind liniile. Pe drum, lumea împestrițata a Bucovinei. Țărani români
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
să plec la Cernăuți, să duc pe tâlharul ista la scoala". A doua zi, "tâlharul" încerca iar să fugă, luând-o la deal, pe șoseaua națională ce duce la Botoșani. Prinzând de veste, Eminovici trimise după el oameni calări. Haide îndărăt, cuconașule, - îi ziseră oamenii când îl prinseră - haide la boier acasă, să te dea tot la Cernăuți, că nu-i chip altfel." "La ce să mă dea la Cernăuți - țipă zbătându-se Mihai - că eu sunt învățat și fără Cernăuți
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
i se dusese buhul de cal breaz după apucături, și de-a stânga și de-a dreapta Dunării, ce să-i dea bogătanul din Pojarevăț unica fată de nevastă! Și când sârbul îți spune nu, atunci poți fi sigur că vorba îndărăt nu și-o mai ia. Dar și când sârboaicei i se aprind călcâiele, apoi se face luntre și punte să-și ostoiască focul ca nimeni alta! Și după un scandal strașnic cu ai săi, a plecat fata de nici nouășpe
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
până la ofensă de modul cum sunt tratați și retribuiți! Cât privește corupția, apoi ea este o plagă atât de înrădăcinată în structura mental-spirituală a românilor ciocoiți și în sistemul lor instituțional, încât înclin să cred că va începe să dea îndărăt de-abia după eliminarea focarului de infecție de pe Dâmbovița. Ceea ce se poate realiza fie printr-o reîmpărțire administrativ-teritorială a acelor părți din Europa unită care produc și exportă doar probleme (Balcanii în primul rând), fie prin diminuarea competențelor actualelor capitale
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_saracia_starea_de_fapt_a_romanilor_george_petrovai_1327655770.html [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
trecutul se încheagă, Noaptea-adânc-a veciniciei el în șiruri o dezleagă; Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe umăr Așa el sprijină lumea și vecia într-un număr. Pe când luna strălucește peste-a tomurilor bracuri, Într-o clipă-l poartă gândul îndărăt cu mii de veacuri, La-nceput, pe când ființă nu era, nici neființă, Pe când totul era lipsă de viață și voință, Când nu s-ascundea nimica, deși tot era ascuns... Când pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns. Fu prăpastie? genune
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
ESENȚĂ, de Olimpia Berca , publicat în Ediția nr. 781 din 19 februarie 2013. Olimpia Berca “Dascălii, dascălii” - între aparență și esență Autor al mai multor cărți de proză - Omul dublu,1979; Povestiri, 1997; Într-o singură dimineață, 1999; Soldatule, mergi îndărăt, 2004, Marian Drumur tipărește, la sfârșitul anului 2012, un roman cu un titlu incitant prin plurisemantismul său: Dascălii, dascălii, Timișoara, Editura Eubeea. În obiectiv este o singură școală (Colegiul Mediu Tehnic), cu lumea ei aferentă (profesori, maiștri, personal administrativ, elevi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
se desprinde ceea ce caracterizează atmosfera unei astfel de instituții: activități, mentalitate, ... Citește mai mult Olimpia Berca“Dascălii, dascălii” - între aparență și esențăAutor al mai multor cărți de proză - Omul dublu,1979; Povestiri, 1997; Într-o singură dimineață, 1999; Soldatule, mergi îndărăt, 2004, Marian Drumur tipărește, la sfârșitul anului 2012, un roman cu un titlu incitant prin plurisemantismul său: Dascălii, dascălii, Timișoara, Editura Eubeea.În obiectiv este o singură școală (Colegiul Mediu Tehnic), cu lumea ei aferentă (profesori, maiștri, personal administrativ, elevi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
devenit erou al unității naționale, care n-a strălucit decât prin dragostea sa creștină, bunătatea blândeții și lumina înțelepciunii dăruită tuturor. Cârja arhipăstăririi sale a fost făcută din lemnul care nu se îndoaie al dreptății: „Eu n-am dat niciodată îndărăt. N-am luptat pentru interese personale. Și de aceea am biruit totdeauna.” (Vasile Țepordei, op. cit., p. 411) Asemeni lui Dionisie a fost și arhimandritul (mai târziu, Mitropolit) Gurie Grosu, care în guvernul Moldovei independente era ministru-adjunct la Culte și Justiție
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
mine ! Iar toate locurile mele dragi, Căsuța mea, pădurea cea de fagi, Păstrează-le-n splendoarea lor firească, Când vin, tot dorul că mi-l potolească, S-alerg pe pajiște, cu aer să mă-mbăt, Să simt că timpul fuge îndărăt Și în redeșteptarea lui april, Să cred o clipă că mai sunt copil, Naiv, uitat de griji și frământări, Ne ispitit de-a lumii desfătări. Și-acum când bătrânețea încet vine, Mai lasă-mi copilașii lângă mine! Și am înc-o
O, DOAMNE! de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 by http://confluente.ro/O_doamne_ionel_davidiuc_1341542528.html [Corola-blog/BlogPost/358202_a_359531]
-
oprire genunchii mei mai sunt și teferi uneori ca o furnică printre alte furnici sunt și eu printre oameni fiecare cu drumul lui , ne întalnim totuși uneori să întregim cercul acolo, toti, un bine necunoscut unora și timpul care curge îndărăt uneori mai cade căte-o lacrimă ca o floare scuturată unele drumuri duc în afund și lasă în urmă dâră de negru despărțire, hohot de plâns, disperare, nebunia clipelor ce par niște clești ce vor să te prindă timpul limpezește toate
LACRIMA LUI DUMNEZEU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lacrima_lui_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/341819_a_343148]
-
cu dichis ești cucernică femeie mi-i gândul azi un cer deschis ești un foc eu o scânteie uneori eu fug de tine când vreau să știu cum mai arăt prea te-ai cuibărit în mine și-alerg cu fața îndărăt Referință Bibliografică: uneori eu fug de tine / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 585, Anul II, 07 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
UNEORI EU FUG DE TINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Uneori_eu_fug_de_tine_george_safir_1344378612.html [Corola-blog/BlogPost/365564_a_366893]
-
da’-mi place rău. Mamă, ce bine e!... Vasile s-a oprit: Fă, dacă nu taci din gura aia mă opresc, că și-așa mandravela e pe moarte! — Ba să nu te oprești, pupați-aș sufletul, taman acuma. Bag-o-ndărăt că și-așa mă omoară tata. Așa! Să fiu a dracului Vasile, dacă nu e bine rău! Hai, să nu te oprești, te rog eu din suflet. — Păi dacă nu taci din fleanca aia. —Bine.Tac,dar tu dă-i
PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ: MIERLA LU CHIBRIT -BAZATĂ PE O ÎNTÂMPLARE REALĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1468330109.html [Corola-blog/BlogPost/368509_a_369838]
-
distinct în palme, tălpile picioarelor, lobii urechilor, coloana vertebrală), să cunoască foarte bine punctele de activare energetică și, nu în ultimul rând, să stăpânească la perfecție tehnica masării (masarea se efectuează în principal cu policele și indexul, totdeauna înainte, niciodată îndărăt). Mai adaug că, având în vedere vechimea și uriașa arie de practicare a acestei terapeutici (din Egiptul faraonic și până în China antică), esoterismul reflexoterapiei devine un veritabil exoterism, adică o foarte răspândită și eficace metodă de lecuire fără leacuri în
AL TREILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1471578866.html [Corola-blog/BlogPost/342752_a_344081]
-
și activități de recuperare a unor bunuri retrocedate (castele, moșii, păduri, etc...) pe care, băiat elegant și plin de bune intenții, le revindea statului cu preț de vreo cincizeci de ori mai mare, pentru ca să poată da partea (se numea para-ndărăt, conform protocolului) celor care meritau asta, respectiv aleșii nației, cei care-i vindeau ponturile și-i făceau acoperirea. Desigur toate aceste afaceri, fiind considerate investiții strategice erau scutite de orice taxă ori impozit așa că bietul domn Lingurel figura în evidențe
OPERA ŞTIINŢIFICĂ A LUI LINGUREL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1472570167.html [Corola-blog/BlogPost/375414_a_376743]
-
au plecat cu gândul de a lucra pentru un timp, sperând că aveau să se întoarcă, iar cu banii câștigați în străinătate să se așeze pe la casele lor. Alții au plecat încă de la început hotărâți să nu mai revină niciodată îndărăt. Iar unii nici nu au mai apucat să ajungă la destinație. Pur și simplu s-au prăpădit pe drum. Toți aceștia s-au numit emigranți, motivele plecării lor fiind cele ale câștigării prin muncă a unui trai mai bun, eliberarea
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1440035715.html [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
nea Mărine, zâce, ce bine că veniși! Bă, îi zâsăi eu, doar am stabilit... Vorba e vorbă... Veni cu treabă, nu!? Da, zâce el cam fâstâcit, cu treabă... Ia asculă, mă, nu mă chemași tu pentru nu știu ce? Acuma ce dai îndărăt! Ei... Să făcusă mic de tot de să nu-i mai scoți vorba nici cu cleștele din gură, auz’. Ia ascultă, bă, eu bătui drumu’ pin ploaie de pomană!? - mi ți-l luai tare. Ia vezi! Ce zâce!? Și mă
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1453921842.html [Corola-blog/BlogPost/378034_a_379363]
-
Am zărit apoi venind de după niște alte plante cultivate, aha, porumb se numeau, niște patrupede behăind sub un strat gros de lână, altele, cu blană și cornițe , aha, iezi le zice, fugeau după mamele lor zise căprițe. M-am tras îndărăt să nu care cumva să mă înțepe cu materia cornoasă ieșită din cap, dar deodată m-am simțit înconjurat de 3-4 patrupede care probabil că râdeau cu ham-ham fiindcă-mi arătau toți dinții. Pentru prima dată firele mele de păr
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Paradoxul_modernitatii_in_context_rural.html [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
din uluială. Aici, dispusese pe un ton sec. Chiar aici!... Femeia frânase puternic, de parcă un obstacol i-ar fi apărut pe neașteptate în cale. Roțile scrâșniseră strident pe pavaj. El îi mulțumise din vârful buzelor și coborâse fără să privească îndărăt. Îi stăruise o vreme în urechi vuietul demarajului lung al mașinii pe strada pustie. Mergând, constatase că de încordare ori de mânie mici broboane de transpirație îi înrouraseră fruntea. Le simțea din ce în ce mai reci și își căutase precipitat batista. Vârându-și
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
urcă în mine și muge,/ și fierbe și geme și plânge, -/ crâncetul temniței sânge./ Și ard cu el, și vuiesc, și mă zbat,/ și urlu și sânger, cu fluxu-i turbat, -/ și cântă, pe urmă, roșul torent/ se trage din mine, îndărăt, în ciment,/ cu sângele temniței greu /mă trag din mine și eu,/ și plec cu el, grozavu-i șuvoi, /sub ciment, înapoi...( Sângele temniței) Doinele-n cârje colindă munții plini de revoltă. Nici Gheorghe, nici Ion nu se mai ridică. Salcâmul
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Articolele Autorului Eugen Dorcescu Un roman contemporan: Dascălii, dascălii de Marian Drumur Aidoma tuturor scrierilor acestui prozator talentat, inteligent și instruit (trei volume de proză scurtă: Omul dublu, 1980; Povestiri, 1997; Într-o singură dimineață, 1999; un roman: Soldatule, mergi îndărăt, 2004), recenta sa carte, Dascălii, dascălii, Editura Eubeea, Timișoara, 2012, prilejuiește mai multe tipuri de lectură, date fiind complexitatea și profunzimea discursului - fond, expresie, structură compozițională. Ba chiar, am spune, de data aceasta, Marian Drumur dă măsura deplină a capacităților
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_roman_contemporan_dascalii_dascal_eugen_dorcescu_1352191463.html [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
deprindă cu ele. Figura bunicului matern este emblematică. De la el află primele noțiuni de viață, primele povești de război, primele lecții de comportament. Evocându-și ascendenții, Melania Cuc încearcă să fie obiectivă dar nu-și reprimă sentimentele. Privește cu îngăduință îndărăt, la acele vremuri în care ea era centrul universului, iar satul ei, Archiud, buricul lumii. Aventura creației literare orale începe foarte de timpuriu, pe când autoarea nu învățase încă buchiile și, mărturisește ea, “Pentru mine, toate viețuitoarele din gosopodăria noastră constituiau
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
Au umplut omida cornii/ Și străinul te tot paște/ De nu te mai poți cunoaște;/ Sus la munte, jos pe vale,/ Și-au făcut dușmanii cale,/ Din Sătmar pân-în Săcele /Numai vaduri ca acele,/ Vai de biet român săracul,/ Îndărăt tot dă ca racul,/ Nici îi merge, nici se-ndeamnă/ Nici îi este toamna toamnă,/ Nici e vară vara lui/ Și-i străin în țara lui.// De la Turnu-n Dorohoi/ Curg dușmanii în puhoi/ Și se-așează pe la noi;/ Și
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]